Linkuri accesibilitate

Cronică electorală 2016

marți 27 septembrie 2016

Calendar
septembrie 2016
Lun Mar Mie Joi Vin Sâm Dum
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 1 2

Alla Ceapai a stat de vorba cu analistul politic Anatolie Golea, directorul Agenției de știri Infotag

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
Link direct

Europa Liberă: Domnule Golea, ce ar fi de remarcat din agenda electorală a zilei?

Anatolie Golea: „Astăzi agenda electorală este mai puţin vizibilă, pentru că au avut loc alte evenimente importante, care sunt şi ele, este adevărat, legate cu această campanie electorală, dar poate mai puţin. Mă refer la ceea ce s-a întâmplat în Parlament şi asumarea responsabilităţii guvernului în faţa Parlamentului pentru pachetul de legi. Ceea ce ţine nemijlocit de campania electorală, avem declaraţiile Maiei Sandu şi Andrei Năstase, deschiderea staff-ului electoral al Innei Popenco, candidat la postul de preşedinte din partea Partidului Ravnopravie, dezbateri dintre pretendenţii la postul de preşedinte în calitate de candidaţi independenţi, care se plâng că nu pot aduna semnături pentru a fi înregistraţi, dat fiind că termenul expiră peste câteva zile. La sfârşitul săptămânii vom şti cu certitudine câţi candidaţi vom avea în această campanie.”

Europa Liberă: Revenind la decizia guvernului de a-şi asuma răspundere pentru şapte legi agreate cu FMI, cel puţin, una dintre legi, cea privind transformarea datoriei statului faţă de BNM în datorie publică, dă deja muniţie opoziţiei în campania pentru prezidenţiale? Cât de aducătoare de voturi e această muniţie?

Anatolie Golea
Anatolie Golea

Anatolie Golea: „În opinia mea, sigur că este un pas perfect pentru opoziţie, căreia i-a fost ridicat balonul la plasă. Și trebuie să bată cât mai tare şi să încerce să obţină anumite foloase din această campanie. De ce a procedat Parlamentul şi guvernul în acest fel îmi vine greu să spun. Probabil, au înţeles că va fi extrem de complicat de adoptat aceste legi nepopulare prin Parlament. Și, ca de obicei, au purces la acest pas, în opinia mea, care este la limita legalităţii. Dar au purces pe această cale pentru a se conforma cerinţelor Fondului Monetar Internaţional. S-a încercat astăzi de a muşamaliza adoptarea legilor şi de a închide gura opoziţiei, Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi au fost lipsiţi de dreptul de a vorbi. Deci, în următoarea sesiune, când se va decide votul de neîncredere guvernului, evident că acest vot de neîncredere, moţiunea de cenzură nu va fi acceptată, dar opoziţia va avea prilej să-şi demonstreze cât de opoziţie este.”

Europa Liberă: Decizia guvernamentală a fost criticată de mai mulţi candidaţi la funcţia de preşedinte. Şi lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, şi liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase au criticat-o. Totuşi, în acest context, liderul socialiştilor, Igor Dodon, putem spune că este oarecum avantajat pentru că are la dispoziţie şi tribuna parlamentară?

Anatolie Golea: „Este adevărat. Şi va încerca să utilizeze şi tribuna parlamentară, şi postura sa de candidat, şi cunoştinţele sale în domeniul economiei. Dar se creează impresia uneori că sunt şi nişte înţelegeri între guvernare şi opoziţia socialistă privind anumiţi paşi. Chiar lipsirea lui Dodon de a lua cuvântul la şedinţa Parlamentului, iarăşi, parcă e făcută intenţionat, a ieşit astăzi la tribună, după care a plecat cumincior şi a permis să vorbească primului ministru Filip. Deci, apar mai multe semne de întrebare.”

Europa Liberă: Din punct de vedere electoral, cât de distrugător ar fi impactul acestei decizii guvernamentale pentru candidaţii partidelor majorităţii parlamentare? Mă refer la democratul Marian Lupu, liberalul Mihai Ghimpu.

