Ştiri
Uniunea Europeană va monitoriza depolitizarea instituțiilor statului, propusă de guvernul Maia Sandu (Siegfried Mureșan)
Europarlamentarul european Siegfried Mureșan (PPE) s-a declarat încurajat de hotărârea guvernului condus de Maia Sandu de a depolitiza instituțiile statului, de a pune „omul potrivit, la locul potrivit”, și „noi, Uniunea Europeană, vom monitoriza atent acest proces”.
După o scurtă vizită luni la Chișinău, cu o delegație a Parlamentului European, Mureșan a declarat Europei Libere: „Este nevoie de recredibilizarea Curții Constituționale, recredibilizarea justiției, la fel recredibilizarea Comisiei Electorale Centrale. Este un lucru greu, este o bătălie grea”.
Mai mult, europarlamentarul român a asigurat că Uniunea Europeană este pregătită să elibereze la toamnă ajutorul macrofinanciar pentru R.Moldova de 100 de milioane de euro, dacă sunt îndeplinite condițiile: reformarea justiției, respectarea principiilor statului de drept, schimbarea sistemului electoral, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. Dar a atras atenția că optimismul său este prudent pentru că „există diferențe de abordare între Blocul ACUM și PSRM”.
Vezi ultimele știri
ANRE a găsit nereguli la eliberarea avizelor de racordare a centralelor regenerabile
Premier Energy, Red-Nord și Moldelectrica ar fi admis nereguli în procesul de eliberare a avizelor de racordare la rețelele electrice pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile, arată un raport din 9 aprilie al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
Raportul ANRE, elaborat după ce instituția a fost sesizată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), spune că cei trei operatori au emis avize, în 2023 și 2024, pentru instalarea centralelor electrice unor operatori care nu aveau drepturi asupra terenurilor pe care declarau că vor instala centralele.
În alte cazuri, avizele au ajuns pe mâna unor firme care în realitate nu dețineau terenuri suficiente pentru montarea capacităților declarate. Au mai existat și cazuri privind prelungirea nejustificată a avizelor sau eliberarea preferențială a acestora, se arată în raportul ANRE.
Agenția a solicitat celor trei operatori să remedieze deficiențele în termen de trei luni. Totodată, ANRE spune că va informa autoritățile competente privind rezultatele controalelor și va iniția unele modificări legislative pentru înăsprirea procesului racordării centralelor electrice.
„Rezultatele controalelor, împreună cu hotărârile adoptate, vor fi transmise Serviciului de Informații și Securitate și organelor Procuraturii pentru investigații suplimentare”, a transmis ANRE.
Actualitatea energiei regenerabile a crescut semnificativ în ultimii ani, odată ce guvernarea a inițiat o serie de măsuri menite să sporească independența energetică a R. Moldova.
În ultimul an, în R. Moldova s-au produs peste 690 de mii de MW de energie electrică din surse regenerabile, ceea ce constituie mai bine de 16,7% din consumul anual al țării în 2024. Asta înseamnă o creștere de trei ori față de acum doi ani și de opt ori în raport cu 2020.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară
La începutul acestui an, Parlamentul a votat o lege care permite amplasarea pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, de biogaz și a celor pentru sistemele de stocare a energiei în baterii.
Totodată, Guvernul a aprobat un plan de 22 de măsuri prin care tinde să obțină independența energetică față de Rusia și să integreze piața de energie a R. Moldova cu cea a Uniunii Europene până în 2030.
Pentru realizare acțiunilor, vor fi folosiți cei 250 milioane euro oferiți de UE. Printre acțiunile pe care autoritățile și le propun, se numără și majorarea capacității de generare a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mediatori educaționali, pentru elevii de etnie romă
Din septembrie, în direcțiile de învățământ din R. Moldova vor activa mediatori educaționali, care îi vor ajuta pe copiii de etnie romă să se integreze în școli. Primii vor fi angajați la Otaci și Soroca, unde există comunități mari de romi, însă rata de școlarizare este scăzută.
Este vorba de un proiect-pilot lansat de Ministerul Educației în colaborare cu UNICEF Moldova care va asigura salariile acestor specialiști.
„Noi am avut dezbateri dacă mediatorul educațional trebuie sau nu să fie de etnie romă și am ajuns la concluzia că nu e neapărat. Important este să aibă studii superioare în domeniul educației”, a spus Europei Libere șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice al Ministerului Educației, Ivan Duminica.
Potrivit acestuia, în localitățile populate preponderent de romi activează în prezent circa 50 de mediatori comunitari de etnie romă, care își ajută semenii să se angajeze, să-și facă acte, să-și înscrie copiii la școală sau la grădiniță, să beneficieze de asistență socială sau medicală etc. Pentru aceștia, studiile superioare nu sunt obligatorii.
În anul curent de studii, au mers la școală 1.645 de copii de etnie romă, în comparație cu 1.114 în 2023-2024. Ivan Duminica spune că acest lucru se datorează burselor oferite copiilor romi cu rezultate bune la învățătură.
În 2024, sunt oferite 93 de astfel de burse, de aproape două ori mai multe decât anul precedent. Elevii și studenții selectați în urma unui concurs primesc lunar (cu excepția vacanțelor) câte 1.200 de lei de la Ministerul Educației, care vrea în acest fel să încurajeze copiii romi să-și continue studiile.
Un raport realizat acum un an arată că mai puțin de jumătate din copiii romi din R. Moldova merg la școală. Lipsa resurselor financiare și migrația temporară a familiilor sunt principalele motive ale abandonului școlar printre copiii romi.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul a prelungit starea de urgență, dar spune că livrarea gazelor în regiune a fost reluată
Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit miercuri, 9 aprilie, starea de urgență cu încă 30 de zile, invocând „criza energetică generată de diminuarea volumului de gaze” livrat în regiune.
Autoritățile de facto ale regiunii au spus că vor să „stabilizeze starea socio-economică”, iar pentru asta au nevoie de prevederile stării de urgență, care durează din 9 decembrie și care interzice exportul de energie, impune economisirea resurselor energetice ș.a.
Cu o zi înainte, pe 8 aprilie, autoritățile nerecunoscute au anunțat că livrările de gaze au fost reluate către regiune, după ce mai devreme au comunicat că regiunea a rămas temporar fără gaze din 5 aprilie, invocând „aspecte tehnice”.
La rândul său, surse guvernamentale de la Chișinău au spus că, de fapt, livrările de gaze în regiunea transnistreană nu au fost oprite, ci reduse la circa 2,2 milioane de metri cubi/zi din cauza unei probleme cu plățile în avans, care între timp s-au soluționat.
În prezent, Tiraspolul achită pentru tranzitul de gaze prin teritoriul R. Moldova, care mai este condiționat și de neutilizarea gazelor în industria grea și de acordarea unor concesii în privința respectării drepturilor omului, precum eliberarea unor deținuți politici.
- Te-ar putea interesa și: În stânga Nistrului crește din nou tariful la energia electrică
Tot pe 8 aprilie, după o serie de amânări, la Bender a avut loc o întrevedere între vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Oleg Serebrian, și așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, cu prezența unor oficiali ai OSCE.
Potrivit Guvernului moldovean, Serebrian a cerut negociatorului transnistrean să soluționeze „probleme din sfera respectării drepturilor omului în regine”, în special privind libera circulație între cele două maluri ale Nistrului. La rândul său, reprezentantul Tiraspolului a solicitat autorităților de la Chișinău să abroge legea care pedepsește separatismul.
În prezent, în regiune ajung 3,3 milioane metri cubi de gaze pe zi prin traderul european MET, pe care Tiraspolul spune că îl plătește din contul unui credit rusesc.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul admite că Tiraspolul folosește gaze pentru industrie și pregătește taxe suplimentare
Cantitatea respectivă este insuficientă pentru repornirea întregii industrii transnistrene. Dar premierul Dorin Recean a admis recent că Tiraspolul încearcă să repornească o parte din industria grea, iar din cauza acestui fapt Chișinăul pregătește taxe suplimentare.
Anterior, Tiraspolul a refuzat un grant al UE de 60 milioane de euro pentru gaze, după ce, pe 1 februarie, UE și Chișinăul au salvat regiunea de la o criză umanitară care ar putea izbucni după ce Moscova a sistat furnizarea gazelor în regiune pe 1 ianuarie 2025, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei orașe din Ucraina, lovite de drone rusești
Trei orașe din estul Ucrainei, inclusiv Harkov, au fost atacate noaptea trecută de drone rusești, cauzând incendii și rănind cel puțin 22 de persoane, au spus autoritățile locale ucrainene.
Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a spus că orașul a fost lovit de peste 20 de ori în noaptea de 8-9 aprilie, țintele principale fiind „infrastructura civilă, întreprinderi de producție, afaceri locale”. „Desigur că oamenii sunt speriați”, a spus Terehov jurnaliștilor, vorbind la unul dintre obiectivele avariate.
Dronele rusești au cauzat pagube și în orașul Kramatorsk din regiunea Donețk, situat la mijlocul liniei frontului de peste 1000 de kilometri. A fost atacat și orașul Dnipro, guvernatorul regional, Serhii Lisak, spunând că dronele au provocat un incendiu, au avariat locuințe și autoturisme.
Forțele aeriene ale Ucrainei au spus că Rusia a lansat noaptea trecută, în total, 55 de drone, dintre care a doborât 32. Multe nu și-au atins țintele, cel mai probabil din cauza contramăsurilor electronice.
Atacul de la Krivoi Rog, examinat de Consiliul de Securitate
Atacurile aveau loc la scurt timp după ce Consiliul de Securitate ONU a examinat la New York, la cererea Ucrainei, recentul atac rusesc cu rachetă balistică asupra oralului ucrainean Krivoi Rog, care a ucis 20 de oameni, dintre care nouă erau copii, rănind alte câteva zeci.
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a repetat în timpul audierilor poziția oficială a Moscovei potrivit căreia ținta atacului din 4 aprilie ar fi fost o adunare a comandanților militari ucraineni, iar victimele civile s-ar datora „acțiunilor neprofesioniste” ale forțelor ucrainene de apărare aeriană.
Nebenzia a folosit termenul de „lovitură de înaltă precizie” pentru a descrie atacul. El a citat un comunicat al ministerului rus al Apărării, în care se spune că „pierderile inamicului au fost de până la 85 de militari și ofițeri străini, precum și până la 20 de vehicule”. Moartea civililor ar fi fost provocată de o rachetă ucraineană de interceptare, a spus diplomatul rus.
Armata ucraineană a respins acuzațiile, spunând că Rusia dezinformează în mod deliberat când afirmă că ținta ar fi fost o concentrare de trupe ucrainene.
Racheta lansată asupra unei zone rezidențiale din centrul orașului a lovit un loc de joacă pentru copii. Armata ucraineană a precizat că atacul a fost efectuat cu o rachetă balistică de tip „Iskander-M”, echipată cu un focos cu submuniții, care este proiectat să afecteze o suprafață cât mai mare.
Jurnaliștii de investigație ai „Sistema”, un proiect al televiziunii Current Time, parte a RFE/RL, au documentat faptul că în restaurantul despre care vorbește ministerul rus al Apărării avea loc, de fapt, o întâlnire a angajaților din industria de frumusețe și o petrecere cu ocazia unei zile de naștere.
După Reuters și Serviciul ucrainean al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Stamate spune că ANP și judecătorii sunt responsabili pentru eliberarea unor deținuți condamnați pe viață
Deputata Olesea Stamate spune că amendamentele pentru care a fost exclusă din PAS au fost „pur tehnice”, iar responsabilitatea pentru eliberarea unor deținuți condamnați pe viață ar reveni Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și instanțelor de judecată care au aplicat acele prevederi.
Într-o postare pe rețele din 9 aprilie, fosta președintă a Comisiei juridice din Parlament a spus că „adevărata problemă nu este legea (amnistiei - n.r.) sau modificările” la Codul Penal propuse de ea, care au avut scopul „să excludă deficiențele sau prevederile interpretabile”, ci modul în care ANP și instanțele de judecată le-au aplicat.
Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, fiind acuzată că a fost autoarea a trei amendamente care au permis eliberarea unor deținuți periculoși, pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.
- Citește și: Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei
Potrivit partidului de guvernământ, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din termenul pedepsei.
Deputata spune că scopul amendamentelor propuse de ea a fost de a oferi o șansă la eliberare a unor categorii vulnerabile de condamnați, precum „femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”.
În ceea ce ține de deținuții condamnați pe viață care au scăpat la libertate, Stamate spune că aceștia au fost eliberați „fără o argumentare suficientă” din partea ANP, care poate propune eliberarea unor deținuți instanței de judecată, care la rândul ei dispune aprobarea sau respingerea cererii. Deputata a solicitat organelor competente să investigheze situația.
Odată cu excluderea Olesei Stamate din PAS, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”. La rândul său, Falca a spus că instituția pe care a condus-o doar a executat legile votate de deputați.
După izbucnirea scandalului, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare, pe motivul executării a 2/3 din termenul pedepsei.
Marți, 8 aprilie, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea celor trei amendamente la Codul Penal până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor, ca urmare a solicitării procurorului general, Ion Munteanu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Procuratura Generală solicită CC să examineze amendamentele care au permis eliberare unor deținuți condamnați pe viață
Procurorul general, Ion Munteanu, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse legii amnistiei în 2021. Amendamentele au permis, potrivit instituției, ca unii deținuți condamnați la închisoare pe viață să poată obține reducerea pedepsei la 30 de ani.
Procuratura Generală spune în comunicatul de presă publicat pe 8 aprilie că modificarea legii amnistiei, prin care a fost eliminată condiția privind „lipsa riscului de recidivă” pentru condamnații la închisoare pe viață care solicită micșorarea pedepsei, „poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor”.
În sesizare se arată că amendamentele ar fi fost introduse în proiecte de legi „cu obiect complet diferit”, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare.
La scurt timp după solicitarea lui Munteanu, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea amendamentelor contestate până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor.
Amendamentele respective, votate în 2022 de deputații PAS, au permis ca din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), 15 persoane condamnate la închisoare pe viață au beneficiat până acum de reducerea pedepsei, în baza legii amnistiei. CSM a precizat că din cele 77 de cereri depuse de Penitenciarul nr. 17, peste 30 au fost respinse definitiv, iar restul se află în examinare.
Legea amnistiei, modificată repetat de Parlament
În esență, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din pedeapsă.
Faptele au ieșit la iveală în primăvara anului curent, după ce în presă au apărut informații privind eliberarea unei autorități criminale condamnate pentru crime deosebit de grave.
Ca reacție la scandal, pe 4 aprilie, partidul de guvernare (PAS) a exclus-o din rândurile sale pe deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice din Parlament, pe care a acuzat-o că a fost autoarea acelor amendamente pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.
Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.
Totodată, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple.”
În aceeași zi, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski spune că Ucraina a luat prizonieri doi chinezi care luptau de partea Rusiei
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat marți că armata sa a capturat în regiunea Donețk doi cetățeni chinezi, care luptau în armata rusă. Ucraina, a mai spus el, va cere o explicație Chinei și o reacție din partea „SUA, Europei și tuturor celor care vor ca la noi să fie pace”.
„Avem informații că în unitățile ocupantului se află semnificativ mai mulți cetățeni chinezi decât aceștia doi”, a spus Zelenski, într-o postare pe canalul său din Telegram în care a făcut anunțul.
Președintele ucrainean a precizat că cei doi cetățeni chinezi se află în custodia serviciilor speciale, iar autoritățile ucrainene spun că dețin documentele și cardurile bancare ale celor doi, precum și alte „informații personale”, fiind demarate anchete.
Kievul nu a precizat când au fost capturați cei doi cetățeni chinezi, dar Zelenski a spus că a ordonat ministerului de Externe să contacteze de urgență Beijingul și să afle „cum intenționează China să reacționeze la această situație”. China nu a avut o reacție imediat.
În trecut, au existat relatări despre cetățeni chinezi care au luptat de partea Rusiei și au fost uciși pe câmpul de luptă din Ucraina. De asemenea, cetățeni chinezi au fost uciși luptând și de partea armatei ucrainene.
Anterior, Ucraina a cerut în mod repetat Chinei să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt invaziei.
Spre deosebire de Statele Unite și alte țări occidentale, China, văzută drept un aliat politic și economic apropiat al Rusiei, se prezintă ca o parte neutră în războiul din Ucraina și afirmă că nu furnizează ajutor letal niciuneia dintre părți.
„Implicarea directă sau indirectă a Chinei de către Rusia în acest război din Europa este un semnal clar că Putin este dispus să facă orice, în afară de a pune capăt războiului”, a mai scris Zelenski pe canalul său de Telegram.
Președintele american, Donald Trump, care și-a anunțat de mai multe ori intenția de a pune capăt „rapid” războiului dintre Rusia și Ucraina, a spus la începutul celui de-al doilea mandat al său că „Beijingul ar putea folosi influența sa asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului acestuia împotriva Ucrainei”.
Cu toate acestea, administrația sa nu a înregistrat progrese în obținerea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, în ciuda unor întrevederi care au avut loc în Arabia Saudită și Turcia, cu reprezentanții ambelor părți.
După Serviciul ucrainean al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Viceprim-ministra Doina Nistor: Și R. Moldova taxează importurile din SUA, dar mult mai puțin
Noua viceprim-ministră pentru economie, Doina Nistor, a spus Europei Libere că R. Moldova aplică taxe vamale mult mai mici la importul bunurilor din SUA și nu a decis deocamdată dacă le va ridica, după ce președintele american, Donald Trump, a anunțat tarife de 31% pentru importurile din R. Moldova.
Vorbind podcastului Pe Agendă al Europei Libere pe 8 aprilie, cu o zi înainte ca tarifele americane să intre în vigoare, Nistor a spus că R. Moldova percepe actualmente o taxă vamală de 11,7% la importul de produse agroalimentare și de 4,3% la importul de produse industriale din SUA.
„Sunt taxe pe care le aplicăm pentru majoritatea partenerilor comerciali”, a explicat ministra în primul ei interviu de la preluarea funcției, luna trecută, adăugând: „Nu aplicăm tarife diferențiate pentru SUA”.
Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări.
Nistor a spus că guvernul de la Chișinău analizează dacă trebuie să majoreze și el taxele vamale la importurile din SUA, compuse în special din automobile și utilaje medicale, adică „ceva ce lipsește pe piața noastră”.
În 2024, R. Moldova a importat din SUA bunuri în valoare de 135,25 milioane de dolari și a exportat pe piața americană mărfuri de 90,23 de milioane de dolari.
Doar 2,5% din toate exporturile moldovene din 2024 au avut ca destinație piața SUA, iar grosul acestor exporturi l-au format vinurile.
Mai mulți producători au spus Europei Libere că vor fi nevoiți să-și caute alte piețe, iar guvernul a promis deja compensații celor care vor fi afectați. Viceprim-ministra Nistor a spus Europei Libere că se va întâlni cu producătorii pentru o discuție pe 9 aprilie.
„Înțelegem că producătorii au investit eforturi pentru a dezvolta piața și (...) trebuie să vedem dacă ei pot comercializa marfa pe alte piețe, dacă îi putem ajuta”, a spus Nistor.
Ea crede că cel mai mare impact asupra R. Moldova va fi indirect, în cazul în care tarifele impuse de președintele american aproape tuturor țărilor lumii vor duce la scumpiri sau încetinirea producției în industrii cheie ale UE.
„De exemplu, noi suntem un furnizor pentru industria europeană de automobile, care este afectată și s-ar putea să ne afecteze și pe noi”, a spus Nistor.
Mai mulți mari producători europeni și-au construit în R. Moldova baze de producție pentru huse automobilistice, cablaje, senzori, magneți, sisteme electronice ș.a. datorită forței de muncă mai ieftine.
Trump a impus un tarif vamal de 25% la importul de automobile din UE, forțând deja mai mulți producători să oprească livrările peste ocean, până la evaluarea impactului.
Interviul integral cu Doina Nistor poate fi vizionat pe 9 aprilie, în podcastul „Pe Agendă”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
PAS propune amenzi pentru părinții care pleacă peste hotare și nu asigură custodia copiilor rămași acasă
Un grup de deputați din partidul de guvernământ PAS a înregistrat un proiect de lege care prevede, printre altele, urgentarea proceselor privind drepturile părintești și amenzi pentru părinții care părăsesc R. Moldova fără a se asigura protecția legală a copiilor lăsați acasă.
„În ultimii ani asistăm la o creștere alarmantă a cazurilor de litigii privind drepturile părintești, cu termene de soluționare în medie de 24 de luni, ceea ce duce la prejudicii semnificative pentru familii, dar în mod special pentru copii”, a declarat deputata PAS, Angela Munteanu-Pojoga, la un briefing de presă din 8 aprilie, când a fost înregistrat proiectul de lege.
Inițiativa prevede mai multe modificări în legislație privind drepturile părintești și protecția copilului, iar printre noutățile propuse de deputați se numără și limitarea la maxim 4 luni a duratei litigiilor privind aceste cazuri.
În prezent, legislația moldoveană prevede că părintele care pleacă pentru o perioadă mai mare peste hotare este obligat să depună o cerere către autoritatea tutelară locală. La cerere să anexeze copia buletinului și acceptul potențialului custode.
Tutela se aplică copiilor sub 14 ani. După ce copilul împlinește 14 ani, tutela se transformă automat în curatelă, fără a fi necesară o dispoziție suplimentară din partea autorităților tutelare. Iar proiectul legislativ propus de deputații PAS introduce amenzi pentru părinții care părăsesc R. Moldova fără să semneze custodia pentru copiii lăsați acasă.
Aproape 30.000 de copii din Republica Moldova au părinții plecați la muncă în străinătate. Majoritatea dintre acești copii trăiesc în sate (70%) și doar circa jumătate dintre ei aveau custodie legală, arată datele unui raport al Ministerului Muncii și Protecției Sociale publicat anul trecut.
- Te-ar putea interesa și: Sute de copii așteaptă să fie luați acasă. În R. Moldova nu ajung 40% de asistenți parentali profesioniști
Numărul real al acestor copii este mult mai mare, deoarece autoritățile locale nu au informații complete despre părinții plecați peste hotare. Totodată, mulți copii sunt lăsați informal în grija rudelor, fără responsabilitate juridică și fără nicio formă de protecție.
Alte modificări din proiect prevăd că instanțele din R. Moldova vor putea limita dreptul de comunicare al părinților abuzivi cu copiii lor, iar poliția va putea interveni inclusiv fără mandat în cazurile reținerii forțate a copiilor de către persoane terțe.
Proiectul urmează a fi analizat la ședința Biroului Permanent al Parlamentului, care va decide dacă îl va include pe ordinea de zi a ședințelor plenare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Încep testările tematice la română și matematică a elevilor de clasa a V-a și VIII-a
O nouă rundă de testări tematice la obiecte precum limba și literatura română, limba străină și matematică începe de marți, 8 aprilie și se va încheia joi, 10 aprilie. În cadrul acesteia vor fi evaluați elevii claselor a V-a și a VIII-a din 34 de raioane și din municipiile Bălți și Chișinău.
