De la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, industria de armament și muniție din țările NATO face eforturi să-și mărească capacitatea de producție, în timp ce multe state europene și-au epuizat deja stocurile pentru a răspunde nevoilor urgente ale unui aliat aflat sub atac.

În acest context, escaladarea războiului comercial lansat de administrația președintelui american Donald Trump – prin impunerea de tarife vamale și interdicții de export – riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare esențiale pentru apărarea Ucrainei.

Tarifele impuse unui număr semnificativ de țări și sectoare ar putea avea consecințe de amploare asupra efortului de război ucrainean. De la arme sofisticate care depind de metale rare importate din China până la muniții de bază, mai puține resurse ar putea ajunge pe linia frontului – limitând capacitățile operaționale ale armatei ucrainene într-un moment critic.

Impactul acestor tarife se va resimți nu doar în bugetele apărării, ci și în dinamica globală a industriei de armament. Un exemplu relevant în acest sens este cel al Bosniei și Herțegovinei.

Bosnia – un actor discret în lanțul de aprovizionare a Ucrainei

Situată la intersecția dintre aspirațiile euroatlantice și influențele rusești persistente, Bosnia dispune de expertiza industrială necesară pentru a produce atât armament și muniție compatibile cu standardele NATO, cât și de calibru sovietic, deservind o clientelă diversificată în Orientul Mijlociu, Africa și alte regiuni.

Deși nu este încă membră NATO, Bosnia este partener al Alianței și contribuie tot mai mult – indirect – la sprijinirea Ucrainei. Statele Unite sunt printre principalii cumpărători de muniție produsă în Bosnia, iar livrările către Ucraina se fac prin intermediari.

Investițiile americane au modernizat capacitățile de producție ale Bosniei, în special pentru arme ușoare și muniție. Companii precum Regulus Global văd în Bosnia o bază de producție eficientă, cu forță de muncă calificată și costuri reduse, moștenitoare a infrastructurii militare din epoca Iugoslaviei.

Analistul militar bosniac Antonio Prlenda observă că, în urmă cu un deceniu, puțini ar fi anticipat o implicare atât de directă a SUA în industria de apărare bosniacă, ținând cont de diferențele de calibru și standarde.

Investitorii americani – spune el – au jucat un rol crucial în revitalizarea uzinelor în stagnare, în principal cu Ucraina ca beneficiar final.

„După agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cererea pentru echipamente de artilerie a crescut exponențial, iar industria bosniacă era deja cunoscută pentru piese de artilerie și muniție de înaltă calitate. Deodată, această cerere uriașă a devenit realitate”, spune Prlenda.

Totuși, noile tarife impuse de SUA amenință să complice parteneriatele existente, să afecteze contractele de achiziție și fluxurile de export, și chiar să încurajeze Bosnia să-și caute parteneri în afara sferei de influență americană.

În plus, creșterea costurilor ar putea afecta competitivitatea exporturilor bosniace pe piețele sensibile la preț, reducând cererea din partea SUA și a altor parteneri NATO. Pe termen lung, acest lucru ar putea devia atenția industriei bosniace către clienți din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia.

Prlenda atrage atenția și asupra vulnerabilităților structurale ale industriei locale: degradarea bazei industriale, subfinanțarea cercetării și dezvoltării, precum și lipsa sprijinului instituțional. Într-un context politic intern complicat, companiile de apărare din Bosnia nu se pot baza pe sprijin diplomatic susținut al guvernului, ceea ce le afectează extinderea internațională.

Tarifele americane – un risc sistemic pentru Ucraina

Introducerea unor tarife vamale într-un lanț complex, internaționalizat, de aprovizionare cu metale, electronice, optică și propulsanți riscă să producă întârzieri și costuri suplimentare la nivel global – nu doar în Bosnia. Iar Bosnia este doar un mic nod într-o rețea vastă de furnizori care sprijină lupta Ucrainei pentru supraviețuire.

Tarifele care vizează acest sistem complex și sensibil de aprovizionare și export ar putea avea consecințe extinse și neașteptate.

SUA se bazează pe o rețea globală de furnizori pentru propria industrie de apărare. Tarifele pot genera blocaje logistice, încetinirea producției și întârzieri în livrarea de echipamente – ceea ce afectează nu doar Ucraina, ci și poziția SUA de lider pe piața globală a apărării.

„Din câte înțeleg, echipamentele fabricate integral în SUA nu vor fi afectate major, dar componentele importate din alte părți vor deveni mai scumpe și vor complica unele achiziții destinate Ucrainei”, explică Prlenda.

„Dacă, în schimb, colaborezi cu companii americane înregistrate în Europa sau cu livrări prin rețele europene, lucrurile vor fi mai simple”, adaugă el.

Efectul direct ar putea fi scăderea volumului de ajutor livrat Ucrainei pentru fiecare dolar cheltuit, ceea ce ar putea obliga țările europene să compenseze decalajele – alimentând eventuale tensiuni legate de împărțirea costurilor în cadrul NATO.

O astfel de dinamică ar putea eroda percepția Ucrainei și a aliaților săi privind fiabilitatea sprijinului american. Deși riscul unei prăbușiri totale a ajutorului este scăzut, Rusia ar putea exploata faliile emergente dintre aliații occidentali.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te