Anatolie Golea: „Urmează să vedem. Pentru Ghimpu, probabil, mai puţin, pentru că dânsul va încerca să se spele pe mâini de problemele economice care au apărut, inclusiv prin contribuţia liberalilor. Dânsul am văzut şi vedem că pune accent acum doar pe vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova şi, în special, domnul Ghimpu a devenit unionist. Iar în această calitate de unionist profesionist nu-l interesează alte chestiuni, cum ar fi furtul miliardului. În ceea ce priveşte domnul Lupu, sigur că aceste întrebări îi vor fi adresate în campania electorală. Aşa sau altfel, vrea dânsul sau nu vrea, va încerca să se spele pe mâini şi el, dar oricum vor suna aceste întrebări. Chiar dacă s-a făcut, iarăşi, absolut intenţionat, prin asumarea răspunderii de către guvern, şi domnul Pavel Filip a avut grijă din timp să pregătească această decizie, a repetat, cel puţin, de vreo trei ori în public că dânsul nu are ambiţii să-şi construiască o carieră politică şi îşi asumă responsabilitatea pentru deciziile nepopulare pentru binele ţării. Astfel, a încercat să atragă asupra guvernului lovitura, nemulţumirea populaţiei şi a opoziţiei şi, într-un fel, să nu umbrească activitatea majorităţii parlamentare. Nu cred că se va reuşi, pentru că în actuala situaţie Filip este Lupu, Lupu este Plahotniuc şi Plahotniuc este Filip. Deci, este un cerc închis al guvernării, când se identifică deciziile adoptate cu guvernul şi majoritatea parlamentară. Există un sigur cuvânt – guvernarea, iar candidatul guvernării la postul de preşedinte este Marian Lupu, mai puţin Mihai Ghimpu şi Iurie Leancă. Deşi şi lor le va fi adresată această întrebare privind decizia guvernului şi Parlamentului.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dacă se ajunge la un acord cu FMI, ar fi un mare cadou pentru guvernarea actuală într-o perioadă electorală, nu credeţi?

Anatolie Golea: „Va fi. Şi va fi adoptată decizia bordului, consiliului director al FMI exact cu o săptămână, cu zece zile înainte de alegeri. Și vom vedea la posturile de televiziune afiliate guvernării cum se va trâmbiţa acest mare succes al guvernării, că a fost semnat acordul cu FMI. Acord, de altfel, pe care îl au toate ţările normale şi bine dezvoltate, acord care nu a fost semnat la timp, anume din cauza activităţii guvernării şi Partidului Democrat, care, întâi, a obţinut demisia unui guvern, apoi a altui guvern, apoi a guvernatorului Băncii Naţionale. S-a făcut intenţionat, ca să nu vină Fondul Monetar Internaţional, în clipa în care guvernarea încă nu a şters anumite urme ale furtului miliardului şi nu a vrut să admită monitorizarea foarte strictă din partea organismelor financiare internaţionale. Acum se va trâmbiţa că s-a reuşit, s-a obţinut un lucru extraordinar.”

Europa Liberă: Şi, revenind la candidaţii din partea opoziţiei, Maia Sandu şi Andrei Năstase au anunţat ieri că vor decide cam la începutul lunii octombrie care dintre ei doi va fi candidatul unic la prezidenţiale. Nu e prea târziu să se decidă în octombrie? Şi, în general, credeţi că se va mai ajunge la un candidat unic?

Anatolie Golea: „Eu cred că şansa a fost ratată de către cei doi candidaţi, cu suportul Partidului Liberal Democrat. Opoziţia a ratat şansa de a se impune cu un singur candidat pe dreapta. Iar guvernarea a profitat de aceasta, a făcut tot posibilul şi, pare-se, a reuşit să-i certe pe cei doi candidaţi de pe dreapta, să le creeze iluzia că ambii au aproximativ acelaşi rating. Sondajele, care vor fi organizate, vor arăta acelaşi lucru, sunt sigur, au ambii câte 10-14%. Și concluzia pentru ei este că nu trebuie să cedeze în favoarea celuilalt, „trebuie să mergi până la capăt”. Aceasta îşi doreşte foarte mult guvernarea şi opoziţia de stânga, în special Igor Dodon, pentru că un sigur candidat pe dreapta ar avea toate şansele să acceadă în turul doi. Doi candidaţi pe dreapta, practic, sunt lipsiţi de această şansă şi în turul doi, în acest caz, cresc vertiginos şansele lui Marian Lupu să ajungă în turul doi. Şi cred că deja este târziu. Și opoziţia de dreapta urmează doar să-şi presoare cenuşă pe cap, pentru că nu au reuşit. Sunt toate premisele ca în turul doi opoziţia de pe dreapta să devină simplu spectator şi chiar să nu participe la alegeri, pentru că pentru electoratul de dreapta nu este mare diferenţă între Marian Lupu şi Igor Dodon.”

