Denunțarea acordului cu Rusia a fost sprijinită, în prima lectură, de 54 deputați ai majorității PAS și 6 deputați ai fracțiunii „Democrația Acasă”, după câteva ore de dezbateri intense. Au votat împotrivă deputații comuniști, cei socialiști, blocul „Alternativa” și Partidul Nostru, în total 35 de voturi. Votul în lectura a doua este așteptat peste 10 zile.
Cunoscut și cu denumirea „Russkii Dom” (Casa Rusă), Centrul Rus de la Chișinău, deschis în 2009, urmează să-și înceteze activitatea la 4 iulie 2026, dacă denunțarea acordului cu Rusia despre funcționarea lui este adoptată și în lectura a doua și este promulgată de președinta Maia Sandu.
Kremlinul a spus că prin denunțarea acordului, autoritățile moldovene ar „continua să nege tot ce are legătură cu Rusia”.
„Nu suntem împotriva culturii, ci a justificării războiului”
Prezentând în plenul Parlamentului propunerea de denunțare a acordului cu Rusia, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a spus că „Russkii Dom” este finanțat de agenția federală rusă „Rossotrudnicestvo” sancționată de guverne occidentale pentru promovarea conceptului Kremlinului „Ruskii mir”.
Ministrul Jardan a mai spus că „Russkii Dom” este utilizat ca un instrument pentru promovarea propagandei, nu a culturii ruse în R. Moldova.
Instituția a găzduit proiecții de film și distribuite broșuri care au propagat războiul Rusiei în Ucraina.
Potrivit ministrului, autoritățile au constatat „elemente clare de activități de dezinformare și de justificare a agresiunii ruse în Ucraina”, iar denunțarea acordului nu este un act împotriva culturii, ci a politizării și justificării războiului rus în Ucraina.
Ministrul a mai acuzat „Rossotrudnicestvo” de încălcare a acordului cu R. Moldova prin faptul că a deschis, la finele anului 2018, filiale camuflate ale „Russkii Dom” la Comrat și Tiraspol, fără a notifica Chișinăul.
Opoziția pro-rusă: „un proiect periculos”
Dezbaterea îndelungată din Parlament a fost însoțită de luări de cuvânt multiple din partea susținătorilor și adversarilor ideii, care au făcut schimb de acuzații și insulte.
În debutul ședinței parlamentului, liderul fracțiunii socialiste din Parlament, Igor Dodon, a cerut eliminarea de pe ordinea de zi a proiectului, spunând că „guvernul nu a prezentat argumente clare”, iar denunțarea acordului ar „contraveni intereselor majorității cetățenilor”.
Colegul său de fracțiune, Vlad Bătrâncea, vicepreședinte al Parlamentului, a spus că denunțarea acordului cu Rusia „este un proiect inutil și periculos”, care poate pune „oamenii pe baricade”. Iar comunistul Constantin Starâș a sugerat ironic că în loc să închidă „Russkii Dom”, autoritățile moldovene ar deschide mai bine un Centru de Cultură al R. Moldova la Moscova. „Să-i atacăm cu valorile noastre culturale” pe ruși, a spus Starîș.
Deputații socialiști și cei comuniști au intermediat aducerea în sala de ședințe a Legislativului a Ludmilei Lașcionova (87 de ani), în ciuda unei interdicții din partea secretariatului Parlamentului, un incident reflectată apoi în presa rusă de stat. Deputată în Primul Parlament și votantă a Declarației de Independență, Lașcionova și-a propus să-i convingă pe deputați să nu voteze pentru închiderea Centrului Rus.
Natalia Davidovici, deputată PAS vorbitoare de limbă rusă, a spus că Rusia folosește cultura „ca instrument de manipulare”, în timp ce alungă din țară sau întemnițează exponenți ai culturii ruse, care nu sunt de acord cu războiul din Ucraina. R. Moldova, dimpotrivă, apără cultura rusă și pe reprezentanții ei de regimul rus actual, a spus Davidovici, aducând ca exemplu faptul că mai mulți oameni de cultură ruși alungați de la ei din țară s-au refugiat la Chișinău.
Alți deputați ai majorității PAS au acuzat opoziția pro-rusă că s-a plasat în rolul de „avocat al Rusiei”, un stat agresor.
Liderul „Democrației Acasă”, Vasile Costiuc, a spus că fracțiunea sa sprijină închiderea Centrului rus pentru că „este consecventă” în poziția față de Rusia și condamnarea războiului în Ucraina, în ciuda altor nemulțumiri față de guvernarea PAS.
Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a spus că fracțiunea sa votează împotriva închiderii pentru că „nu trebuie făcută politică din cultură și limba rusă”, iar deputatul blocului „Alternativa”, Gaik Vartanean, a explicat că fracțiunea sa nu vrea închiderea Centrului Rus, ci numai monitorizarea mai strânsă acestuia.
Procesul de denunțare a acordului cu Rusia care reglementează Centrul Rus de Știință și Cultură a început încă pe 17 februarie curent, după ce două drone rusești au survolat spațiul aerian moldovean și s-au prăbușit în regiunea de sud a țării, unde au explodat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
