Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
O casă moștenită de Olga Cebotari a devenit centru de zi pentru copiii romi din satul Drochia. Ei vin aici după lecții să-și facă temele, să deseneze și să citească. Fiind în scaun rulant, Olga nu a ajuns la universitate, de aceea vrea ca toți copiii să aibă o șansă la educație și un viitor mai bun.
Ploile din ultimele zile inundă apartamentele de la ultimele etaje ale blocului de la Durlești afectat de incendiu pe 16 mai. Unii locatari vin și noaptea să strângă apa, iar cei care nu s-au mutat trăiesc fără lumină și gaze. Guvernul a alocat 1,2 milioane de lei pentru un acoperiș provizoriu.
Satul Braicău din raionul Dondușeni a pierdut mai mult de jumătate de populație și numără acum circa 200 de locuitori. În lipsa locurilor de muncă, mulți au plecat la oraș și peste hotare. Recensământul din 2024 a arătat că satele din R. Moldova au rămas fără jumătate de milion de oameni în 10 ani.
Artur Cebotari (39 ani) este mediator comunitar în Chetrosu, Drochia, și învață la colegiul agricol din Țaul, Dondușeni. Soția sa îi e colegă de grupă, iar fiul lor, care e în clasa a IX-a, li se va alătura la toamnă. Prin exemplul familiei sale, Artur vrea să încurajeze copiii romi să facă studii.
Ziua mondială a cămășii ucrainene a fost sărbătorită la Chișinău pe 23 mai. Evenimentul a adunat în scuarul Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” etnici ucraineni din toate colțurile Republicii Moldova. Îmbrăcați în straie naționale, participanții au interpretat cântece și dansuri populare.
În orașul Leova, care urmează să încorporeze în curând satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, ar putea avea loc alegeri locale noi la toamnă. Primarii celor trei sate spun că împreună au aproape 8.000 de locuitori și amalgamarea le-ar permite să acceseze fonduri europene în sate.
Lilian Racicovschi crește oi și capre în satul Hârtop, din raionul Cimișlia, de 12 ani și este unul dintre primii fermieri din R. Moldova care și-a digitalizat stâna. Fiecare animal are un cip implantat în ureche, datorită căruia fermierul știe ce vârsta are, cât de productiv sau reproductiv este.
Din cauza înghețurilor din lunile aprilie și mai, agricultorii vor strânge o recoltă mică sau chiar niciuna de cireșe, vișine, caise, piersici și nuci. Ministerul Agriculturii nu are încă o cifră totală a pagubelor, dar spune că „mere, prune și, poate, caise” vor fi anul acesta.
Pakistanezul Muhammad Armghan este de 11 ani asistent medical la Institutul de Medicină Urgentă. S-a angajat aici după ce a absolvit Colegiul de Medicină din Chișinău, iar în 2019 a primit cetățenia R. Moldova, despre care spune că i-a devenit casă. În zilele libere, face kebab în restaurantul lui.
Gheorghe Slubschi are 32 de ani, 12 dintre care este educator la grădinița din satul Măcăreuca (Drochia). Lucrează într-un colectiv de femei, care spun că au fost sceptice la început că se va descurca cu copiii, dar îl apreciază acum. Din cei 10.000 de educatori din Moldova, doar patru sunt bărbați.
Dumitru Corolenco din satul Baroncea are 99 de ani și este ultimul veteran al celui de-al Doilea Război Mondial rămas în viață în raionul Drochia. În toată țara, mai sunt 25 de veterani, care au între 97 și 106 ani. Fiecare va primi 30.000 de lei, la cei 80 de ani de la victoria asupra fascismului.
Românii din R. Moldova participă în număr mare la prezidențialele românești, dar spun că este o alegere complicată. Mulți din cei cu care a vorbit Europa Liberă în Chișinău, pe 4 mai, sprijineau unul din candidații pro-europeni, sperând că tocmai candidatul lor va ajunge în turul doi de scrutin.
Maria Bonari are 60 de ani, 40 din care este asistentă medicală în satul Cașunca, din raionul Florești. Acum 10 ani, s-a angajat și la Sârbești, unde face naveta de două ori pe săptămână. În câțiva ani, va ieși la pensie, dar încă nu are un înlocuitor. Tinerii nu vor să lucreze în sate, spune ea.
Soții Rotaru din Pietrosu, Fălești, au două vaci și duc lapte la punctul de colectare din sat, ca să facă un ban pe lângă pensie. Aici se adună zilnic 500 de litri de lapte. Pe vremuri, cantitatea era triplă. Peste 250 de puncte din țară s-au închis în ultimii ani. Vaci sunt cu 10.000 mai puține.
Parohul din satul Morenii Noi, raionul Ungheni, Oleg Lișciuc, s-a angajat acum 8 ani lucrător social în orașul Ungheni. La început, avea în grijă de cinci bătrâni singuri, acum are 16, pe care îi bucură de sărbători cu bunătăți de la biserică. Este singurul bărbat lucrător social din oraș.
În ajun de Paștele Blajinilor, grupul de seniori „Activiștii” din satul Năvârneț, din raionul Fălești, a îngrijit mormintele rămase în paragină. Apoi, voluntarii au făcut o clacă și au împletit un gard din nuiele în fața cimitirului.
Stabilită de 25 de ani în Franța, actrița Victoria Ștefaniuc a revenit în Moldova cu spectacolul „Legenda mărțișorului” în franceză. Peste 1.300 de copii din șase orașe l-au văzut printr-un proiect al Alianței Franceze. În Franța, după reprezentații, ea meșterește mărțișoare împreună cu spectatorii.
Alexandru Știrbu, un moldovean stabilit în Austria, a cumpărat acum 2 ani o casă bătrânească în satul lui de baștină – Vertiujeni, Florești, și a renovat-o, păstrându-i autenticitatea. De atunci, în loc să meargă la mare sau la munte, familia lui își petrece vacanțele la țară.
În Joia Mare, maicile de la Mănăstirea „Înălțarea Domnului” din satul Japca, Florești, au vopsit peste 500 de ouă și au copt peste 50 de cozonaci. O mare parte din ele vor fi împărțite credincioșilor care vor veni de Paște. Toate produsele sunt din gospodăria obștii, care numără 30 de viețuitoare.
Doar trei grupuri de sate, din raioanele Fălești, Leova și Anenii Noi, au inițiat procesul de amalgamare voluntară, într-un an și jumătate de când a fost lansată reforma. Nou-formatele localități urmau să-și aleagă primarii în această primăvară, dar alegerile ar putea avea loc abia peste un an.
Încarcă mai mult
