În ziarul cehesc Hospodarske Noviny, specializat în chestiuni de business, comentatorul Ondrej Houska scria joi: „Nimeni nu s-ar fi așteptat ca amenințările la adresa securității și economiei Statelor Unite să vină tocmai din a doua cea mai săracă țară din Europa, Moldova!”. Houska amintește că alături de Moldova au primit scrisori de la Trump și alte țări relativ sărace, precum Algeria, Irak, Sri Lanka, Brunei, Libia și Filipine.
Peste ocean, ziarul New York Times a observat și el că Trump, în noua serie de scrisori despre tarife, a inclus țări sărace, titrând: „Tarifele impuse de Trump vizează reglarea conturilor cu țările lumii, indiferent cât de mici sunt acestea”.
„Deși aceste șapte țări sunt considerate parteneri comerciali minori, ele se alătură unei liste care include puteri economice precum Japonia și Coreea de Sud”, mai notează NYT.
Ziarul scrie că este puțin probabil ca Statele Unite să se apuce de negocieri cu atâtea țări deodată pentru eventuala scădere a tarifelor - cum însuși președintele Trump a recunoscut-o, spunând: „Nu putem negocia cu 200 de țări deodată”.
Comerțul bilateral americano-moldovean este de sub 200 de milioane de dolari pe an. Moldovenii exportă mai mult decât importă - vreo 140 de milioane de dolari, mai ales vin, față de vreo 60 de milioane de importuri americane, printre care sunt gazele lichefiate, aduse mai nou din Grecia.
Moldova, la fel ca Japonia?
Washington Post observă și el că printre țările avertizate de Trump se numără „minuscula Moldovă”.
„Deficitul SUA în comerțul cu Moldova a fost anul trecut de 85 de milioane de dolari, ceea ce Trump a numit în scrisoarea către guvernul ei „o Amenințare majoră la adresa Economiei noastre și chiar a Securității Naționale”.
„Este aceeași formulare - observă WP - folosită în legătură cu Japonia, cu care deficitul comercial american a fost de peste 800 de ori mai mare”.
WP mai notează că Moldova are o populație de 2,5 milioane, „așa că nu e de mirare că locuitorii ei cumpără mai puțin de la SUA și de la cei 340 de milioane de cetățeni ai lor decât le vinde.”
Mai mult, observă ziarul american, Moldova nici nu figurează în ediția pe 2025 a listei guvernamentale americane cu „barierele comerciale”.
Negocieri? Puțin probabil
Guvernul de la Chișinău, ca și alte guverne vizate de Trump în chestiunea tarifelor, a declarat că va discuta în continuare cu SUA pe această temă, dar a insistat mai mult pe găsirea altor piețe pentru produsele moldovenești care merg la export.
Experții occidentali spun că negocierile pe această temă nici nu prea au șanse, în cazul țărilor mici, chiar dacă Trump însuși a dat ca exemplu pozitiv mai multe țări africane ai căror lideri au fost primiți la Casa Albă.
„Miercuri, la Casa Albă, alături de liderii Gabonului, Guineei-Bissau, Liberiei, Mauritaniei și Senegalului, președintele a indicat că este puțin probabil ca cele cinci țări africane să fie supuse tarifelor americane, întrucât intenționează să reducă propriile tarife la exporturile către SUA”, amintește Guardian.
Ziarul britanic este sceptic însă că țările vizate, și cele mici în special, au multe opțiuni - și nu este singurul.
„Economiștii susțin că deficitele bilaterale cu diferite țări apar din motive diverse”, a scris New York Times. „Cel mai important este pur și simplu faptul că țările străine se pot specializa în producerea anumitor produse pe care americanii preferă să le cumpere — mașini, aur, ciocolată —, ori asta nu este ceva ce un guvern străin poate sau dorește să controleze.”
„De asemenea, pare puțin probabil ca Statele Unite să poată elimina aceste deficite comerciale încurajând țările străine să cumpere produse americane. Deși astfel de vânzări ar putea contribui la echilibrarea parțială a comerțului și ar aduce beneficii exportatorilor americani, nu există motive să credem că alte țări ar cumpăra aceeași cantitate de produse pe care Statele Unite, adesea țara mai bogată, o solicită de la restul lumii”, mai notează ziarul american.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
