Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
Vitalia Lupu (19 ani) e prima viețuitoare de la Mănăstirea Japca care îmbină viața monahală și cea de studentă. Anul trecut, a luat 10 pe linie la BAC și a fost admisă la două facultăți: Inginerie biomedicală și Teologie Ortodoxă. După absolvire, vrea să deschidă la mănăstire o clinică și un liceu.
Încă pe când era studentă la Chișinău, Cristina Bejereanu lucra, alături de tatăl ei, pe cele 5 hectare ale familiei, din Tomai, Leova. Acum, împreună cu soțul, cultivă cereale pe 400 de hectare. După ce seceta le-a distrus recolta, au trecut la agricultură conservativă și în loc de porumb pun sorg.
Familia Bumbu a fost cea mai numeroasă familie deportată din satul Mingir, Hâncești. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, au fost ridicați 11 membri: bunei, părinți și cinci copii. În Siberia, s-au mai născut cinci. Șase dintre ei mai sunt în viață și-și amintesc cu lacrimi de acele vremuri grele.
De la izolarea termică a casei până la instalarea unor tehnologii care reduc consumul de energie, proprietarii de locuințe din R. Moldova pot primi finanțare nerambursabilă prin programul „Casa Verde”, lansat de guvern cu sprijinul partenerilor externi.
Pentru a-și alina dorul de casă când erau la muncă în Portugalia, Simion și Liudmila Gonța din Drăgușenii Noi, Hâncești, au început să coase ii. De când au revenit în Moldova, își învață consătencele să confecționeze cămăși. Liudmila organizează și șezători online, pentru femei din diaspora.
La 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, guvernarea și-a adunat simpatizații într-un „Marș al Suveranității”, care s-a încheiat cu discursuri și un concert la Președinție, iar opoziția a organizat un miting la Parlament, care s-a transformat într-o manifestație antiguvernamentală.
Jumătate din recolta de sfeclă de zahăr a fost compromisă de înghețurile din aprilie, iar fermierii au semănat din nou terenurile. Cele două fabrici de zahăr care au mai rămas în R. Moldova le-au compensat 50% din costurile pentru semințe, iar statul urmează să acopere celelalte 50%.
21 de seniori au absolvit cursurile de educație juridică și digitală, limba engleză și modul sănătos de viață la Universitatea din Cahul, în programul „Universitatea pentru vârsta a treia”. Ca niște adevărați studenți, ei au purtat robe și au aruncat tocile, au primit diplome și au mâncat tort.
Mai mulți moldoveni aflați în Israel au petrecut ultimele nopți în adăposturi antirachetă, după escaladarea tensiunilor dintre Israel și Iran. Autoritățile de la Chișinău le-au recomandat să părăsească imediat țara. Spațiul aerian e închis, dar se poate ieși prin câteva puncte de frontieră terestre.
Lucrările de construcție a liniei electrice aeriene de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, care ar trebui să asigure interconectarea sistemelor energetice din R. Moldova și România către finele anului 2025, au fost realizate în proporție de 70%.
Lucrările la linia electrică Vulcănești-Chișinău au accelerat, iar responsabilii spun că va fi gata în termen, la sfârșitul anului. Circa 200 de muncitori sapă fundații, asamblează și ridică piloni pe o distanță de 130 km, din totalul de 157. În câteva zile, va începe instalarea cablului electric.
De două luni, seniorii din Ocnița învață să folosească telefonul mobil de la tinerii voluntari din oraș. Lecțiile de educație digitală au loc o dată pe săptămână, la Centrul de tineret, și îi ajută pe vârstnici să comunice mai ușor cu nepoții și copiii de peste hotare.
Tatiana Pavliuc din Burlănești, Ocnița, exporta anii trecuți fructe în România, Germania, Egipt, Dubai. Înghețurile din primăvară i-au compromis în totalitate recolta de cireșe și cu peste 50%, pe cea de mere. Producătorii de fructe cer guvernului să declare stare de calamitate în agricultură.
O casă moștenită de Olga Cebotari a devenit centru de zi pentru copiii romi din satul Drochia. Ei vin aici după lecții să-și facă temele, să deseneze și să citească. Fiind în scaun rulant, Olga nu a ajuns la universitate, de aceea vrea ca toți copiii să aibă o șansă la educație și un viitor mai bun.
Ploile din ultimele zile inundă apartamentele de la ultimele etaje ale blocului de la Durlești afectat de incendiu pe 16 mai. Unii locatari vin și noaptea să strângă apa, iar cei care nu s-au mutat trăiesc fără lumină și gaze. Guvernul a alocat 1,2 milioane de lei pentru un acoperiș provizoriu.
Satul Braicău din raionul Dondușeni a pierdut mai mult de jumătate de populație și numără acum circa 200 de locuitori. În lipsa locurilor de muncă, mulți au plecat la oraș și peste hotare. Recensământul din 2024 a arătat că satele din R. Moldova au rămas fără jumătate de milion de oameni în 10 ani.
Artur Cebotari (39 ani) este mediator comunitar în Chetrosu, Drochia, și învață la colegiul agricol din Țaul, Dondușeni. Soția sa îi e colegă de grupă, iar fiul lor, care e în clasa a IX-a, li se va alătura la toamnă. Prin exemplul familiei sale, Artur vrea să încurajeze copiii romi să facă studii.
Ziua mondială a cămășii ucrainene a fost sărbătorită la Chișinău pe 23 mai. Evenimentul a adunat în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” etnici ucraineni din toate colțurile Republicii Moldova. Îmbrăcați în straie naționale, participanții au interpretat cântece și dansuri populare.
În orașul Leova, care urmează să încorporeze în curând satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, ar putea avea loc alegeri locale noi la toamnă. Primarii celor trei sate spun că împreună au aproape 9.000 de locuitori și amalgamarea le-ar permite să acceseze fonduri europene în sate.
Lilian Racicovschi crește oi și capre în satul Hârtop, din raionul Cimișlia, de 12 ani și este unul dintre primii fermieri din R. Moldova care și-a digitalizat stâna. Fiecare animal are un cip implantat în ureche, datorită căruia fermierul știe ce vârsta are, cât de productiv sau reproductiv este.
Încarcă mai mult
