Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
Anișoara Curcubet (27 de ani) are Sindromul Down și locuiește cu mama ei, Galina (70 de ani), în satul Pârâta, din raionul Dubăsari. Pensiile pe care le primesc, de dizabilitate și de vârstă, abia de le ajung de medicamente. Tânăra nu se descurcă singură, iar mama își face griji pentru viitorul ei.
În R. Moldova doar câteva școli profesionale mai pregătesc tractoriști, deși agricultorii caută astfel de specialiști. La Râșcani, aproape 100 de tineri, majoritatea copii de la țară, învață această meserie, făcând ore practice pe un teren de 80 de hectare și pe patru tractoare donate de Japonia.
Câinii fără stăpân ocupă un loc important în viața de zi cu zi a Nataliei Cecali. Și nu doar pentru că îi vede cu sutele pe străzile capitalei, din cabina ei de șoferiță de troleibuz. În ultimii 10 ani, Natalia a luat acasă și îngrijit peste 100 de căței, reușind să le găsească stăpâni.
Soții Vera și Andrei Nacu, de 27 și 31 de ani, nu au copii biologici, dar au înlocuit părinții pentru șapte copii rămași singuri, deschizând o casă de copii de tip familial. În municipiul Chișinău sunt doar două asemenea case și peste 100 de copii abandonați care așteaptă în centre de plasament.
Gheorghe Rotaru și Haralampie Bodiștean din comuna Cania, raionul Cantemir, sunt printre puținii bărbați poștași care au mai rămas în R. Moldova. Până a se angaja la poștă, unul a fost veterinar, iar altul – polițist. Fiecare deservește câte un sat și are un salariu de 2-3 mii de lei pe lună.
După 3 ani de război, în R. Moldova rămân active 26 de centre de găzduire a refugiaților din Ucraina, cu peste 100 mai puține decât la începutul invaziei rusești la scară largă. În centre locuiesc acum circa 1.300 de ucraineni, majoritatea – vârstnici, persoane cu dizabilități, femei și copii.
Soții Cerkasov din Odesa au venit în Moldova în prima zi de război. De atunci, locuiesc în Volintiri, Ștefan Vodă, într-o casă care a fost pustie zeci de ani. În 2022, nouă case nelocuite din sat au fost parțial renovate și oferite pentru trai refugiaților. În trei, încă stau familii de ucraineni.
Peste 135.000 de refugiați se află acum în R. Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici, iar doar puțin peste 400 de persoane sunt angajate în acest moment.
Autoritățile separatiste au demontat, pe 12 februarie, posturile de control din șapte localități din regiunea transnistreană, instalate ilegal în 2022, nu și cele dintre localitățile controlate și necontrolate de Chișinău. Eliminarea posturilor este una din condițiile pentru tranzitarea gazelor.
Filimon Nastas are 84 de ani și de jumătate de an este student la Universitatea pentru vârsta a treia. O dată pe săptămână, merge la cursuri de abilități digitale și educație juridică. Când nu e la ore, seniorul colectează și vinde plante medicinale sau brodează cămăși tradiționale la șezători.
La ai săi 23 de ani, balerina Luminița Bivol din Chișinău a reușit să danseze în teatre din Ucraina, România și Spania, iar acum face parte dintr-o trupă internațională care colindă SUA. Chiar dacă e plătită mai bine peste hotare, ea vrea să se întoarcă în Moldova, unde a făcut primii pași de balet.
De 25 de ani, soții Tatiana și Valeriu Beico sunt lucrători sociali în satul Catranâc, Fălești. Împreună au grijă de 15 bătrâni rămași singuri. Femeia este ea însăși la pensie, dar continuă să lucreze. În Moldova peste 20% din lucrătorii sociali sunt pensionari, iar în raionul Fălești – chiar 50%.
Școlile, grădinițele și jumătate din gospodăriile din comunele Cocieri și Molovata Nouă, situate în stânga Nistrului, dar subordonate Chișinăului, primesc gaze, după ce pe 1 februarie Moldovagaz a început să livreze regiunii transnistrene gazele oferite ca împrumut de Guvernul de la Chișinău și UE.
În 10 ani, numărul populației R. Moldova a scăzut cu aproape 14%, arată datele preliminare ale recensământului din 2024. Satele au rămas fără jumătate de milion de locuitori, iar populația orașelor a crescut cu 7%. Fiecare a treia persoană din țară locuiește în capitală.
Tendințele de excludere a persoanelor LGBT+, cu HIV/SIDA și a foștilor deținuți s-au atenuat anul trecut în R. Moldova, însă a crescut reticența fața de persoanele de origine africană, cele cu dizabilități fizice, care nu vorbesc limba română, evrei și minorități religioase.
Lucrările pentru conectarea satului Copanca la rețelele electrice din dreapta Nistrului au fost blocate vineri de localnici, pentru a doua zi la rând. În timp ce oamenii sunt îngrijorați că vor plăti mai mult pentru curent, autoritățile de la Chișinău le-au promis compensații.
Deși zilnic au întreruperi de curent de 5 ore și beneficiază de gaze doar pentru aragaz, locuitorii din satul Copanca, Căușeni, se opun conectării la rețelele energetice din dreapta Nistrului. Ei speră că criza din Transnistria se va rezolva și spun că nu au bani pentru tarifele mai mari.
În ajunul Anului Nou pe stil vechi, caprele din Crihana Veche, Cahul, au primit urători din România și Ucraina la Festivalul „Capra, turca, breaza”, care celebrează tradițiile de iarnă. Sătenii au pregătit bucate și vin fiert, iar urătorii au transmis urări întregii localități.
De când a început criza energetică, mai mulți locuitori din regiunea transnistreană trec podul dinspre Râbnița spre Rezina pentru a cumpăra produse de primă necesitate și a primi ajutoare. Chiar dacă nu au gaz, încălzire și apă caldă, oamenii spun că își doresc „mai întâi de toate, să fie pace”.
Patru localități care se află în stânga Nistrului, dar sunt subordonate Chișinăului încă sunt aprovizionate cu gaze, chiar dacă sunt conectate la rețeaua de gaze naturale din regiunea transnistreană.
Încarcă mai mult