Întreprinderea moldoveană de stat Energocom a cumpărat la weekend și luni gaze pentru regiunea transnistreană din România și din Bulgaria. Fostul director al Energocom, Victor Bînzari, care este actualmente consilier la această întreprindere de stat, a spus Europei Libere că gazele achiziționate pe piața bulgară reprezintă un amestec din mai multe surse, inclusiv gaze azere, dar și gaze americane de la un terminal LNG din Grecia.
„Sunt strict, achiziții bursiere, ceea ce înseamnă cel mai mic preț oferit pe burse”, a spus Bînzari. El a adăugat că nu știe proveniența exactă a tuturor gazelor cumpărate în Bulgaria: „Este un mix din gazul care se găsește în regiune: LNG (gaz lichefiat) american care vine în portul grecesc Alexandroupolis, gaze azere din conducta TAP care se duce în direcția Italiei”.
Din 1 februarie, regiunea transnistreană primește gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul de la Chișinău în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus de stat Gazprom nu a oferit o rută de alternativă, în ciuda angajamentelor contractuale.
Gazele destinate regiunii transnistrene, care au fost cumpărate din Bulgaria ajung în R. Moldova prin vechea Conductă Transbalcanică folosită în regim revers flow, iar cele românești – prin conducta Iași – Chișinău.
Oficialul Energocom a explicat Europei Libere că de pe piața românească sunt cumpărate pentru regiunea transnistreană doar 1 milion de metri cubi de gaze pe zi, pentru că o cantitate mai mare nu ar încăpea în conducta Iași-Chișinău, pe unde sunt deja importate gaze pentru consumul din dreapta Nistrului.
„Pentru stânga Nistrului, noi utilizăm capacitatea rămasă disponibilă la hotar în conducta Iași-Ungheni”, a spus Bînzari.
Ce așteaptă UE în schimbul ajutoarelor
Energocom cumpără gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant de 20 de milioane de euro oferit de UE guvernului de la Chișinău. Operațiunea este monitorizată de o delegație trimisă la Energocom de către Comisia Europeană, în frunte cu șeful Direcției Generale pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere, Gert Jan Koopman, și directorul Secretariatului Comunității Energetice, Arthur Lorkowski.
Energocom spune că a cumpărat și livrat în stânga Nistrului, între 1 și 3 februarie, 5,725 de milioane de metri cubi de gaze destinate consumatorilor casnici, școlilor și obiectivelor sociale, conform unei liste primite în prealabil de la administrația de la Tiraspol. Autoritățile transnistrene mai spun că aceste gaze sunt folosite și de centrala termoelectrică MGRES pentru producția de electricitate destinată acelorași categorii de consumatori.
UE și guvernul moldovean cer administrației secesioniste de la Tiraspol să accepte, în schimb, un plan de modernizare a infrastructurii energetice din stânga Nistrului prin investiții europene. Comisara europeană pentru extindere Marta Kos este așteptată la Chișinău pe 4 februarie, urmând să dea mai multe clarificări. Tiraspolul are termen până la 10 februarie să dea un răspuns.
Ce spun puterea și opoziția de la Chișinău
Criza energetică din regiunea transnistreană a pus Chișinăul într-o poziție mai avantajoasă decât oricând în ultimele decenii în conflictul cu administrația de la Tiraspol. Dar puterea și opoziția de la Chișinău „citesc” situația în mod diferit.
În timp ce puterea pro-europeană vede în livrările europene de gaze în stânga Nistrului un moment „însemnat” care poate duce la o slăbire „simțitoare” a influenței rusești la Tiraspol, opoziția pro-rusă crede că chestiunea este „exagerat de politizată”.
„Este un moment destul de însemnat. Chiar dacă acest suport din partea UE e valabil timp de 10 zile, el are mult simbolism pentru că arată reducerea substanțială a influenței Federației Ruse în Republica Moldova și în regiunea transnistreană”, a spus Europei Libere deputatul PAS, Radu Marian.
În cuvintele sale, faptul că Rusia nu mai livrează gaze naturale în stânga Nistrului, așa cum a făcut până acum, înseamnă că își pierde „simțitor” și pârghiile prin care ar putea „face rău” întregii Republici Moldova.
Marian crede că tăierea legăturii energetice între regimul de la Tiraspol și Rusia poate oferi un prilej pentru reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. Dar atrage atenția că un nou punct culminant va interveni pe 10 februarie, când ajutoarele umanitare europene se vor termina, iar factorii de decizie de la Tiraspol vor trebui să spună cum vor să plătească pentru livrările de mai departe.
Un alt deputat PAS, Oazu Nantoi, cunoscut pentru poziția sa categorică față de regimul secesionist de la Tiraspol, spune că orice pas spre reintegrare trebuie să aibă în vedere o realitate în care „populația din stânga Nistrului nu are nicio experiență de democrație și timp de decenii s-a aflat într-o zonă unde, consecvent, era creat chipul dușmanului din tot ce este legat de Republica Moldova”.
Nantoi spune că reintegrarea este un „proces de lungă durată” în care guvernul de la Chișinăul va trebui să-și asume răspunderea pentru tot ce se întâmplă pe malul stâng. „Din câte înțeleg, noi încă nu suntem gata să ne asumăm toate responsabilitățile”, a spus Nantoi Europei Libere.
Pe de altă parte, unul dintre liderii celui mai important partid de opoziție, deputatul socialist Grigore Novac, consideră că subiectul livrărilor europene de gaze în regiunea transnistreană este „exagerat de politizat” de către puterea pro-europeană.
Fără să aducă dovezi, Novac a spus Europei Libere că gazele ajunse în regiunea transnistreană ar fi tot gaze rusești, care mai circulă pe piața europeană. „Subiectul acesta cu gaz european sau nu știu de care este hazliu pentru că, acum, gazul rusesc este cumpărat prin traderi și numit gaz european”, a afirmat Novac.
El a insistat însă că nu este importantă nici originea gazului, nici conducta prin care este furnizat, iar guvernul nu merită laude pentru aplanarea crizei, pentru că trebuie să aibă grijă de alimentarea cu gaze a ambelor maluri ale Nistrului, având în vedere că regiunea transnistreană este „parte incontestabilă” a R. Moldova. „Declarațiile și odele nu-i încălzesc pe oameni”, a spus Novac.
Krasnoselski: mulțumesc conducerii moldovenești
După critici nesfârșite aduse Chișinăului pentru criza gazelor, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus la o reuniune cu așa-zișii miniștri din regiune, pe 3 februarie, că depășirea crizei a fost posibilă datorită „specialiștilor transnistreni și celor moldoveni”.
„Mulțumesc colegilor moldoveni care au înțeles asta și nu au permis golirea conductelor”, a spus Krasnoselski într-o aluzie la un ajutor de 3 milioane de metri cubi de gaze oferit cu împrumut de guvernul de la Chișinău pe 1 februarie pentru menținerea presiunii în rețelele de gaze din stânga Nistrului.
„Avem doar cuvinte de mulțumire pentru specialiștii moldoveni, anume cei tehnici (...) și vreau să spun mulțumesc reprezentanților conducerii moldovenești care au fost implicați în acest proces”, a spus liderul de la Tiraspol.
Liderul transnistrean a adus mulțumiri, deopotrivă, Uniunii Europene, în persoana președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunând că fără participarea ei soluționarea crizei nu ar fi fost posibilă.
„În numele meu și al întregii regiuni transnistrene, vă mulțumesc dumneavoastră și colegilor dumneavoastră pentru cooperare și eficiență”, a scris liderul separatist pe rețele.
Dar Kresnoselski nu a uitat în mulțumirile sale și de Rusia, spunând că regiunea transnistreană mizează pe ajutor rusesc după 10 februarie. El crede că, până atunci, ar trebui să fie pus la punct un sistem prin care regiunea transnistreană ar primi gaze europene, cumpărate de autoritățile europene și plătite cu bani rusești.
Nici Chișinăul, nici Uniunea Europeană nu au spus dacă ar accepta o schemă ca aceasta.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
