La scurt timp, Ministerul de Externe de la București a precizat că Ceban va avea interdicție în tot spațiul Schengen - la care țara vecină de peste Prut a aderat cu toate frontierele în urmă cu câteva luni.
Tot miercuri, într-un interviu la un post de televiziune, ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a confirmat că decizia, sau „cerința” a aparținut României, nu Uniunii Europene.
Surse de la Bruxelles au spus Europei Libere Moldova că interdicția într-adevăr are ca sursă „numai România” și că a fost surprinzătoare pentru UE, nefiind semnalată în vreun fel, dinainte, de București.
Spre deosebire de Ilan Șor și aliații lui, Ion Ceban nu figurează pe vreo listă de sancțiuni UE și nici nu este cunoscut la Bruxelles ca vreun mare agent de influență rusesc în R. Moldova.
El nici nu a fost implicat într-un conflict deschis cu autoritățile române, fiind unul dintre politicienii moldoveni care au călătorit cel mai mult peste Prut, inclusiv la evenimente culturale de tip „Zilele Chișinăului” într-un oraș sau altul din țara vecină.
Ministra română Țoiu nu a vrut să dea detalii despre motivele interzicerii lui Ceban, iar puterea de la Chișinău nu a comentat-o oficial. Ceban și aliații lui, în schimb, au spus că este vorba de o răzbunare politică din partea guvernării PAS, care a făcut „comandă” la București, ca să ceară așa o pedeapsă, înaintea alegerilor din septembrie.
Poate un stat din Schengen bloca accesul cuiva în toate statele membre?
În 2018, Polonia, membră în Schengen și condusă pe atunci de un guvern naționalist-conservator, i-a interzis intrarea pe teritoriul ei activistei ucrainene Liudmila Kozlovska, acuzată că ar fi un pericol de securitate, ca agent de influență al Rusiei.
Kozlovska coordona la vremea aceea, de la Varșovia, unde locuia de 10 ani, activitățile pentru Moldova, Kazahstan și Ucraina ale Fundației pentru Dialog Deschis, și a pus interdicția pe seama încercării de a-l reduce la tăcere pe soțul ei, polonezul Bartosz Kramek, un critic al guvernării poloneze.
Ulterior, Kozlovska a fost luată în vizor și în Moldova, de regimul lui Vlad Plahotniuc, fiind acuzată de el personal că ar avea legături cu spionajul rus și că „s-a ocupat intens de denigrarea Republicii Moldova în Europa” împreună cu liderii de atunci ai opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase.
Ca să o pedepsească pe Kozlovska, în incidentul din august 2018 polonezii au trecut-o în baza de date Schengen a persoanelor interzise, oprind-o teoretic să intre în tot spațiul fără frontiere interne. Într-o perioadă când regimul conservator polonez era mai degrabă izolat în Europa, multe țări din Spațiul Schengen i-au dat însă activistei vize naționale, înlesnindu-i participarea la conferințe, congrese etc.
Interdicția poloneză împotriva activistei ucrainene, criticată de mulți în Europa inclusiv ca o folosire abuzivă a Spațiului Schengen în scopuri politice, a fost anulată oficial abia după șase ani, în 2024.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
