Linkuri accesibilitate

Cronică electorală 2016

Sorry! No content for 27 decembrie. See content from before

vineri 30 septembrie 2016

Calendar
septembrie 2016
Lun Mar Mie Joi Vin Sâm Dum
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 1 2

Interviu cu Victor Moşneag, redactor-şef adjunct la săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă”.

Victor Moşneag: „Până la această oră, s-au lansat în campanie cel puţin trei candidaţi electorali: Igor Dodon, Marian Lupu şi Dmitrii Ciubaşenco. Toţi au ales să se lanseze în campanie la Chişinău, deşi cunoaştem că cele mai mari probleme şi cei mai importanţi alegători sunt în satele Republicii Moldova. Toţi au avut discursuri populiste şi au înaintat anumite decrete. De exemplu, Dl Ciubaşenco a ales să prezinte un decret, în opinia mea foarte populist, că va dizolva Parlamentul. Mi se pare un lucru foarte dificil şi aproape imposibil să-l faci imediat ce ajungi în fruntea statului. Dlui a ales o cale prin care speră să atragă mai multe voturi, probabil de la oamenii supăraţi de felul în care evoluează lucrurile în ţară. Marian Lupu s-a lansat, spre surprinderea mea, la Universitate şi nu înţeleg de ce la Universitatea de Stat, care este o instituţie a statului, a acceptat să intre în acest joc electoral, mai ales că astăzi ei puteau sărbători ziua instituţiei fără să se implice în campanie electorală. Or, în percepţia mea, Universitatea a ajuns să-i facă campanie lui Marian Lupu. Nu ştiu dacă acest lucru este corect. La fel şi Igor Dodon a mers pe idei populiste. A spus că va încerca să aducă miliardul înapoi, la fel, o temă foarte sensibilă. Cred că toţi trei candidaţi au încercat chiar din prima zi să obţină cât mai multe voturi. Nu ştiu dacă le-a reuşit, dar, cel puţin au încercat acest lucru.”

Europa Liberă: Cum anticipaţi că va fi luna „electorală pentru alegători?

Victor Moşneag: „Şi până acum, chiar dacă nu a fost oficial campanie electorală, candidaţii şi-au făcut campanie, s-au atacat reciproc, direct sau indirect, prin intermediul persoanelor pe care le controlează. Cred că va fi o lună în care va domina manipularea. Ce se spune acum va fi dat uitării, probabil, după ce unul dintre candidaţi va deveni preşedinte. Cred că va fi o campanie dominată de analişti plătiţi, de troli, de candidaţi care au un scop clar: nu neapărat de a ajunge la preşedinţie, ci de a murdări pe un candidat sau altul şi de a lua procente de la un candidat sau altul. Nu cred că toţi candidaţii care şi-au manifestat dorinţa de a intra în campania electorală vor fi înregistraţi.”

Europa Liberă: Sunt cel puţin opt candidaţi şi alţii opt aşteaptă răspunsul. Va surprinde numărul mare al candidaţilor. Cum vă explicaţi aceasta “îmbulzeala”?

Victor Moşneag: „Până la urmă, trăim într-o ţară foarte divizată, în care fiecare crede că este cel mai bun, că poate face lucrurile să se mişte, în care oamenii nu prea au încredere unii în alţii şi, până la urmă, cred că este o cifră normală pentru o ţară care îşi caută încă identitatea şi caută să-şi rezolve foarte multe probleme. Numărul mare nu mă surprinde însă nu cred că vor fi înregistraţi toţi cei opt care aşteaptă. Unii au adus la CEC un număr practic la limită de semnături – 16 mii. Experienţa arată că pretendenţii care au fost deja înregistraţi au avut cel puţin două-trei mii de semnături declarate nule. În cazul lor ar putea să se întâmple acelaşi lucru, însă contează şi dacă se doreşte ca acei candidaţi să fie înregistraţi în cursa electorală. Dacă persoanele care deţin, practic, astăzi puterea au nevoie de aceşti candidaţi în cursa electorală, sigur că se va închide ochii şi vor fi înregistraţi.”

Europa Liberă: Candidatul „Partidului Nostru” la funcția de președinte, Dmitrii Ciubașenco, s-a obligat să dizolve Parlamentul dacă ajunge în fruntea statului. Câtă priză poate avea la alegători o asemenea promisiune?