Interviu cu analistul Igor Volnițchi, fondatorul mai multor portaluri de știri, între care Curentul, Tribuna și Oficial.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:46 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce aţi remarca dumneavoastră din agenda electorală a zilei, ştiri care s-au referit sau au vizat pretendenţii la funcţia de şef de stat?

Igor Volnițchi: „Oricât ar părea de straniu, chiar dacă suntem în perioada electorală, îndrăznesc să cred că, din punct de vedere politic, astăzi, totuşi, tonul evenimentelor a fost dat de alte evenimente decât cele electorale. Or, nu în fiecare zi ca astăzi avem în Republica Moldova tocmai trei delegaţii de nivel internaţional foarte înalt. Mă refer la vizita în Republica Moldova a reprezentantului preşedintelui în exerciţiu al OSCE, mă refer la vizita în Republica Moldova a delegaţiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi, nu în ultimul rând, la vizita domnului comisar Hahn, care este una foarte importantă în Republica Moldova, cel puţin oficial, urmând calea de integrare europeană. Însă nu înseamnă că nu am avut şi evenimente cu tentă electorală, deja se cunoaşte că astăzi lista pretendenţilor la şefia statului s-a completat oficial cu doamna Popenco, care reprezintă mişcarea Ravnopravie, deşi ei spun că este un candidat din popor. Tot astăzi am avut şi acele dezbateri care l-au scos în prim-plan pe domnul Leancă, făcând precizări importante, inclusiv despre modul de finanţare a campaniei sale electorale.”

Europa Liberă: Campania oficială începe peste câteva zile. Şi, totuşi, ce puteţi spune despre mişcările pretendenţilor la funcţia de preşedinte de până acum? Cum s-au manifestat aceştia?

Igor Volnițchi: „Eu zic că fiecare a avut priorităţile sale pe care a încercat să şi le atingă. Spre exemplu, s-a văzut că cei pe care noi obişnuim să-i numim, într-un limbaj mai convenţional, candidaţi ai puterii, cei ce reprezintă partidele de guvernare, s-au grăbit să se înregistreze printre primii şi au demarat adevărate competiţii în acest sens, colectând semnături ale cetăţenilor cu drept de vot în timp record. În acelaşi timp, diametral atitudinea politică a celorlalţi candidaţi care reprezintă partidele de opoziţie, atât parlamentară, cât şi extraparlamentară, iată că aceşti candidaţi au preferat să întindă cât mai mult campania de colectare a semnăturilor, văzând, probabil, în această campanie de colectare a semnăturilor şi o posibilitate de a interacţiona, de a face o campanie electorală puţin mai camuflată decât cei de la guvernare. Or, altfel nu-mi explic de ce partide cu un potenţial apreciabil, din punct de vedere politic şi electoral, partide cu infrastructură partinică destul de dezvoltată, cum ar fi, spre exemplu, Partidul Nostru sau Partidul Socialiştilor au trebuit să o întindă, practic, până cu o săptămână înainte de încheierea perioadei electorale cu colectarea semnăturilor. Evident că au avut nişte calcule foarte stricte şi nu a fost vorba de faptul că nu aveau capacitatea să adune acel minim de 15 mii de semnături.”

Europa Liberă: Tot în câteva zile ar urma să se decidă dacă rămâne în vigoare ideea candidatului comun din partea opoziţiei de dreapta. Felul în care s-au purtat discuţiile vă face să credeţi că mai este loc pentru un consens?

