Nivelul apelor subterane din capitala afgană a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, în timp ce aproape jumătate din puțurile orașului - principala sursă de apă potabilă pentru locuitori - au secat, potrivit unui studiu recent al ONG-ului Mercy Corps.
Cererea de apă subterană în oraș este disproporționat de mare: în fiecare an, se extrag 44 de milioane de metri cubi de apă mai mult decât se poate reaproviziona în mod natural - aproape dublu față de rata considerată durabilă.
Populația Kabulului a crescut de la aproximativ 2 milioane de oameni în 2000 la peste 6 milioane în 2025. Creșterea demografică pune o presiune imensă asupra rezervelor de apă, care s-ar putea epuiza în cinci ani.
Acviferele orașului (straturile geologice care „țin” apa subterană) sunt, de asemenea, secate de peste 100.000 de puțuri forate ilegal și de sute de fabrici și sere, potrivit Mercy Corps și experților afgani în gestionarea apei care au vorbit cu RFE/RL.
„Kabulul are aproximativ 400 de hectare de sere care consumă aproximativ 4 milioane de metri cubi de apă anual”, a declarat Najibullah Sadid, un cercetător în domeniul resurselor de apă și al schimbărilor climatice stabilit în Germania.
„Există, de asemenea, mai mult de 500 de întreprinderi de băuturi care funcționează în Kabul. Doar una dintre aceste companii, Alokozay, cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din oraș, utilizează aproximativ un milion de metri cubi de apă subterană în fiecare an", ne-a mai spus Najibullah Sadid.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că, în lipsa unor măsuri rapide, apa subterană din Kabul ar putea fi complet epuizată până în 2030, ceea ce ar reprezenta o amenințare existențială pentru locuitori și ar declanșa un val de migrație „major”.
„Trebuie să aleagă între apă și hrană”
Multe cartiere din Kabul au rămas deja fără apă, iar locuitorii se bazează în întregime pe cantitatea limitată de apă pe care o cumpără de la camioanele cu cisterne.
O persoană care locuiește în zona relativ bogată Taimani din nord-vestul Kabulului spune că își cheltuiește un sfert din salariu pe apă.
„Salariul meu lunar este de 21.000 de afgani (300 de dolari) și cheltui cel puțin 5.000 de afgani (70 de dolari) pe apă pentru familia noastră de 10 persoane", ne-a spus interlocuitorul la 26 iunie. „Folosim această apă pentru ceai, gătit, spălat vasele, rufe și baie."
„Sunt multe familii care nu își permit să cumpere apă, este ca și cum ar trebui să aleagă între apă și mâncare", a spus locuitorul din Taimani.
El a mai spus că cei care nu pot plăti pentru apă merg mai mulți kilometri pentru a o aduce din zonele care au pompe de apă publice. Multe blocuri de apartamente din Kabul primesc apă doar o dată sau de două ori pe săptămână.
Contaminarea apei este o altă provocare majoră care a afectat Afganistanul, unde aproape 80% dintre oameni nu au acces la apă potabilă sigură, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
Apele subterane din Kabul sunt în mare măsură contaminate cu ape uzate, toxine și niveluri ridicate de arsenic, spun experții.
Posibile soluții
Fostul guvern afgan susținut de Occident, care s-a prăbușit în 2021, a primit mai mult de 4 miliarde de dolari de la donatorii internaționali pentru a moderniza sectorul apei, potrivit Băncii Mondiale. El rămâne însă în mare parte subdezvoltat atât în capitală, cât și în restul țării.
Oficialii actualului guvern de la Kabul condus de talibani nu au răspuns la solicitarea RFE/RL de a comenta situația alimentării cu apă. Mulți experți locali cred că, totuși, capitala afgană ar putea rezolva criza apei relativ repede dacă se iau măsuri decisive.
„Problema nu este nouă. Timp de peste un deceniu, autoritățile afgane au primit diverse propuneri de soluții, însă nu și-au făcut din asta o prioritate", a declarat Sadid pentru RFE/RL.
Printre soluțiile propuse se numără construirea barajului și lacului de acumulare Shahtoot, la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Kabul. Dacă va fi finalizat, acesta va furniza apă potabilă pentru mai mult de 2 milioane de locuitori ai orașului și va contribui la refacerea acviferelor.
Un alt proiect prevede construirea unei conducte de 200 de kilometri pentru a devia mai mult de 100 de milioane de metri cubi de apă pe an din râul Panjsher către capitală.
Studiile de fezabilitate pentru ambele proiecte au fost efectuate sub guvernul afgan anterior.
În aprilie, Ministerul Taliban al Energiei și Apelor a declarat că așteaptă aprobarea bugetului pentru a începe lucrările de construcție a conductei din râul Panjsher. Se pare că guvernul caută alți investitori decât cei inițiali pentru a finanța inițiativa în valoare de 170 de milioane de dolari.
Proiectul Shahtoot, cel cu barajul, ar trebui să fie finalizat în 2027, dacă Afganistanul reușește să strângă fonduri, estimate la 236 de milioane de dolari.
Abdul Baset Rahmani, expert în resurse de apă și schimbări climatice din Kabul, spune că deficitul de apă din capitala afgană ar putea fi rezolvat într-un an și jumătate dacă va exista voință politică.
El este însă îngrijorat și de nevoile urgente, pe termen scurt, făcând apel la agențiile internaționale de ajutor să ofere asistență de urgență oamenilor săraci din Kabul care nu își permit să cumpere apă potabilă.
„Un astfel de sprijin ar scuti acești oameni de un efort financiar și mental enorm, ar preveni bolile și ar ajuta mulți copii să se întoarcă la școală", spune el. „Sunt mulți copii excluși de la educație pentru că, pentru a-și ajuta familiile, merg zilnic pe jos câțiva kilometri până la locurile unde apa este distribuită gratuit."
Organizații umanitare precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și Agenția ONU pentru copii, UNICEF, au implementat mai multe proiecte în Afganistan în ultimii ani pentru a ajuta sute de mii de oameni să aibă acces la apă potabilă.
Proiectele din 2024 au inclus repararea a 1.315 pompe manuale și instalarea a 1.888 de filtre cu bio-nisip pentru eliminarea contaminanților din apă, în mai multe provincii afgane, potrivit CICR.
Dar, în ciuda acestor eforturi, dacă nu se iau măsuri guvernamentale mai urgente și nu se finalizează proiecte majore de infrastructură, criza apei din Kabul va persista probabil și ar putea forța în cele din urmă aproximativ 3 milioane de persoane - jumătate din populație - să părăsească orașul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