Victor Moşneag: „Ar putea să aibă succes din moment ce foarte multă lume este nemulţumită de guvernarea din Republica Moldova. În opinia mea, nu aceasta este promisiunea cu care trebuia să se lanseze în campanie electorală un politician care îşi doreşte funcţia de preşedinte. Până la urmă, cred că pretendenţii ar trebui să vină cu lucruri concrete pentru a putea schimba situaţia economică din Republica Moldova, pentru a înlătura corupţia, or, dizolvarea Parlamentului sau aducerea miliardului, la figurat vorbind, nu cred că sunt promisiuni care pot fi realizate. Cu toţii pot face promisiuni, dar să vină cu soluţii concrete mai puţini.”

Europa Liberă: Maia Sandu şi Andrei Năstase sunt citaţi spunând că se aşteaptă ca guvernarea să fraudeze scrutinul din 30 octombrie. Cât de motivată, din punctul Dvs de vedere, este această temere?

Victor Moşneag: „Faptul că trăim în Republica Moldova şi faptul că există oameni care nu vor să piardă aceste alegeri, adică acei care au foarte mare putere sau deţin, practic, controlul asupra instituţiilor cele mai importante, mă duce cu gândul că în Republica Moldova este posibil orice şi că fraudarea unor alegeri, chiar dacă cei de la CEC şi de la Registru ne asigură că nu se poate interveni, nu este imposibilă. Am văzut că sunt mai mulţi alegători decât cetăţeni în Republica Moldova, deci, lucrurile acestea sunt posibile.”

Europa Liberă: Reprezentaţi o instituţie de presă specializată pe investigaţii. Sunt deja câteva investigaţii apărute în presă despre candidaţii la funcţia de preşedinte. De exemplu, Maia Sandu a sesizat prin Facebook Comisia Electorală Centrală despre posibilele încălcări în cadrul campaniei electorale ce ar putea fi comise de către liderul socialiștilor Igor Dodon. Ea s-a referit la investigația publicată de colegii Dvs de la RISE Moldova potrivit căreia partidul lui Dodon este finanțat de către o companie din Bahamas. În ce măsură vă aşteptaţi ca autorităţile să aplece urechea la investigaţiile jurnaliştilor?

Victor Moşneag: „Reacţia Maiei Sandu mi se pare normală. De fapt, cred că autorităţile ar fi trebuit să reacţioneze fără să fie sesizate de un concurent electoral. Sunt tentat să cred că la fel cum s-a reacţionat până acum la investigaţiile jurnalistice, la articolele de presă, autorităţile vor reacţiona doar dacă va fi nevoie şi doar dacă în acele articole va fi vizat un candidat care trebuie cumva exclus din cursa electorală sau trebuie să-i fie scăzut ratingul. Dar dacă va fi un candidat care este favorabil guvernării, nu cred că se va întâmpla mare lucru. Se va încerca muşamalizarea cazului sau i se va da o importanţă cât mai mică, părerea mea.”

În dialog cu Valeriu Vasilică, directorul agenţiei de presă IPN

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:54 0:00
Link direct

Europa Liberă: O primă radiografie a contextului campaniei electorale făcută de o delegaţie pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) constată mai multe probleme şi neajunsuri. Cum credeţi că se va reacţiona la ele? sau vor rămâne doar niște constatări pe hârtie?

Valeriu Vasilică: „Haideți mai întâi să stabilim care sunt aceste nereguli fixate în mod foarte oficial de APCE. Chiar dacă sunt jurnalist de mulţi ani şi mă învârt în cercul acelorași noţiuni care se vehiculează acum, formulele pe care ni le propune delegaţia APCE sunt ca un duş rece pe timp de iarnă. Pe fundalul declaraţiilor că Republica Moldova recapătă încrederea partenerilor externi, UE şi SUA, chiar sunt declarații în sensul acesta din partea oficialilor europeni şi americani, Consiliul Europei îşi menţine o poziţie pe care a formulat-o, acum multe luni, pentru prima dată tranșant secretarul general al Consiliului Europei. El zicea că avem un stat capturat şi oligarhic. Chiar în condiţii obişnuite în care ne aflăm, pentru mine spuneam că este un duş rece pentru că se vorbeşte din nou despre lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupţiei, sistemul obscur de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv finanţarea externă, monopolizarea mai multor instituţii media. Se vorbeşte despre tot ce se considera până acum rău la noi şi parcă ne convingeau că parcă am făcut anumiţi paşi, dar Consiliul Europei are altă părere. Nu ştiu care poate fi reacţia autorităţilor. Se vor acoperi într-un fel în mod obiectiv cu alte aprecieri ale unor structuri la fel de importante ca şi Consiliul Europei. Rămâne electoratul şi mai derutat decât până la această declarație. Rămân adepţii şi oponenţii candidaţilor electorali şi mai încrâncinați şi mai înrăiți unii împotriva altora. Reacţia o vom vedea doar la 30 octombrie la sfârşitul zilei de votare.”

Europa Liberă: Delegaţia APCE scoate în faţă şi o altă constatare – „contextul campaniei electorale este în mare parte caracterizat de o scindare geopolitică între pro-europeni și pro-ruşi”. De ce această constatare chiar la începutul declaraţiei?

Valeriu Vasilică
Valeriu Vasilică

Valeriu Vasilică: „Mă pun în locul delegaţiei APCE şi nu văd cum păstrând şi o mină diplomatică să încep cu ce am zis anterior. În rândul doi sunt nişte neajunsuri crase şi foarte vechi pe care monitorizările Consiliului Europei le scot în vileag de ani de zile. Consider că e vorba de o mişcare diplomatică şi că accentul este pe propoziţia a doua şi nu pe prima. Mie, ca şi observator al procesului electoral, ca şi cetăţean, ca şi jurnalist, mi se pare că încrâncenările acestea est-vest nu sunt atât de mari cum erau înainte sau încă nu se scot în vileag. S-ar putea ca atunci când începe campania electorală oficial să se pună în mişcare tunurile mari geopolitice. Deocamdată lumea vorbeşte, în mare parte, despre nereguli interne şi acestea sunt atuurile candidaţilor, susţinătorilor, partidelor, independenţilor.”

Europa Liberă: Trei candidaţi independenţi s-au retras din cursă, unii motivând că nu au reuşit să anume numărul necesar de semnături, alţi câţiva independenţi au reuşit să o facă şi au depus actele la CEC. Domnule Vasilică, sunt sau nu puşi în condiţii inegale candidaţii independenţi faţă de cei care au în spate mașinărie partinică?

Valeriu Vasilică: „Mulţi dintre cei 24 pretendenţi iniţiali nu se vor regăsi în lista de candidaţi reali, nu vor trece din statutul de pretendent la cel de candidat. Numărul celor care nu vor continua cursa electorală mi se pare prea mare, pe de o parte. Pe de altă parte, marea majoritate a lor, dacă nu chiar toţi, sunt independenţi. Prin urmare, vrem sau nu vrem, au dreptate cei care zic că independenţii au fost puşi în condiţii foarte inegale, zic unii, comparativ cui pretendenții propulsaţi de partide.”

Europa Liberă: Dumitru Ciubaşenco, Maia Sandu şi Igor Dodon au fost înregistrați oficial în cursă. nu s-a trecut fără incidente. Maia Sandu a fost înregistrată după mai multe discuţii între membrii CEC. Sandu a spus că a fost tratată inegal şi diferenţiat faţă de alţi concurenţi. Dvs. cum vedeţi această situaţie?

Valeriu Vasilică: „Pentru mine, argumentele pe care le-a invocat Maia Sandu sunt suficient de credibile. Ca şi cum mă convinge că a fost tratată în mod discriminatoriu. Nimeni, nici cei care au adus într-o noapte listele de susţinători, nici cei care au adus liste cu anumite suspecții apărute în spaţiul public, nici alţii cu nereguli mai clare, nu au fost trataţi în acest mod foarte meticulos. Nu spun că CEC nu trebuie să fie meticulos, dar cred că Maia Sandu are dreptate că această meticulozitate este una selectivă. Trebuie să ne întrebăm, ca de fiecare dată, cui îi este convenabil. E un joc în care a intrat CEC?! Mă tem să zic aşa, dar seamănă.”

Europa Liberă: Vineri începe oficial campania electorală. Dacă e să anticipaţi, cum credeţi că va fi această campanie?

Valeriu Vasilică: „Va fi o concurenţă între resurse inegale. Nu mă refer acum la aceeași perspectivă - independenți şi reprezentanți ai partidelor. Mă refer la tot felul de resurse de care partidele în special cele de la guvernare dispun, iar ceilalți nu dispun. Accentuez aceasta pentru că, de exemplu, a ieşit din cursă unul din cei mai bogaţi, dacă nu chiar cel mai bogat, pretendent – Vadim Brînzan. Dacă este să credem afirmaţiilor care îi aparţin, în mare parte, el este om cu avere de milioane de dolari. Una din explicaţii sau poate cea mai mare explicaţie e că acest om nu a îndrăznit, nu a putut, nu a vrut să folosească nişte resurse, în special financiare, pentru a-şi atinge nişte scopuri pe căi ocolite. Deducţia poate fi, a oricărui din cei care ne urmăresc, că reuşesc în mare parte cei care folosesc resurse mari, nu întotdeauna foarte oficial şi direct.”

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG