Ştiri
După declinul din pandemie, populația UE a crescut din nou în 2023
Populația celor 27 de țări din Uniunea Europeană a crescut în 2023, al doilea an la rând, după că scăzuse în 2020 și 2021 din cauza pandemiei de COVID-19, a informat joi Eurostat.
Serviciul UE de statistică a spus că la 1 ianuarie 2024 în UE trăiau 449,2 milioane de oameni, față de 447,6 milioane cu un an înainte.
„Creșterea populației observată poate fi atribuită în mare măsură intensificării mișcărilor migratorii post-COVID-19 și afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statutul de protecție temporară în țările UE, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei din februarie 2022”, mai spune Eurostat într-un comunicat.
Cea mai populată țară din UE rămâne Germania (83,4 milioane de locuitori), iar cei mai puțini locuitori are Malta: 600.000.
Vecina Moldovei, România, este a șasea cea mai populată țară din UE, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.
- Te-ar putea interesa și: BNS: Populația Republicii Moldova continuă să scadă
Eurostat spune că populația celor mai mari patru țări reprezenta la 1 ianuarie 47% din totalul populației UE.
Chiar dacă populația totală UE a crescut, pe ansamblu, în ultimul an, nu toate țările au avut creșteri. În total, 7 au cunoscut scăderi de populație, cele mai mari fiind în Polonia (-132.000 de oameni), Grecia (-16.000) și Ungaria (-15 100).
La polul opus, cel mai mult a crescut populația Spaniei, (+525 100), Germaniei (+330 000) și Franței (+229 000).
Eurostat a publicat aceste date de Ziua Mondială a Populației, care se marchează la 11 iulie pentru a mări conștientizarea publică a tendințelor demografice. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Parlamentul a aprobat detașarea pacificatorilor moldoveni în Bosnia și Herțegovina
Parlamentarii au susținut inițiativa Ministerului Apărării de a trimite 20 de pacificatori moldoveni la operațiunea militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (EUFOR ALTHEA). Hotărârea a fost adoptată în ședința din 11 iulie.
Potrivit proiectului votat de 61 de deputați, cei 20 de militari moldoveni vor participa la operațiune în componența contingentului român, care la rândul său face parte dintr-un batalion multinațional, dislocat la Sarajevo.
Proiectul a fost prezentat în fața deputaților de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, care a spus că prin participarea la EUFOR ALTHEA, R. Moldova valorifică angajamentul de „contribuitor la pacea și securitatea” în Europa.
Contingentul moldovean va efectua, între altele, misiuni de patrulare și evacuare, misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de arme și muniții.
Misiunea va începe din 1 octombrie 2024 și va dura 12 luni. În această perioadă, statul va cheltui 7,2 milioane de lei pentru diurnele și asigurările de sănătate pentru militari.
România va acoperi celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la predetașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc. De asemenea, țara vecină va asigura logistica.
- Te-ar putea interesa și: Șeful armatei române discută la Chișinău despre intensificarea cooperării militare
Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea a acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.
Moldova s-a angajat să contribuie la operațiunea din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, în cadrul EUFOR ALTHEA sunt prezente 22 de țări.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
UE obligă Apple să permită instalarea aplicațiilor de plată ale concurenței pe iPhone
Firma americană Apple își va deschide sistemele mobile de plată „tap-and-go” rivalilor, au decis joi autoritățile anti-monopol ale Uniunii Europene, după o anchetă de patru ani care s-ar fi putut solda cu o amendă usturătoare pentru producătorul telefoanelor iPhone.
„De acum înainte, concurența va putea concura efectiv cu Apple Pay pentru plăți cu iPhone-ul în magazine. Consumatorii vor avea la dispoziție o gamă mai largă de portofele mobile sigure și inovative din care să aleagă”, a declarat Margrethe Vestager, șefa agenției anti-monopol europene.
Comisia Europeană a spus că oferta Apple va fi valabilă pe 10 ani. Peste 3000 de bănci și alte instituții financiare din Europa permit folosirea Apple Pay.
Apple a spus că oferta sa va permite firmelor europene să ofere plăți mobile inclusiv cu cheile de la mașină, cheile de acasă sau de la camera de hotel, carduri de loialitate și altele.
Reuters scrie că decizia Apple de a rezolva pe cale amiabilă conflictul cu europenii este o surpriză, întrucât compania americană și-a apărat în trecut dreptul de a face afaceri în stil propriu, în fața acuzațiilor UE.
- Te-ar putea interesa și: La summitul NATO, România a confirmat că va da Ucrainei un sistem Patriot. Cum va decurge transferul?
În prezent, Apple se confruntă cu trei anchete în baza instrumentului juridic UE cunoscut ca Digital Markets Act (DMA).
În martie, firma Apple a fost amendată cu o aproape 1,84 miliarde de euro pentru competiție incorectă cu Spotify și alte servicii de streaming muzical, din cauza restricțiilor din magazinul său de aplicații App Store. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Regele Charles către fotbaliștii englezi: „Fără dramă în ultimul minut, vă rog!”
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a felicitat echipa națională de fotbal a Angliei pentru calificarea în finala campionatului european de fotbal Euro 2024, dar i-a rugat pe jucători să nu mai aștepte până în ultimul minut ca să tranșeze și finala cu Spania, de duminică.
Anglia a învins în semifinala de miercuri Olanda cu 2-1, golul victoriei venind cu doar câteva minute înainte de final. Mai înainte, în optimi, Anglia revenise de la 0-1 cu Slovacia la 2-1, în prelungiri, într-un final la fel de dramatic.
„Dacă-mi permiteți, aș vrea să vă îndemn să vă asigurați victoria înainte să apară nevoia de goluri-miracol în ultimul minut și drame cu penaltiuri”, a transmis suveranul britanic, adăugând: „Sunt sigur că astfel s-ar reduce cu mult pulsul colectiv al națiunii și tensiunea ei arterială”.
Fiul lui Charles, William, care este președintele Asociației de Fotbal din Anglia (FA), l-a lăudat în special pe jucătorul de la Aston Villa Ollie Watkins, care a înscris golul victoriei cu Olanda cu puține momente înaintea încheierii timpului regulamentar de joc venind de pe banca rezervelor.
„Ce frumusețe, Ollie! Felicitări, Anglia! Finaliști #EURO2024”, a scris William, care este fan al clubului Aston Villa, din Birmingham.
AFP relatează că William urmează să meargă la finala de duminică, de la Berlin, ca și premierul laburist nou-ales Keir Starmer, care ține în Premier League cu clubul londonez Arsenal. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
NATO promite sprijin R. Moldova și cere retragerea trupelor rusești
Liderii NATO, reuniți la summitul aniversar de la Washington, au salutat eforturile Republicii Moldova de a avansa pe calea europeană și au promis să sprijine capacitățile de securitate și apărare ale țării în fața amenințărilor hibride.
Declarația finală a summitului Alianței Nord-Atlantice din 10 iulie menționează Republica Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina.
„Salutăm eforturile Moldovei de a continua reformele democratice pe măsură ce avansează cu integrarea europeană, ca și ale Bosniei şi Herțegovinei, și ne angajăm să sprijinim capacitățile lor de securitate și apărare și să le consolidăm capacitatea de a contracara amenințările hibride”, se spune în declarație, într-un alineat dedicat relațiilor NATO cu partenerii săi.
