Proiectul noii legi a cetățeniei Republicii Moldova, înaintat de un grup de deputați din partidul de guvernământ (PAS) și adoptat în prima lectură la finalul lunii iunie, vine în contextul în care, în ultimii 3 ani, în jur de 100 de persoane au încercat să o obțină prin fraudă, generând astfel riscuri pentru securitatea statului, potrivit unui comunicat al Parlamentului.
Datele oferite Europei Libere de Agenția Servicii Publice (ASP) arată că, în ultimii 5 ani, au fost înregistrate peste 40.000 de cereri, mai mult de jumătate fiind depuse din 2022 încoace.
Depunerea actelor – în persoană, cunoașterea limbii române – obligatorie
Inițiativa legislativă, care ar putea fi aprobată în lectură finală la ședința plenară din 11 iulie, ultima din mandatul actualului Parlament, se regăsește pe ordinea de zi a Comisie juridice, numiri și imunități din 9 iulie.
Una dintre cele mai importante prevederi ale acestui proiect, avizat de Guvern pe 2 iulie, este că solicitantul va fi obligat să se prezinte personal la ghișeul ASP pentru a depune actele necesare. Întreaga procedură va fi filmată, iar imaginile vor fi stocate în arhivă.
Potrivit inițiativei, persoana se va putea prezenta și la sediile misiunilor diplomatice din afara țării, ceea ce a provocat obiecții din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Instituția a cerut ca prezența să fie obligatorie în R. Moldova, cel puțin la etapa interviului.
Până în prezent, solicitanții de cetățenie moldoveană puteau să încredințeze procedura birocratică unui terț – ceea ce genera unele riscuri de securitate, întrucât autoritățile nu puteau efectua verificările necesare, susține SIS.
ASP va avea obligația să verifice, în comun cu alte instituții ale statului dar și ale altor guverne, o serie de informații, cum ar fi istoricul călătoriilor internaționale, eventualele interdicții de intrare sau deportări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial și integritatea solicitantului.
Persoanele sancționate la nivel internațional ar putea primi refuz la cererea de obținere a cetățeniei, potrivit autorităților.
De asemenea, noua lege stabilește obligativitatea de a demonstra cunoașterea limbii române și a prevederilor Constituției R. Moldova, în baza unei proceduri care va fi stabilită de Guvern. Excepții se vor face doar în cazurile persoanelor cu dizabilități severe, minorilor sub 14 ani și a celor care obțin cetățenia „în interesul Republicii Moldova”.
La general, cetățenia moldoveană poate fi dobândită prin naturalizare doar dacă solicitantul are cel puțin 10 ani de ședere legală în R. Moldova. Termenul este mai mic pentru apatrizi, refugiați, copii și pentru cei care s-au căsătorit cu cetățeni moldoveni.
SIS vrea precizări despre acordarea cetățeniei „în interesele” R. Moldova
În avizul său, SIS a cerut o clarificare privind dreptul șefului statului de a acorda cetățenia moldoveană „în interesele Republicii Moldova”, solicitând să fie listate criteriile după care vor fi aleși beneficiarii.
Nici legea actuală nu conține astfel de criterii. În unul dintre cele mai cunoscute cazuri, președinta Maia Sandu a acordat cetățenia R. Moldova în temeiul acestui articol, în mai 2024, mai multor membri ai trupei rock Bi-2 și familiilor lor.
Președinția a explicat atunci că artiștii au început să fie asupriți în Rusia după ce s-au pronunțat împotriva războiului din Ucraina și că R. Moldova este „solidară cu cei care se află în pericol”.
Cei mai mulți solicitanți sunt din Rusia
Numărul cererilor de cetățenie moldovenească a crescut brusc după invazia Rusiei la scară largă în Ucraina. Potrivit datelor furnizate de ASP Europei Libere, în 2022 au fost depuse 10.804 cereri – aproape triplu față de media anuală. În 2024, numărul a urcat la aproape 12.000 de cereri.
În circa 90% din cazuri, cererile sunt aprobate, în vreme ce refuzurile, 874 la număr în ultimii 5 ani, sunt în mare parte din cauza dosarelor incomplete sau retragerii solicitărilor.
Aceleași date relevă că cei mai mulți doritori de cetățenie moldovenească vin din Federația Rusă. Dacă înainte de 2022 numărul lor varia între 1.700 și 3.000 anual, după invazie, a crescut la peste 5.700 pe an. În total, cetățenii ruși au depus peste 22.000 de cereri, din cele circa 40.000 înregistrate în ultimii 5 ani.
Ei sunt urmați de ucraineni, care, în aceeași perioadă, au depus aproape 8.000 de cereri, și de persoane cu „statut juridic nedeterminat”, de multe ori fiind vorba despre apatrizi sau refugiați.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