Igor Volnițchi: „Eu zic că o ieşire onorabilă din situaţie pentru ambele partide, care au lideri pretendenţi la postura respectivă de candidat comun din partea dreptei europene, pentru că cel de al treilea partid participant, PLDM, nu înaintează astfel de pretenţii, zic o ieşire onorabilă ar fi ca ambele partide, secundate, evident, şi de către PLDM, să anunţe public că procesul respectiv de susţinere a unui candidat se amână pentru turul doi. În caz contrar, oricare altă luare de atitudine nu le va avantaja. Oamenii, pur şi simplu, nu vor înţelege de ce atâta timp s-a vorbit despre un candidat unic, iar în momentul decisiv acest candidat unic aşa şi nu a fost prezentat poporului.”

Europa Liberă: Adică, dumneavoastră sugeraţi că ar fi puţine şanse ca unul dintre ei să renunţe în favoarea celuilalt?

Igor Volnițchi: „Da, într-adevăr, nu cred că avem prea mari şanse, dar încerc să-i înţeleg şi pe ei. Pentru că acel instrument sociologic, ce ar urma să stea la baza identificării candidatului comun al dreptei pro-europene, nu e cel mai relevant în acest sens. Spre exemplu, se ştie că foarte multe voturi ale electoratului de dreapta pro-european se află în diasporă. Şi iată că acest instrument sociologic, din câte cunosc eu, nu se referă şi la diasporă. În acest caz, evident că apare întrebarea pe cât de relevant este instrumentul sociologic respectiv la care s-a apelat? Din păcate, ei nu au reuşit să gândească un mecanism destul de eficient, care nu ar lăsa spaţii de interpretare şi nu ştiu dacă la această etapă putem vorbi de obiectivitate în selectarea acestui candidat comun.”

Europa Liberă: Guvernul a aprobat azi numărul secţiilor de votare care vor fi deschise. Sunt 100 de secţii în total, 40 în cadrul misiunilor diplomatice şi 60 suplimentare. Mai înainte a existat un apel al moldovenilor din străinătate, care se arătau cumva îngrijoraţi, ei cereau ca să fie un număr, cel puţin, egal cu cel de la parlamentarele din 2014.

Igor Volnițchi: „Dacă e să aruncăm o privire în istoria nu chiar atât de îndepărtată, vedem că pentru prima dată rolul foarte important al diasporei în procesul electoral din Republica Moldova s-a observat în alegerile parlamentare din aprilie 2009. Şi daţi-mi voie să vă amintesc că diasporei i-a aparţinut acel vot de aur care, până la urmă, a condus la schimbarea guvernării în Republica Moldova, după ce la putere comuniştii au fost timp de mai bine de opt ani. În alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, rolul diasporei a fost şi mai mare, iar în alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010 puteam deja vorbi despre o prezenţă şi un rol decisiv în înclinarea balanţei electorale, în rezultatele alegerilor din acel an. Diaspora, văzând că devine o forţă tot mai importantă, a început să aibă solicitări tot mai mari. În alegerile parlamentare ordinare din 30 noiembrie 2014 diaspora avea dreptul să ceară de la această guvernare deschiderea unor secţii suplimentare, crearea unor condiţii suplimentare, pentru ca cetăţenii din afara hotarelor ţării să-şi poată exprima în condiţii mai bune opţiunea lor de vot. Iată însă că nu s-a întâmplat ca guvernarea să identifice şi la acea etapă o formulă care să satisfacă diaspora. Și eu deja la această etapă, având experienţa scrutinelor la care m-am referit mai sus, pot presupune cu certitudine că şi de această dată vom avea nemulţumiri. Putem face acest pronostic chiar până a şti care este distribuirea pe ţări. Eu cred că, având un birou pentru diasporă, având un Birou Naţional de Statistică, având un Minister al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care dispune de o infrastructură anume peste hotarele ţării, eu cred că demult era cazul ca noi să facem regulă la acest capitol, să avem o statistică cât de cât clară referitoare la numărul de moldoveni cu drept de vot aflați în anumite ţări, în anumite regiuni, în anumite oraşe. Şi anume în baza acestor informaţii noi am fi putut să satisfacem sau chiar pe alocuri să preîntâmpinăm solicitările ce vin din partea diasporei. Atâta timp cât noi acţionăm orbeşte: „Hai să facem aşa că, uite, în linii mari, a fost aşa şi la precedentul scrutin”, evident că vom avea nemulţumiri şi nu doar din partea diasporei, dar şi din partea forţelor politice din interiorul ţării.”

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG