Ajuns în prag de faliment, Ciprul a devenit o nouă durere de cap a Europei. Insula Afroditei, cum mai este numit, este abia la începutul unei lupte pentru salvarea sistemului său bancar şi menţinerii în zona euro. În ce măsură unda de şoc a crizei cipriote ar putea ajunge până în Republica Moldova şi ce pagube ar putea pricinui? O convorbire pe această temă cu directorului Institutului Economiei de Piaţă, Roman Chircă.
Europa Liberă: Aşadar, miniştrii de Finanţe ai ţărilor zonei euro au ajuns la un acord de susținere a Ciprului cu zece miliarde de euro, pentru salvarea sistemului bancar al acestuia şi menţinerii ţării în zona euro. De fapt, dacă s-ar putea spune printr-o frază-două, din ce motive o ţară considerată până nu demult un fel de paradis fiscal a ajuns într-o situaţie considerată de mulţi catastrofală?
Roman Chircă: „De fapt, Ciprul, încet, dar sigur, se mişca dinspre statutul de ţară – paradis fiscal spre o ţară normală a UE…”
Europa Liberă: …dar a ajuns până la urmă într-un fel de semi-Infern totuşi, dle Chircă.
Ciprul a fost şi este printre primii trei investitori în Republica Moldova, ceea ce înseamnă de fapt că concetăţenii noştri, prin companii cipriote care se deschid maxim într-o oră, îşi asigură confidenţialitatea în deţinerea proprietăţilor în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar de fapt de ce a plesnit această istorie de succes a Ciprului? Aceleaşi credite neperformante acordate, precum spunea cinema, conform codului penal mai degrabă decât altor reguli?
Roman Chircă: „Era într-un fel o chestiune previzibilă, pentru că Ciprul, fiind foarte strâns legat de Grecia în ceea ce ţine plasamentele bancare ale acestora, şi de multe ori era printre primii investitori în hârtiile de valoare greceşti şi inevitabil s-a ajuns la acest moment. Surprinzător este faptul că această criză a ţinut peste doi ani de când Grecia practic a intrat în incapacitate de plată.”
Europa Liberă: Ciprul este o ţară mică totuşi. De ce miniştrii ţărilor din zona euro par să fi lăsat totul baltă şi să se fi consacrat în regim de urgenţă găsirii unei soluţii ce-ar feri Ciprul de prăbuşire? Poate o buturugă aparent mică, cum ar fi cel puţin ca dimensiuni Cipru, să răstoarne carul european într-un anumit sens?
Roman Chircă: „Cu siguranţă nu. Mai degrabă criza cipriotă este una regională, este una insulară, este una de la periferia zonei euro. Proporţiile sunt extrem de mici. Dacă observăm, UE sau Banca centrală Europeană va acorda o susţinere de 10 miliarde de euro, ceea ce este mult mai puţin în comparaţie cu ceea ce s-a oferit Greciei, sute de miliarde. În plus, bătaia de cap principală a UE este Italia. Şi rămâne în continuare Italia, cu a treia piaţă de obligaţiuni din lume.
Problema Ciprului este o problemă regională şi a fost soluţionată la proporţii regionale. Cu toate că o securitate relativă a Ciprului în context european ar fi fost un avantaj. Au fost încercări şi externe, din partea Federaţiei Ruse, de a acorda aceste 10 miliarde de euro sau peste această sumă, fapt respins atât de ciprioţi, cât şi de UE în principiu şi s-a revenit la soluţionarea internă, în cadrul UE.
Să nu uităm că Federaţia Rusă a mai făcut astfel de ajutoare pentru Islanda, atunci când a oferit un credit de susţinere în mărime de 5 miliarde de euro, pentru că o mare parte din plasamentele din sistemul bancar al Islande au fost deţinute de companii şi persoane fizice din Federaţia Rusă. Se pare că în Cipru ar exista peste 35 de miliarde de dolari, plasamente în depozite ale persoanelor juridice şi fizice din federaţia Rusă, fapt ce i-a îndreptat spre susţinerea Ciprului. Doi, s-a produs o nedumerire din partea conducerii Federaţiei Ruse, când Ciprul a refuzat acest ajutor, iar ministrul de finanţe, chiar fiind la Moscova, a demisionat.”
Europa Liberă: Ciprul este pe locul trei al investiţiilor în economia Republicii Moldova, peste 270 de companii de aici au acţionari şi fondatori ciprioţi. Am citit deja, însă, că situaţia extrem de alarmantă din Cipru nu va afecta businessul moldovenesc. Împărtăşiţi acest punct de vedere?
Roman Chircă: „Nu va afecta, pentru că această investiţie nu este altceva decât păstrarea confidenţialităţii investitorilor. Deci, cetăţenii republicii Moldova, ca să nu figureze ca proprietari ai diferitor companii autohtone, se înregistrează în Cipru, o operaţiune care durează maximum o oră şi costă circa 2500 de dolari, inclusiv salariul de director pentru un an de zile, iar această companie nominal este deţinătorul de proprietăţi.
Este un lucru puţin diferit de plasamentele în sistemul bancar şi nu cred că cetăţenii noştri au plasamente bancare importante, aşa cum au cetăţenii şi companiile din Federaţia Rusă, unde există acumulări de la exportul de produse petroliere şi gaze. Noi nu avem o abundenţă de mijloace care ar fi plasate în bănci.
Noi mai degrabă utilizăm Ciprul în calitate de paravan, de acoperire în înregistrarea acestor companii off-shore, care având şi facilităţi fiscale, dar cel mai important lucru este că se păstrează această confidenţialitate a proprietarilor, revin în Republica Moldova şi se înregistrează în calitate de proprietari. Nu este vorba de investiţii masive. E mai degrabă vorba despre perfectarea actelor în aşa fel încât în ultimă instanţă Ciprul figurează ca unul din cei mai importanţi investitori în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Afirmaţi că plasamente importante ale moldovenilor nu credeţi să existe. Dar dacă ar exista, dle Chircă, există vreo posibilitate prin care s-ar şti în Republica Moldova cam care e cota acestor plasamente?
Roman Chircă: „Nu, nu s-ar şti, pentru că sunt plasamente confidenţiale. Iar odată ce sunt plasate în Cipru, ele deja au fost scoase din circuitul să spunem investiţional din republica Moldova şi nu ar afecta mersul economiei actuale. Este infim şi noi utilizăm mai degrabă Ciprul în calitate de înregistrare a acestor firme. În plus că Ciprul este membru al UEW şi atunci practic în statistici figurează ca investiţii din UE.
Există alternative diverse în lume pentru plasarea şi mişcarea de capital şi mai puţin transparente decât Cipru, cum ar fi Believe, Insulele Marshall, Insulele Virgine. Ciprul are un parcurs în care devine membru al UE, se conformează acestor reguli şi există o presiune şi a Bruxellesului, şi a Băncii Centrale Europene, de transformare a acestei insule dintr-un paradis obscur, tenebru fiscal într-o economie destul de transparentă. În acelaşi timp, asta ar însemna sfârşitul epocii de bani uşori pentru cetăţenii ciprioţi, pentru economia cipriotă.
Sursa principală de mijloace sunt anume turismul şi depozitele bancare externe, şi activitatea de susţinere a companiilor off-shore. Se pare că toată această epocă „de aur” se termină şi Ciprul revine în normalitatea europeană, dar cu un preţ de degradare semnificativă a nivelului de trai.”
Europa Liberă: Spuneţi că business-ul moldovenesc, sau R. Moldova în general nu va simţi seismul cipriot. Pe de altă parte, cei mai afectaţi par a fi ruşii a căror sentiment de frustrare din cauza procentului dureros de bani pierduţi a ajuns să fie vociferat şi de un preşedinte Putin furios. În ce măsură ,totuşi, moldovenii pot suferi - ca de atâtea ori în trecut - din cauza hemoragiilor băneşti foarte mari de care suferă bogaţii deponenţi ruşi ai băncilor cipriote?
Roman Chircă: „Nici pentru cetăţenii sau companiile Federaţiei Ruse nu este o lovitură de fond, de esenţă. Este mai degrabă o aplicare de taxă injustă, incorectă din punctul de vedere al acestor deponenţi. Pentru că nu este vorba despre nimic alta decât de o singură plată în mărime de 10 la sută pentru depozite mai mari de 100 de mii, ceea ce nu va afecta economic, dar afectează emoţional. Pentru că sunt anumite pierderi.
La 35 de miliarde de dolari plasate în sistemul bancar cipriot este vorba despre 3,5 miliarde pe care deponenţii le vor achita ca o taxă unică, fără absolut nici o justificare, fără a avea astfel de înţelegeri la momentul efectuării acestui plasament. Este mai degrabă o reacţie emoţională a Federaţiei Ruse pentru eventualele pierderi, dar nu şi o consecinţă economică a aplicării acestor taxe.
În plus, proporţia crizei, şi este vorba de 5,8 miliarde de euro, bani pe care Ciprul trebuie să-i identifice singur, inclusiv şi prin aceste taxe, pentru a primi 10 miliarde de euro, nu este o sumă foarte mare în context european. Doar fondul de stabilitate financiară al UE este de 750 miliarde de euro. Deci, este o criză regională, care nu va afecta semnificativ actorii din regiune.”
Europa Liberă: Dar afacerile moldoveneşti care sunt gestionate din Cipru vor continua?
Roman Chircă: „Sigur. Este o companie cu un singur director, care costă, precum spuneam, circa 2500 de dolari anual şi este doar o ştampilă şi un statut legal obţinut de Cipru, pentru a putea păstra confidenţialitatea acestor proprietari în Republica Moldova. Deci, nu este vorba despre nimic altceva decât de o companie cu statut legal obţinut în Cipru şi vehiculat aici ca investitor străin, din UE. de altfel, întreg sistemul nostru bancar, circa 70%, este deţinut de către companii străine şi se pare că pe nimeni nu îngrijorează acest fapt, pentru că toţi ştiu de fapt că sunt moldoveni înregistraţi sub paravan extern.”