Summit-ul de la Washington este unul aniversar atât pentru Alianță, care împlinește 75 de ani, cât și pentru relația sa cu partenerii, marcând 30 de ani de la lansarea programului „Parteneriat pentru pace”.
„Parteneriatele NATO rămân esențiale pentru consolidarea stabilității, influențarea pozitivă a mediului de securitate global și respectarea dreptului internațional (...). Vom continua să consolidăm dialogul politic și cooperarea practică cu partenerii, pe baza respectului reciproc, a beneficiilor și a intereselor ambilor, aliați și parteneri”, se spune în declarație.
- Te-ar putea interesa și: Cum poate ajunge R. Moldova „sub umbrela” sistemului american antirachetă de la Deveselu
Republica Moldova este parte a programului „Parteneriat pentru pace” (PfP) din 1994, iar începând cu anul 2014 contribuie la operațiunea de pacificare KFOR condusă de NATO în Kosovo. Tot din 2014, Republica Moldova participă la două inițiative ale NATO: Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI) și Platforma de Interoperabilitate.
„Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru contribuțiile lor semnificative la operațiunile și misiunile NATO”, se arată în declarație.
Nu în ultimul rând, liderii țărilor NATO au cerut Rusiei să-și retragă trupele din Republica Moldova despre care Chișinăul spune că staționează ilegal.
„Solicităm Rusiei să își retragă toate forțele din Republica Moldova și Georgia, staționate acolo fără acordul acestora”, se spune în documentul NATO, într-un alineat în care se afirmă că Rusia poartă responsabilitatea exclusivă pentru războiul din Ucraina.
- Te-ar putea interesa și: La summitul NATO, România a confirmat că va da Ucrainei un sistem Patriot. Cum va decurge transferul?
„Rusia trebuie să înceteze imediat acest război și să își retragă complet și necondiționat toate forțele din Ucraina, în conformitate cu rezoluțiile Adunării Generale a ONU. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei de teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea”, punctează liderii alianței.
Războiul din Ucraina este una din temele majore ale reuniunii aniversare de la Washington.
La reuniunea de la Washington participă și ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, la invitația secretarului de stat american, Antony Blinken.
Șeful diplomației moldovene urma să țină un discurs în cadrul forumului „Parteneriatele NATO”, iar pe durata celor trei zile ale summit-ului avea programate întrevederi cu omologi și oficiali din țările aliate și partenere.
„În cadrul discuțiilor, voi reitera interesul național al Republicii Moldova pentru consolidarea parteneriatului tradițional și credibil cu Alianța Nord-Atlantică. În același timp, voi sublinia importanța promovării reformelor democratice în domeniul rezilienței naționale, în condițiile unui mediu internațional de securitate în continuă transformare, în special afectat de crizele geopolitice din regiune și lume”, a declarat Mihai Popșoi, cu ocazia vizitei la Washington.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Doi complici la omorul din Chișinău, reținuți de Poliție. Cazul va fi discutat în Parlament
Polițiștii moldoveni au reținut, pe 11 iulie, două persoane suspectate că au fost complice la omorul unui bărbat care făcea parte dintr-o grupare criminală, crimă care a avut loc pe o stradă din sectorul Râșcani al Chișinăului.
Informația a fost comunicată de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la ședința legislativului din 11 iulie.
Cei doi bărbați se află, în prezent, în custodia Poliției, a confirmat pentru Europa Liberă șefa secției comunicare și protocol a Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco.
Deputatul Carp a mai spus că luni, 15 iulie, cazul va fi discutat la o ședință comună a comisiei conduse de el, a comisiei juridice și a reprezentanților instituțiilor de drept, pentru că „persoana care a fost omorâtă a fost cu antecedente penal, dar se afla în libertate din cauza deciziei unui judecător”.
Omorul a avut loc la miezul zilei de miercuri, 10 iunie. Victima se afla la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei, când o persoană cu fața acoperită, care se deplasa cu o trotinetă electrică, a tras șapte focuri în capul și spatele bărbatului, după care a fugit de la locul crimei.
- Te-ar putea interesa și: Un bărbat a fost împușcat mortal pe o stradă din Chișinău. Poliția este în căutarea suspectului
La această etapă, polițiștii examinează versiunea unei „reglări de conturi între grupări” sau a „lichidării intenționate” a bărbatului pentru a-l împiedica să dea declarații într-un dosar penal.
Victima este un bărbat de 41 de ani, de origine turcă, care își desfășura activitatea criminală preponderent în Marea Britanie.
Anterior, autoritățile britanice l-au anunțat în căutare pe canalele Interpol pentru că avea de executat 21,5 ani de închisoare pentru deținerea armelor de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale. El mai era investigat pentru contrabandă și comercializare a heroinei.
Procuratura Generală a anunțat că a fost deschis un dosar penal pe fapta unui „omor comis cu deosebită cruzime”. Potrivit procurorilor, victima se afla în R. Moldova din 2022, iar britanicii au solicitat extrădarea lui de patru ori. Aceste cereri sunt examinate, din 2023, în instanța de judecată, fără a fi luată o decizie finală.
Tot în 2022, bărbatul a fost reținut, dar imediat după asta a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). La scurt timp, cererea a fost respinsă, dar solicitantul a contestat decizia IGM în instanță.
Pentru că în R. Moldova nu este permisă extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil, el nu putea fi predat britanicilor până la o decizie definitivă a instanței privind azilul.
„În urma unor multiple peregrinări a cazului de la judecătoria de fond (Judecătoria Chișinău sediul Râșcani) la Curtea de Apel, hotărârea pe fondul cauzei și anume menținerea Deciziei IGM, a fost luată abia peste doi ani, la data de 03 iulie 2024”, au precizat procurorii.
Procuratura Generală a mai transmis că „tergiversarea” cererii de azil nu a permis ca bărbatul să fie plasat în arest. Procurorii susțin că au informat, pe 3 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii, dar adresarea lor a fost respinsă la sfârșitul lunii mai.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Sesizările BCS și grupului afiliat lui Șor privind votul prin corespondență, respinse de Curtea Constituțională
Curtea Constituțională (CC) a respins sesizările depuse de deputați din blocul socialiștilor și comuniștilor (BCS) și cei afiliați oligarhului fugar Ilan Șor care au contestat legea votului prin corespondență, adoptată de majoritatea parlamentară PAS. Decizia CC este definitivă.
Prin decizia din 9 iulie, judecătorii CC au declarat cele două sesizări „inadmisibile”, după ce au examinat împreună cererea depusă pe 14 mai de deputații afiliați blocului „Victorie-Pobeda” al oligarhului fugar Ilan Șor și cea depusă pe 20 mai de un grup de deputați BCS.
Socialiștii și comuniștii s-au plâns, printre altele, că prin legea adoptată de parlamentarii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în luna aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu în mai, guvernarea încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.
CC a răspuns că experții Comisiei de la Veneția recomandă să nu fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri „elementele esențiale ale procesului de vot”. Însă, potrivit acestora, introducerea votului prin corespondență în șase țări are „un efect limitat” asupra rezultatului alegerilor. Prin urmare, CC a constatat „caracterul nefondat” al sesizării socialiștilor și comuniștilor.
