Pe 3 februarie, Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat raportul „Republica Moldova la CEDO în 2024”. Anul trecut, CEDO a emis 17 decizii în care este vizată R. Moldova și a constatat 26 de violări ale drepturilor omului.
Cele mai frecvente condamnări sunt legate de tortură – șapte, încălcarea dreptului la un proces echitabil – șase, discriminarea – patru cazuri.
CEDO a obligat statul să achite părților vătămate despăgubiri de 162.000 de euro. Pentru comparație, în 2023 R. Moldova a fost condamnată în 24 de dosare și a fost obligată să achite prejudicii de 365.700 de euro.
Încă 1.144 de cereri depuse de cetățeni moldoveni au parvenit la CEDO înainte de 2024 și încă așteaptă deciziile judecătorilor.
Tratament forțat într-un spital de psihiatrie
Directorul programului „Drepturile omului”, Daniel Goinic, a trecut în revistă cele mai importante hotărâri ale CEDO din 2024. În cauza „V. I. împotriva Moldovei”, judecătorii au constatat patru încălcări ale drepturilor omului. Este vorba despre un adolescent care a fost internat forțat într-un spital de psihiatrie. Copilul orfan avea unele tulburări mintale ușoare, dar tutorele l-a trimis la tratament, spunându-i că-l duce la o tabără de vară.
„I-au fost administrate medicamente chimice, fără să fi fost făcută măcar o investigație medicală”, a spus Goinic. Inițial, adolescentul a fost trimis la tratament pentru trei săptămâni, dar pentru că tutorele nu a venit după el, copilul a rămas acolo încă o lună. Ulterior, procurorii au început o anchetă, dar instanța de fond l-a achitat pe tutore, iar Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a spus că nu poate stabili cine a încălcat drepturile adolescentului.
În hotărârea sa, CEDO a obligat R. Moldova să facă o reformă a legislației privind sănătatea mintală, mecanismele de internare forțată în spitalele de psihiatrie și tratamentul forțat.
Protecție ineficientă pentru o victimă a violenței în familie
În cauza „Vieru împotriva Moldovei”, judecătorii CEDO au constatat că statul nu a reușit să protejeze o victimă a violenței în familie și nu a efectuat o anchetă eficientă în legătură cu moartea acesteia. Deși, la solicitările femeii, judecătorii moldoveni eu emis mai multe ordonanțe de protecție care îi interziceau fostului său soț să se apropie de ea, bărbatul le încălca constant. Femeia a murit în spital după ce a căzut de la fereastră, în circumstanțe neclare.
„În pofida acestor ordine de protecție și a multor plângeri ale femeii, organele de drept nu au abordat problema sistemic. Nu au făcut o investigație clară pentru a stabili dacă a fost un caz de suicid, o tentativă de omor sau chiar omor”, a precizat Goinic.
- Vezi și: R. Moldova, condamnată la CEDO într-un caz de violență domestică soldat cu decesul unei femei
CEDO a subliniat că, pe parcursul anchetei, prejudecățile oamenilor legii față de femei i-au împiedicat să desfășoare o investigație eficientă.
Dreptul la viața privată
În cauza „Oleg Balan împotriva Moldovei”, CEDO a constatat încălcarea dreptului la viață privată. Fostului șef al Ministerului Afacerilor Interne s-a plâns în instanță împotriva politicianului Renato Usatîi, care publicase pe rețele o notă informativă a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) precum că Balan ar fi fost implicat în mai multe infracțiuni. Ulterior, SIS a declarat că nu a emis un astfel document.
CSJ i-a dat câștig de cauză lui Usatîi, echivalându-l pe politician cu un jurnalist-investigator. CEDO a subliniat că nici CSJ, nici Usatîi nu au verificat dacă informațiile prezentate erau adevărate.
Peste 600 de condamnări în 27 de ani
R. Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului în 1997 și, astfel, cetățenii moldoveni au obținut posibilitatea de a depune plângeri la Curtea de la Strasbourg. În 27 de ani, CEDO a pronunțat 616 hotărâri împotriva Moldovei, constatând 812 încălcări ale drepturilor omului. Guvernul de la Chișinău a fost obligat să plătească victimelor despăgubiri în sumă de aproape 23 de milioane de euro.
Cea mai frecventă încălcare pentru care R. Moldova a fost condamnată este dreptul la un proces echitabil (31% din totalul de cazuri). „Aceasta se referă exclusiv la activitatea judecătorilor”, a explicat Goinic.
Pe al doilea loc se plasează cazurile care vizează tortura și condițiile inumane de detenție (24% din cazuri). „Nu este un secret că Penitenciarul nr. 13 din Chișinău este o problemă imensă pentru societate și, în special, pentru deținuți, unde drepturile lor sunt încălcate din cauza condițiilor proaste de detenție”, a mai spus el.
Pe locul trei se află încălcarea dreptului la libertate și securitate (13% din cazuri). Daniel Goinic a explicat că această categorie vizează cel mai des comportamentul polițiștilor și procurorilor în timpul anchetelor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