Anterior, Maia Sandu a spus că cele șase țări au fost selectate de parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.
- Te-ar putea interesa și: După partidul lui Ceban, deputați afiliați lui Șor se plâng la CEC că PAS ar face agitație pro-referendum
Pe de altă parte, deputații afiliați lui Șor consideră că votul prin corespondență implementat în doar câteva țări ar încălca principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere.
CC a notat că legea este implementată în țări unde sunt „relativ puțini” cetățeni ai R. Moldova, astfel votul lor va avea „puține șanse de a influența semnificativ rezultatul alegerilor”. Totodată, Curtea a spus că introducerea parțială a votului prin corespondență nu este o „restrângere a exercițiului de vot”, ci din contra, o diversificare a metodelor prin care moldovenii își pot alege președintele.
Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament pe 26 aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai.
- Te-ar putea interesa și: Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri
Votul prin corespondență va putea fi aplicat în alegerile prezidențiale și la referendumul pro-european din 20 octombrie.
Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Noua lege nu permite organizarea votului prin corespondență în Rusia, Ucraina sau în alte țări aflate în conflicte militare, precum și în statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice sau care nu respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
UE va aloca 100 de milioane de euro Republicii Moldova, anunță comisarul Varhelyi la Chișinău
Uniunea Europeană va aloca 100 de milioane de euro pentru R. Moldova, a anunțat la Chișinău, pe 10 iulie, comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi. Declarația vine în contextul începerii unei noi etape a negocierilor de aderare – screeningul bilateral.
Oliver Varhelyi a spus într-o conferință de presă susținută alături de premierul Dorin Recean că, din cele 100 de milioane de euro, 35 de milioane vor veni sub forma sprijinului bugetar și 72,5 milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară. Banii vor ajunge la Chișinău săptămâna viitoare.
„Sunt pași care urmează să ajute R. Moldova să devină mai rezilientă”, a declarat oficialul.
Prim-ministrul Dorin Recean a precizat că cele 100 de milioane de euro fac parte din asistența europeană care a fost anunțată în toamna anului 2022. El a spus că finanțările anterioare au ajutat R. Moldova să depășească criza economică declanșată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar sprijinul anunțat astăzi de comisarul european are menirea de a ajuta la recuperarea economică.
„Aceste fonduri vor fi oferite pentru diferite sectoare, cum ar fi dezvoltarea economică, educația, sănătatea, infrastructura, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor”, a afirmat Dorin Recean.
Varhelyi a precizat în cadrul conferinței de presă că „munca grea abia începe”, notând că R. Moldova are de transpus 150 de mii de pagini de legislație europeană în legislația națională.
El a mai afirmat că va fi nevoie de un „minim politic comun”, adică de sprijinul tuturor partidelor politice pentru prioritățile comune, inclusiv în ceea ce ține de adoptarea de către Parlament a legilor de armonizare a legislației naționale cu cea europeană.
Tot pe 10 iulie, la Chișinău, a avut loc prima sesiune de screening bilateral, adică evaluarea legislației naționale și a gradului de armonizare cu cea a legislației Uniunii Europene, la care a participat și delegația condusă de comisarul european, Oliver Varhelyi. Este a doua etapă a negocierilor de aderare, începute la nivel oficial pe 25 iunie.
Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a precizat că evaluarea a început cu capitolul „Valori fundamentale” și va continua cu capitolul 5 „Achiziții publice”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
SUA: aliații au început transferul de avioane F-16 către Ucraina
Secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a anunțat la summitul NATO de la Washington, miercuri, că aliații au început transferul de avioane de luptă occidentale către Ucraina, ajutând-o să se apere de atacurile aeriene rusești.
„Chiar acum, când vorbim, are loc transferul de avioane de luptă F-16, venind din Danemarca, venind din Olanda”, a spus Blinken, adăugând că aeronavele „vor zbura pe cerul Ucrainei vara aceasta”.
Într-o declarație comună, SUA și cele două țări europene au spus apoi că vor trimite Ucrainei „escadroane” de F-16.
Anunțul a fost salutat de președintele Volodimir Zelenski, aflat și el la summit. „Sunt recunoscător SUA, Danemarcei și Olandei pentru măsurile practice spre împlinirea scopului tuturor ucrainenilor”, a scris el pe rețele.
Într-o declarație separată, Norvegia a anunțat la summit că va dona Kievului 6 avioane F-16. Oslo nu le mai folosește după ce a cumpărat altele, mai noi, de tip F-35.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina va primi avioane F-16. Rușii lovesc bazele unde urmează să fie „parcate”
Marți seară, aliații au anunțat donații de sisteme antiaeriene Patriot.
Secretarul de stat Blinken a spus miercuri că în următoarele câteva zile va fi „dezvăluit” un pachet „incredibil de robust” de ajutoare pentru Ucraina.
Ucraina așteaptă de la summitul NATO mai ales promisiuni ferme și concrete de ajutor militar, în condițiile în care invitarea țării în alianță, pe care Kievul și-o dorește foarte mult, este practic exclusă, pentru moment, dat fiind războiul cu Rusia.
Într-un proiect de declarație finală a summitului, pus în circulație de Reuters, se spune că aliații vor ajuta Ucraina „pe drumul ei ireversibil spre integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv spre calitatea de membru NATO”.
În document se mai spune că NATO va putea înmâna Ucrainei o invitație de aderare la alianță „când aliații vor fi de acord, iar condițiile vor fi îndeplinite”. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Viitorul sediu al Procuraturii Anticorupție, identificat de Guvern
Noul sediu al Procuraturii Anticorupție se va afla în clădirea din strada mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni din mun. Chișinău, care în prezent găzduiește alte două instituții - Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, la 28 iunie, Ministerul Justiției a informat Procurorul General că Guvernul a agreat cu „instituțiile corespunzătoare”, transferul clădirii din mun. Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 26, pentru sediul Procuraturii Anticorupție.
Instituția precizează că Ministerul Justiției a oferit termen ca până la 12 iulie, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), să pregătească un plan detaliat de transfer. În același timp, ministerul a făcut o solicitare similară în adresa Procuraturii Anticorupție.
„La 5 iulie 2024, Procuratura Anticorupție a transmis către Procuratura Generală un plan detaliat privind modalitățile de transfer a personalului, bunurilor, arhivei, dosarelor și altor materiale din actuala locație, clădirea Centrului Național Anticorupție, în noua locație în care se află ANI și SPCSB. Plan ce a fost adus la cunoștință Ministerului Justiției la 9 iulie 2024”, se menționează în comunicatul instituției.
Procuratura Anticorupție susține că un nou sediu este necesar, în caz contrar fiind supusă riscului de a fi blocată toată activitatea Procuraturii, întrucât sediul pe care îl deține în prezent nu permite angajarea a încă 50 de ofițeri și alți funcționari publici. Instituția susține că potrivit modificările legislative din 2016 și 2023, trebuie să asigure suport operativ pentru dosarele de corupție de nivel înalt.
- Te-ar putea interesa și: În căutarea unui nou sediu pentru Procuratura Anticorupție
În prezent, instituția are aproape 200 de angajați.
Despre intenția Guvernului de a muta Procuratura Anticorupție în această clădire a anunțat inițial purtătorul de cuvânt al executivului, Daniel Vodă, la 4 iunie.
Până acum, au fost examinate mai multe opțiuni, clădiri din proprietatea statului, dar fie nu le-au convenit procurorilor, fie actualii rezidenți s-au opus, cum a fost în cazul Academiei de Științe a Moldovei.
Acum, Procuratura Anticorupție se află în clădirea Centrului Național Anticorupție (CNA), unde angajații procuraturii ocupă 40 de birouri, cu o suprafață de 950 de metri pătrați.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova va avea în premieră o strategie pentru dezvoltarea sportului
Strategia de dezvoltare a sportului pentru următorii șase ani a fost adoptată miercuri, 10 iulie, de Guvern. Aceasta prevede promovarea activităților de profil în școli și universități, precum și alocarea resurselor financiare suplimentare pentru dezvoltarea sportului de performanță.
Potrivit ministerului Educației, strategia de dezvoltare a sportului „Sport 2030” va fi implementată pe parcursul anilor 2024-2030, în două etape: pe parcursul anilor 2024-2026 și 2027-2030.
Autoritățile își propun să construiască și să reabiliteze săli polivalente și stadioane de fotbal din centrele raionale, să construiască o arenă națională de fotbal. Documentul este așteptat de mult timp de comunitatea sportivă din R. Moldova.
„Din 1989 așteptăm adoptarea acestei strategii, este un document în premieră pentru R. Moldova, credem că vă schimba spre bine situația din sport”, a spus pentru Europa Liberă, Sergiu Gurin, secretar de stat responsabil de domeniul sportului din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că urmează să fie create condiții mai bune pentru pregătirea sportivilor de performanță. Vor fi înființate cabinete medicale moderne de recuperare, un centru de susținere a loturilor naționale cu vitamine, suplimente nutritive, preparate medicamentoase și echipamente moderne.
„În ultimii ani, sportul a devenit un brand național, la jocurile olimpice și paraolimpice de la Paris din această vară vom avea circa 30 de sportivi. Ei pleacă la Paris având în palmares 11 titluri de campioni europeni și 9 de campioni mondiali. Avem șanse reale pentru a obține medalii”, a spus Dan Perciun.
- Te-ar putea interesa și: Câte ore de educație fizică ar trebui să aibă copiii la școală?
Strategia prevede și crearea unui sistem de asigurare medicală și socială pentru sportivii de performanță, deținători ai burselor sportive. Și formarea cadrelor didactice în domeniul sportului va fi revăzută pentru a crește performanța sportivilor.
Proiectul va fi realizat de Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătății, Universitatea de Stat din Moldova, care a absorbit Universitatea de Sport, dar și cu alte instituții de profil.
„Strategia este foarte bună am observat că doamna Nemerenco (ministrul Sănătății) este bucuroasă că are un ajutor în domeniul promovării modului sănătos de viață”, a menționat, în ședința guvernului, prim-ministrul Dorin Recean.
Documentul prevede și popularizarea sportului în întreaga comunitate, dar și dezvoltarea infrastructurii sportive în școli.
În programa școlară va fi introdusă disciplină „Educație pentru sănătate”, la care se vor aborda subiecte precum: modul sănătos de viață, nutriția, educația sexuală și reproductivă.
- Te-ar putea interesa și: Școlile din sate, fără profesori de educație fizică. O directoare împarte orele de sport cu învățătoarea
De asemenea, ar urma să fie îmbunătățit sistemul de formare continuă a profesorilor de educație fizică, a antrenorilor, arbitrilor, psihologilor și a medicilor sportivi.
Europa Liberă a încercat să afle care ar fi costul implementării acestei strategii, însă nu a primit deocamdată un răspuns de la Ministerul Educației și Cercetării.
În Republica Moldova funcționează 101 școli sportive, frecventate de circa 39 de mii de copii. Comparativ cu anul 2000, atât numărul școlilor, cât și cel al sportivilor a crescut cu circa o treime.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moscova lovește portul Odesa, după atacurile ucrainene asupra unui aerodrom rusesc
Rusia a atacat ținte de infrastructură portuară din regiunea Odesa de la Marea Neagră pe 10 iulie. Cel puțin două persoane au fost ucise - un agent de securitate și un șofer de camion, iar un marinar a fost rănit, a anunțat șeful administrației militare a regiunii Odesa, Oleg Kiper.
Potrivit lui Kiper, resturi de rachetă au avariat depozite, camioane și o navă civilă.
Forțele aeriene ale Ucrainei spun că au doborât trei din cele patru rachete ghidate Kh-59/X-69 și trei din patru drone lansate de Rusia noaptea trecută asupra infrastructurii portuare de lângă Odesa.
Portul Odesa este esențial pentru exporturile de cereale ale Ucrainei și este atacat cu regularitate de forțele rusești.
Rusia a atacat Ucraina în noaptea de miercuri cu 20 de drone de atac, patru rachete de aviație ghidate și o rachetă balistică Iskander-M, a declarat comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk. Potrivit lui, 14 drone kamikaze au fost doborâte deasupra regiunilor Odesa, Nikolaev, Herson, Dnipropetrovsk, Hmelnițk, Cerkasî, Vinița și Rivne.
Șeful administrației militare regionale Harkov, Oleh Sinegubov, a scris pe Telegram că două persoane au fost ucise și alte patru au fost rănite în localitatea Kupeansk, în urma bombardamentelor rusești. În total, potrivit lui, Rusia a lansat în această dimineață 28 de bombe aeriene ghidate asupra regiunii Harkov din nord-estul țării.
Compania națională Ukrenergo a declarat că o instalație energetică din regiunea Rivne a fost atacată noaptea trecută.
La Moscova, ministerul rus al apărării a anunțat că noaptea trecută au fost doborâte două drone ucrainene deasupra regiunilor Belgorod și Voronej. Autoritățile locale spun că acestea nu au produs pagube sau victime.
În ajun, pe 9 iulie, Moscova anunța că forțele rusești ar fi respins un atac nocturn ucrainean, doborând 38 de drone în cinci regiuni, dar nu a pomenit nimic despre loviturile asupra unui depozit petrolier din regiunea Volgograd.
Atacul de la Volgograd a fost confirmat însă de serviciul regional pentru situații de urgență, care a precizat că incendiul de la baza petrolieră, provocat de atacul dronelor ucrainene, a fost stins abia miercuri dimineață. Imaginile de satelit arată că două cisterne din cele șapte ale depozitului petrolier au fost distruse.
Surse din cadrul serviciilor de securitate de la Kiev au declarat, citate de Reuters, că dronele ucrainene au atacat marți noaptea o rafinărie de petrol, un aerodrom militar și o substație electrică din Rusia, în timpul unei operațiuni comune a serviciilor de securitate și de informații militare.
Sursa, care a solicitat anonimatul, a explicat că atacurile au vizat un aerodrom din orașul Ahtiubinsk, în partea de nord a regiunii Astrahan, o rafinărie de petrol din regiunea Volgograd și o substație electrică din regiunea Rostov.
- Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un atac masiv asupra sistemului energetic al Ucrainei. Dronele ucrainene lovesc rafinării rusești
Pe aerodromul din Akhtubinsk se află un centru militar de testare a avioanelor, iar la 20 km de acesta se află Groșevo, cel mai mare aerodrom din Rusia, potrivit BBC.
Armata rusă nu a comentat informațiile. Ministerul rus al apărării a precizat însă că atacurile din noaptea de 9 iulie au vizat regiunile Belgorod, Kursk, Voronej, Rostov și Astrahan. Mai târziu, armata rusă a raportat că a doborât încă trei drone pe teritoriul regiunii Astrahan și o alta în regiunea Belgorod. Atacurile au fost confirmate și de guvernatorul regiunii Astrahan, Igor Babușkin.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Kievul lansează în Polonia Legiunea Ucraineană, ca să atragă bărbații apți de luptă trăitori în țările vecine
Armata Ucrainei a lansat o nouă inițiativă care-și propune să atragă la oaste bărbații stabiliți cu traiul în străinătate, în speranța de a-și reface efectivele împuținate de pe front.
Legiunea Ucraineană, a cărei înființare a fost convenită săptămâna aceasta de liderii Ucrainei și Poloniei, își va avea baza în Polonia, relatează AFP.
„Facem apel la toți ucrainenii din Europa să se alăture Legiunii Ucrainene. Contribuția voastră este neprețuită în lupta noastră pentru libertate și independență”, a scris marți seară pe rețele ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.
Inițiativa își propune să recruteze soldați mai ales din Polonia și Germania.
Se crede că numai în Polonia ar trăi cam 300.000 de bărbați ucraineni.
Înaintea războiului, în Polonia, Cehia, Lituania sau Germania se aflau la muncă deja sute de mii de bărbați ucraineni. După invazia rusească din februarie 2022, unii s-au întors în țară, să o apere, dar alții au plecat din Ucraina, uneori pe căi ilegale, ca să nu fie luați la oaste.
Fluxul de plecări s-a întețit după ce în luna mai Ucraina a adoptat o nouă lege care coboară vârsta de recrutare la 25 de ani, de la 27.
- Te-ar putea interesa și: Zeci de mii de bărbați ucraineni au fugit „ilegal” de război în R. Moldova
Ministrul Umerov a spus că membrii noii unități vor fi instruiți în Polonia și vor primi cel mai bun echipament posibil.
După anunț, Brigada a Treia de Asalt, una din cele mai iubite unități ucrainene, a spus că va trimite emisari prin țările europene pentru a face publicitate noii unități, povestind „fapte de eroism” de pe front. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Un bărbat a fost împușcat mortal pe o stradă din Chișinău. Poliția este în căutarea suspectului
Poliția capitalei a anunțat că un bărbat a fost împușcat mortal de o persoană care se deplasa pe o trotinetă, pe o stradă din sectorul Râșcani al capitalei. Crima s-a produs în jurul orei 12.
Potrivit Poliției, victima ar fi o persoană de origine străină, care a decedat în urma împușcăturilor primite.
„Un bărbat a efectuat câteva împușcături din mers, pe trotinetă, în direcția altuia. Persoana de origine străină în care s-a tras a decedat”, se arată într-un comunicat.
Ulterior, Poliția a revenit cu detalii, afirmând că victima este un bărbat de 41 de ani, de origine turcă, și făcea parte dintr-o grupare criminală.
Oamenii legii examinează versiunea unei „reglări de conturi între grupări” sau „lichidarea intenționată a acestei persoane pentru a împiedica unele declarații pe care le-ar fi putut face într-un dosar”.
Bărbatul în care s-a tras era dat în căutare prin Interpol de către autoritățile Marii Britanii, care au cerut arestarea și extrădarea lui, sub acuzații de contrabandă și comercializare a heroinei.
Poliția moldoveană susține că acesta nu a fost extrădat până acum, deoarece a depus cerere de azil.
„Acum doi ani i-a fost refuzată procedura de azil, dar până la moment nu există o decizie definitivă a instanței de judecată pe acest caz. Mai mult, acesta a fost plasat în arest, cu ulterioara extrădare, dar a fost eliberat din arest în urma deciziei instanței de judecată”, se spune într-un comunicat.
Poliția a îndemnat cetățenii să păstreze calmul, iar pe șoferi să fie cooperanți în timpul verificărilor efectuate în capitală și suburbii.
Cu o reacție a venit și primarul capitalei, Ion Ceban, care a rugat poliția să intensifice controalele și să asigure securitatea oamenilor.
„În plină zi, în preajmă erau oameni, copii a căror viață era pusă în pericol. Oamenii nu trebuie să aibă frică să iasă din casă, dar trebuie să aibă încredere în organele competente că sunt protejați”, a scris edilul pe contul său de Facebook. (C.B)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova va participa la asigurarea securității Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Paris
Un contingent al Ministerului Afacerilor Interne va fi detașat la Paris unde va asigura ordinea publică în timpul Jocurilor Olimpice și Paralimpice. Decizia Guvernului vine în urma unui apel al Franței, care a cerut prezența mai multor polițiști din alte state la aceste evenimente.
Proiectul hotărârii de Guvern a fost propus pe ordinea suplimentară a ședinței de miercuri, 10 iulie, de ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, care a invocat urgența subiectului.
Detașarea contingentului MAI va fi realizată în baza unui angajament administrativ dintre ministerele de interne ale R. Moldova și Franței, aprobat de Guvern.
Ministrul Adrian Efros a precizat că angajații MAI vor activa la Paris sub autoritatea agenților francezi, pentru a asigura un climat de securitate în procesul de desfășurare a Jocurilor Olimpice.
„Astfel, respectivul angajament reprezintă un cadru juridic ce va consolida relațiile bilaterale dintre ambele state în domeniul securității, prin preluarea inclusiv a bunelor practici și practicilor de menținere a ordinii publice, schimb de experiență și reacționare în situații de risc”, a spus Efros.
În ianuarie, Franța a anunțat că a făcut cereri de asistență străină în materie de securitate către 46 de state, pentru a afla dacă sunt dispuse să trimită peste 2.000 de ofițeri de poliție, în vederea asigurării securității la Jocurile Olimpice de la Paris, primele care se desfășoară în capitala Franței în ultimul secol. Autoritățile franceze au anunțat alertă sporită, din cauza riscului unor potențiale atacuri, scrie AP.
- Te-ar putea interesa și: Macron spune că nu are nicio îndoială că Rusia va lua în vizor Jocurile Olimpice de la Paris
Ministerul francez de interne a precizat că asemenea cereri de asistență sunt ceva obișnuit pentru statele care găzduiesc evenimente de amploare. O cerere similară a fost făcută și de ministerul francez al Apărării care a solicitat participarea unor militari din alte state „pentru sarcini foarte specifice”.
Jocurile Olimpice de la Paris vor avea loc între 26 iulie și 11 august, iar cele Paralimpice în perioada 28 august - 8 septembrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul aprobă acordul privind vânzarea terenului fostului Stadion Republican către SUA
Terenul fostului Stadion Republican va fi vândut guvernului Statelor Unite, fiind destinat construcției noului sediu al ambasadei americane din Republica Moldova. Acordul privind această achiziție a fost aprobat de Guvern în ședința din 10 iulie.
Potrivit hotărârii de Guvern, tratatul bilateral ar urma să fie semnat pe parcursul lunii iulie, o dată concretă nefiind anunțată de autorități. Documentul aprobat de executiv nu relevă nici suma pe care guvernul ar urma să o primească de pe urma acestei tranzacții.
În martie, autoritățile estimau că prețul de vânzare al terenului va fi de circa 15 milioane de euro. Detaliile tranzacției ar urma să fie făcute publice după încheierea acordului.
Executivul spune că scopul încheierii acordului este construirea unei noi Ambasade a SUA în Republica Moldova, ce ar include oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și pentru orice alt scop destinat sprijinirii activităților diplomatice și consulare ale Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.
Potrivit acordului, SUA își asumă angajamentul de a renova și repara porțile istorice al stadionului și vor rezerva o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale. Tratatul este încheiat pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de a fi prelungit succesiv cu câte un an, pentru o perioadă de maxim cinci ani.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul spune că va construi un nou stadion republican la Stăuceni
În ședința de Guvern, secretarul general al executivului, Artur Mija, a precizat că banii obținuți din vânzarea acestui teren vor fi utilizați la reparația școlilor sportive din țară, proiectarea viitorului stadion republican și a centrului de cultură și artă contemporană „Universul”.
Tratatul este încheiat pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de a fi prelungit succesiv cu câte un an, pentru o perioadă de maxim cinci ani. El va înlocui acordul semnat anterior de guvern la 12 iulie 2019.
Negocierile în privința terenului pentru construcția unei noi clădiri a ambasadei americane în Republica Moldova durează de mulți ani, o primă promisiune fiind făcută de autoritățile de la Chișinău în 2015. Acordul a fost semnat la 12 iulie 2019. După ratificare, ministerul moldovean de externe mai trebuie să notifice partea americană pentru intrarea în vigoare a înțelegerii.
Acordul este – în principiu – mai vechi, dar finalizarea lui a fost întârziată mai ales de opoziția unor foste guvernări de orientare pro-rusă. El a fost criticat de asemenea și de activiști urbani, care cred că terenul ar trebui deschis publicului, mai degrabă decât să fie îngrădit, iar pe locul lui să fie amplasată noua ambasadă americană.
Negocierile dintre SUA și R. Moldova pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei au început în 2008, la un an de la demolarea fostului Stadion Republican. În 2015, SUA au formulat prima solicitare oficială către guvernul moldovean în privința acestui teren, un prim acord fiind semnat în iulie 2019.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
După partidul lui Ceban, deputați afiliați lui Șor se plâng la CEC că PAS ar face agitație pro-referendum
Deputatul Vasile Bolea, afiliat blocului „Victorie-Pobeda” al oligarhului fugar Ilan Șor, a cerut Comisiei Electorale Centrale să sancționeze partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate pentru „agitație” ilegală înaintea referendumului privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană (UE).
În plângerea depusă pe 9 iulie, reprezentanții blocului „Victorie-Pobeda” spun că membrii PAS merg în localitățile din R. Moldova și, folosind „resurse administrative”, încearcă să convingă oamenii „să voteze în favoarea ideii lor de aderare la UE” la referendumul din 20 octombrie.
Prin asta, spune „Victorie-Pobeda”, PAS ar fi „manipulat opiniile” oamenilor și nu le-ar fi permis să-și facă alegerea „în mod legal” în favoarea sau împotriva aderării Moldovei la UE.
În aceeași zi, CEC a respins plângerea Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) al primarului capitalei, Ion Ceban, care a cerut sancționarea PAS pentru distribuirea a 380.000 de ziare în care este promovat referendumul pro-UE și apar poze ale președintei Maiei Sandu.
MAN consideră că, în felul acesta, s-ar crea o „concurență neloială” pentru că PAS ar face agitație pentru referendum înainte să înceapă campania electorală și ar asocia imaginea actualei președinte cu plebiscitul.
CEC a decis că sesizarea MAN este „neîntemeiată”, iar ziarele corespund prevederilor legale pentru că „nu conțin elemente de agitație politică” și nu îndeamnă la vot. CEC susține că ziarele PAS informează despre data și scopul referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE, ceea ce este permis și în afara campaniei electorale.
- Te-ar putea interesa și: CEC respinge plângerea MAN în care PAS este acuzat că-i face campanie electorală Maiei Sandu pe seama referendumului pro-UE
Prezent la ședință, reprezentatul MAN, Andrei Oțel, a spus că nu este de acord cu decizia CEC și „după caz o va ataca în instanță”. Totodată, el a depus încă o plângere împotriva PAS pentru a fi verificată legalitatea finanțării site-ului pentru.md, gestionat de partidul de guvernământ pentru a promova referendumul din 20 octombrie.
Sesizarea MAN urmează să fie examinată după 15 iulie - data limită pentru prezentarea rapoartelor financiare ale partidelor pentru prima jumătate de an din 2024. Totodată, la una din ședințele viitoare CEC se va pronunța și pe marginea plângerii blocului „Victorie-Pobeda”, formațiune care nu a fost înregistrată încă oficial
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
UE a oprit procesul de aderare a Georgiei și a înghețat asistența financiară
Aderarea Georgiei la Uniunea Europeană a fost „oprită” în mod oficial, decizia fiind luată la summitul din 27 iunie, potrivit ambasadorului blocului comunitar de la Tbilisi, Paweł Herczyński. Totodată, au fost înghețate și fonduri de 30 de milioane de euro, destinate Ministerului Apărării.
Anunțul a fost făcut de emisarul UE la un eveniment din 9 iulie. Herczyńskii a mai spus jurnaliștilor că acestea nu sunt singurele măsuri pe care ar putea să le adopte blocul celor 27 de state membre, care monitorizează situația și ar putea veni cu noi decizii dacă „situația se va deteriora în continuare”.
Ambasadorul a descris decizia UE drept un răspuns la adoptarea de către parlamentarii georgieni a controversatei legi a „agenților străini”, cunoscut și sub denumirea oficială de lege privind „transparența influenței străine”. El a enumerat și alți pași luați de actuala guvernare de la Tbilisi, care în viziunea sa, sunt anti-democratici.
„Legea privind transparența influenței străine reprezintă un regres clar în nouă etape, iar retorica antioccidentală și antieuropeană este total incompatibilă cu obiectivul declarat de aderare la Uniunea Europeană", a declarat Herczynski, adăugând că decizia de a opri procesul de aderare a Georgiei la UE a fost luată pe 27 iunie.
Herczyński a declarat că speră că Tbilisi își va reconsidera unele dintre deciziile recente după formarea unui nou guvern în urma alegerilor parlamentare din octombrie.
„Sper sincer că, pe 26 octombrie, georgienii vor face alegerea corectă, iar viitorul guvern, indiferent cine va câștiga alegerile, se va întoarce foarte repede și va relua munca grea pentru aderarea Georgiei la Uniunea Europeană”, a subliniat Paweł Herczyński.
Președintele georgian Salome Zurabishvili a calificat demersul UE drept „un răspuns” la „retorica și acțiunile antieuropene și antioccidentale” ale guvernului și ale partidului Visul Georgian, aflat la putere.
„În timp ce acesta este un răspuns la politica nesăbuită și ostilă a partidului de guvernământ față de (UE - n.r.), în același timp este un avertisment pentru public: partenerii noștri ne spun că „alegerea este a voastră” - fie Georgia obține un viitor european sigur, fie se izolează sub influența Rusiei”, a declarat Zurabishvili. (C.B)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Stoianoglo spune că politicienii din opoziție „nu sunt pregătiți” să-i susțină candidatura la prezidențiale
Liderii opoziției nu au acceptat invitația lansată de socialistul Igor Dodon pentru discuții, care urmau să aibă loc miercuri, despre o eventuală susținere a candidaturii lui Alexandr Stoianoglo la alegerile prezidențiale, prezentat de socialiști drept „candidat unic” al adversarilor Maiei Sandu.
Ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că ședința nu va avea loc pentru că mai mulți opozanți „nu sunt încă pregătiți” să discute despre susținerea lui „în format extins”. Totodată, Stoianoglo speră că în următoarele „zile și săptămâni” să se întâlnească cu unii lideri ai opoziției „bilateral”.
Liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a anunțat, pe 8 iulie, că nu va candida la alegerile prezidențiale, dar îl va susține pe ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.
Tot atunci, Dodon i-a invitat pe mai mulți lideri ai opoziției - menționându-i pe Vladimir Voronin, Renato Usatîi, Ion Chicu, Irina Vlah, Vlad Filat, Andrei Năstase și Ion Ceban – să discute, pe 10 iulie, despre susținerea candidaturii lui Stoianoglo.
- Te-ar putea interesa și: De ce candidează Stoianoglo în loc de Dodon, explicația analiștilor
Unii invitați, între timp, au refuzat public invitația lui Dodon. Andrei Năstase a transmis liderului socialist „să nu mai îndrăznească vreodată” să-l convoace la întâlniri similare.
Analiștii politici cu care a stat de vorbă Europa Liberă susțin că fostul președinte, Igor Dodon, a spus „pas” la prezidențialele din 20 octombrie pentru a menține șansele PSRM la parlamentarele de anul viitor, pentru că o înfrângere probabilă în fața Maiei Sandu ar fi însemnat un „certificat de deces politic” pentru el și o lovitură pentru partid.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Opoziția din Grecia critică săptămâna de muncă de 6 zile: „O rușine!”
Principalul partid de opoziție din Grecia, formațiunea de stânga Syriza, a calificat introducerea săptămânii de muncă de 6 zile pentru unele companii drept „o rușine”.
Măsura a fost aprobată la începutul lunii iulie de partidul de guvernare de dreapta, Noua Democrație, amintește AFP.
Grecia trece printr-o perioadă de avânt economic după necazurile din vremea crizei datoriilor, dar se confruntă cu o lipsă a forței de muncă, după ce tinerii au plecat în masă peste hotare în căutarea unei vieți mai bune.
Săptămâna „prelungită” a atras atenția publicului elen și internațional mai ales pentru că merge împotriva tendinței globale. În unele țări dezvoltate se vehiculează, dimpotrivă, ideea săptămânii de muncă de doar 4 zile, ca măsură de creștere a productivității.
„Asemenea lucruri sunt inacceptabile. Guvernul trebuie să înțeleagă că vor exista consecințe”, a spus marți purtătoarea de cuvânt Syriza, Voula Kehagia, la televiziunea Skai.
Ea a adăugat că inițiativa este cu atât mai deplorabilă cu cât „face țara de rușine” în străinătate.
- Te-ar putea interesa și: Remaniere de guvern în Grecia, după „europarlamentare” dezamăgitoare pentru premierul Mitsotakis
Săptămâna de lucru de 6 zile se aplică doar anumitor companii, inclusiv celor care au activitate neîntreruptă, 7 zile pe săptămână, 24 de ore din 24.
Angajații vor fi plătiți cu cel puțin 40% mai mult pentru a șasea zi de muncă.
Purtătorul de cuvânt guvernamental Pavlos Marinakis a explicat pe Facebook că măsura se aplică doar pentru „necesități de urgență” cu „personal calificat”. El a mai spus că astfel se va reduce munca la negru - căci și așa unii sunt chemați la muncă peste program, în weekend, în unele companii.
Chiar și înaintea acestei măsuri, grecii erau poporul din UE cu săptămâna de lucru cea mai lungă (39,8 ore), dar la capitolul productivitate se aflau sub media europeană, potrivit Eurostat. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Recensământul s-a încheiat, începe ancheta post-recenzare. Când vom afla câți oameni au rămas în R. Moldova
Peste 4.000 de refuzuri și 27 de procese verbale au fost înregistrate în cele trei luni cât a durat recensământul populației și locuințelor. Săptămâna viitoare, Biroul Național de Statistică începe ancheta post-recenzare, iar la sfârșitul anului vor fi prezentate primele date preliminare.
Primul recensământ din R. Moldova organizat și desfășurat în format digital s-a încheiat pe 7 iulie, iar pe 15 iulie începe ancheta post-recenzare, care are drept scop evaluarea activității de recenzare, inclusiv estimarea gradului de acoperire și al erorilor de conținut a datelor. Ancheta se va desfășura pe baza unui chestionar, care a fost deja în proces de consultare publică.
„Urmează integrarea datelor obținute în cadrul recenzării cu cele din sursele de date administrative”, a spus șeful Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, la un eveniment dedicat finalizării recensământului.
În cele trei luni de recenzare, au fost înregistrate peste 10.000 de refuzuri - datorită implicării autorităților publice locale și poliției, spre finalul recensământului numărul refuzurilor a ajuns la 4.000. Poliția a întocmit 27 de procese verbale contravenționale. Majoritatea pentru injurii, vătămarea integrității corporale a recenzorilor sau distrugerea intenționată a bunurilor.
Cei peste 4.000 de recenzori au recenzat, în total, 2,5 milioane de persoane și 1,6 milioane de locuințe.
„Primele date preliminare vor fi prezentate la sfârșitul anului acesta. Datele detaliate (n.r. datele finale, inclusiv pe grupe de vârstă, sex, localitate etc.) vor fi prezentate în decembrie 2025”, a declarat Oleg Cara.
Vezi și reportajul de la mănăstirea „Înălțarea Domnului” din satul Japca, raionul Florești, unde monahiile au răspuns pentru prima dată la întrebările unui recenzor.
Desfășurarea recensământului populației și locuințelor 2024 (8 aprilie – 7 iulie 2024) a fost finanțată de Uniunea Europeană și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA). Valoarea proiectului este de 2,075 milioane de euro, dintre care 2 milioane reprezintă contribuția UE și 75.000 de euro - a UNFPA.
Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Alte două centre primare de AVC se deschid la Florești și Cahul
Din 15 iulie, spitalele raionale Florești și Cahul vor oferi asistență medicală în caz de accident vascular cerebral (AVC) pentru aproape 100 de mii de locuitori. Marți, 9 iulie, autoritățile au inaugurat centrul primar de AVC de la Florești, unde s-au investit 15 milioane de lei.
Sunt al cincilea și al șaselea centru primar de AVC din cele 11 promise de autorități. Până acum, au fost deschise centre primare de AVC la Căușeni, Bălți, Hâncești și Soroca.
La modul practic, pacienții cu semne de AVC urmează să primească primul ajutor în aceste centre primare. Personalul medical este ghidat de la distanță de echipa centrului comprehensiv, de la Institutul de Medicină Urgentă.
Dacă pacientul nu răspunde tratamentului, atunci este transportat pentru operație la Institutul de Medicină Urgentă sau la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” din Chișinău.
Anual, în R. Moldova, 12.000 de persoane suportă un AVC, înregistrându-se o creștere a numărului de decese provocate de această afecțiune.
80% din cazuri de AVC sunt provocate de un cheag de sânge care blochează un vas din creier, împiedicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. Celulele cerebrale încep să moară rapid, de aceea este vital să se acționeze în primele patru ore și jumătate de la debutul bolii. Cheagul poate fi dizolvat cu ajutorul unui medicament sau este eliminat chirurgical.
- Te-ar putea interesa și: Cum se moare în R. Moldova de atac cerebral
Autoritățile din sănătate au anunțat despre crearea unor centre de AVC la sfârșitul anului 2022, atunci când au făcut reforma spitalelor.
Urmează să mai fie deschise astfel de centre la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău, Spitalele raionale din Edineț, Orhei, Ungheni și Comrat. Acestea vor fi activate treptat, după ce vor fi dotate cu dispozitivele medicale necesare și va fi instruit personalul medical.
Pentru dotarea a opt instituții cu tomografe de ultimă generație s-au cheltuit 73,5 milioane de lei, bani proveniți din donații externe.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Șapte morți și pene de curent enorme în Texas în urma uraganului Beryl
Cel puțin șapte oameni au murit în statul american Texas din cauza uraganului Beryl, care continuă să facă ravagii, lăsând milioane de locuitori fără curent electric.
Presa americană anticipează că va dura câteva zile până să se reia livrările de electricitate spre cele două până la trei milioane de gospodării afectate.
Printre cei decedați din cauza uraganului se numără un polițist aflat în mașină în drum spre muncă, la Houston, a anunțat primarul orașului, John Whitmire, la o conferință de presă, potrivit dpa.
În statul învecinat Louisiana a murit de asemenea o persoană din cauza furtunii.
Președintele SUA, Joe Biden, a transmis condoleanțe familiilor îndoliate și le-a promis texanilor sprijin federal. „Le mulțumim tuturor celor din prima linie și vom rămâne alături de locuitorii din Texas până la capăt”, a scris Biden pe X.
Între timp, o tornadă în Jasper County, la granița cu Louisiana, a distrus cam 30 de case.
Uraganul Beryl, format pe mare, a lovit uscatul în SUA lângă orașul texan Matagorda, la 130 km sud-vest de Houston, luni dimineața, iar între timp și-a mai pierdut din putere.
Cu toate acestea, el rămâne periculos, astfel că US National Hurricane Center (NHC) a emis pentru părți din cele două state din sudul SUA noi avertizări de tornade, inundații rapide și vânturi puternice.
Meteorologii spun că există de asemenea pericol de ridicare bruscă a nivelului apei marine de-a lungul coastei Golfului Mexic.
Înainte să ajungă în SUA, Beryl a distrus sute de case în mai multe insule din Caraibe, lovind apoi peninsula Yucatan din Mexic.
Sezonul uraganelor începe în Atlantic la 1 iunie și se termină la 30 noiembrie. Beryl este primul uragan al anului, fiind totodată cea mai puternică furtună înregistrată vreodată în iulie.
Experții spun că schimbările climaterice măresc probabilitatea fenomenelor meteorologice extreme. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova devine parte a sistemului UE de achiziții publice în domeniul sănătății
Republica Moldova s-a alăturat sistemului de achiziții publice al Uniunii Europene în domeniul sănătății. Un acord în acest sens l-au semnat la Chișinău, pe 9 iulie, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, și ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.
„În ultimii cinci ani, Acordul privind achizițiile publice comune a devenit un instrument esențial care le permite cetățenilor noștri să acceseze produse medicale esențiale în perioade de criză. Astfel, acesta permite, de asemenea, țărilor participante să fie pregătite și să răspundă amenințărilor transfrontaliere grave în domeniul sănătății”, a declarat comisarul Stella Kyriakides, la ceremonia semnării acordului.
Republica Moldova a devenit a 38-a țară care a încheiat Acordul privind achizițiile publice comune în domeniul sănătății și cea de a șasea țară candidată la UE semnatară a acestui document.
La rândul său, ministrul moldovean al sănătății, Ala Nemerenco, a spus că acordul cu UE îi va permite Republicii Moldova să aibă acces la acele medicamente care nu se găsesc în țară și să beneficieze de prețuri mai mici la procurare.
După ceremonia semnării acordului, Stella Kyriakides a fost primită de președinta Maia Sandu.
Șefa statului i-a mulțumit pentru asistența UE la procurarea echipamentelor medicale, dar și pentru „sprijinul acordat în vremuri dificile - în perioada pandemiei COVID și crizei refugiaților”.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova își va „îmbunătăți răspunsul” în caz de pandemii
Acordul de achiziție comună va ajuta Republica Moldova să cumpere medicamente și echipamente medicale împreună cu statele membre ale Uniunii Europene. Scopul acordului constă în oferirea unui grad sporit de securitate și acces la produse vitale, în special în perioade când acestea sunt deficitare la nivel mondial, notează un comunicat de la Președinție.
Totodată, președinta Maia Sandu a apreciat faptul că Republica Moldova face parte din Programul EU4Health (UE pentru Sănătate), în cadrul căruia are acces la finanțare pentru consolidarea capacităților și forței de muncă din sistemul de sănătate, dar și pentru facilitarea accesului populației la medicamente și servicii medicale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CNA: percheziții la Comrat, la oficiul unei formațiuni politice. Șase persoane reținute
Centrul Național Anticorupție (CNA) spune că a reținut șase persoane la Comrat, într-un dosar de finanțare ilegală a unei formațiuni politice, spălare de bani și falsificare a rapoartelor financiare.
În anunțul CNA nu se precizează despre ce partid politic este vorba, însă presa de la Comrat scrie că perchezițiile au avut loc în dimineața zilei de 9 iulie la oficiul „echipei” oligarhului fugar Ilan Șor.
Potrivit portalului Nokta, percheziții ar fi avut loc la oficiul partidului „Șansă”.
CNA spune că a efectuat 17 percheziții la „sediul organizației teritoriale a unei formațiuni politice, dar și la domiciliile unor activiști”.
Cele șase persoane reținute pentru 72 de ore au fost plasate în izolatorul IP Cahul.
Acțiunile ofițerilor anticorupție au loc într-un dosar penal ce investighează „faptele ilegale ale bănuiților, manifestate prin mobilizarea persoanelor pentru participarea la proteste organizate, achitarea salariilor pentru activiștii formațiunii și a transportatorilor de pasageri, precum și achitarea unor suplimente bănești prin intermediul cardurilor bancare „MIR”, emise de entități bancare din Federația Rusă”, se spune într-un comunicat al CNA.
- Te-ar putea interesa și: Liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, este cercetat penal pentru huliganism
Instituția precizează că în urma perchezițiilor „au fost ridicate sume de bani, în lei și valută, purtători de informații și zeci de carduri bancare”. Acțiunile de urmărire penală au loc sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Cahul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