Ministerul Educației și Cercetării a precizat că la aceste testări participă în total elevii din 864 de școli. Potrivit instituției, școlile implicate în testarea tematică au avut posibilitatea să aleagă evaluarea pentru elevii de clasa a V-a atât la matematică, cât și la limba română, fie doar la una dintre ele.
Pentru cei din clasa a VIII-a, conducerea școlilor a putut include pe lângă cele două discipline obligatorii și evaluarea la limba străină.
În procesul de testare participă elevii de clasa a V-a din 563 de școli la limba și literatura română, iar din 683 de școli – la matematică. Elevii de clasa a VIII-a din 443 de școli participă la proba scrisă la limba engleză, iar din 239 de școli – la limba franceză.
Testele vor fi verificate în comisii raionale sau municipale. Ulterior, rezultatele vor fi trimise Agenției Național pentru Curriculum și Evaluare pentru analiză.
Rezultate slabe la testarea anterioară
În luna noiembrie 2024, elevii claselor a VIII-a și a IX-a au susținut testări tematice la limba română și matematică, iar circa 60% dintre ei au luat note negative la matematică.
Potrivit rezultatelor văzute de Europa Liberă, printre cei de clasa a VIII-a rata de promovare a fost de 44,8% și nota medie – 3,88, iar de clasa a IX-a – 37% și, respectiv, nota 3,56.
- Te-ar putea interesa și: Rezultate dezastruoase la pretestarea la matematică din gimnaziu: Media – sub 4
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus că rezultatele slabe au arătat „situația reală” privind pregătirea gimnaziștilor, care e „nesatisfăcătoare”.
Dar rezultatele la pretestările de gimnaziu au fost mai bune. Șase din 10 elevi de clasa a IX-a care au susținut pretestarea la matematică din 27 februarie au luat note de trecere, adică cel puțin 5, rata de promovare fiind de 58%.
- Te-ar putea interesa și: Rezultate mai bune la pretestarea la matematică din gimnaziu față de cele de la testarea tematică
Pentru a crește rata de promovare la sesiunea de examene din acest an, circa 6.000 de elevi, care au obținut rezultate slabe la pretestarea la matematică vor face în zilele de sâmbătă din lunile aprilie și mai meditații gratuite. Alături de profesori, la acestea vor participa și 600 de liceeni care au fost instruiți să fie mentori pentru colegii lor din clasa a IX-a și să-i ajute să se pregătească de acest examen, în cadrul programului „Matematica de la egal la egal”.
Examenele de absolvire a gimnaziului (limba română, istoria, matematica și limba de instruire pentru alolingvi) se vor desfășura în perioada 2-12 iunie. Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare vor delega monitori externi la examene, iar lucrările vor fi evaluate centralizat, în patru centre republicane, de la Chișinău.
Elevii care nu vor promova examenele în iunie vor avea încă două șanse, în sesiunile suplimentare din iulie și august.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
La Chișinău are loc marșul femeilor rome, organizat pentru al cincilea an consecutiv
Câteva sute de persoane participă la marșul femeilor rome, care are loc la Chișinău pe 8 aprilie, când este marcată ziua internațională a romilor. Participanții cer drepturi egale pentru femeile rome și protestează împotriva discriminării.
Într-un comunicat difuzat înaintea marșului, organizatorii au spus că prin marș vor să atragă atenția societății și a autorităților asupra provocărilor cu care se confruntă femeile și fetele rome, care ar fi „una dintre cele mai subreprezentate și marginalizate comunități”.
Participanții la marș merg prin centrul Chișinăului cu pancarte inscripționate cu slogane precum „Avem aceleași drepturi”, „Discriminarea dărâmă, incluziunea construiește” și „Împreună împotriva violenței”.
Aceștia au făcut popasuri în fața mai multor instituții publice - inclusiv Guvernul, Parlamentul și Președinția - care se află de-a lungul traseului manifestației care a început în fața Oficiului Poștal Central, și a continuat de-a lungul bulevardului principal al capitalei.
Organizatorii spun că așteaptă ca la marș să participe femeile rome din R. Moldova, dar și cele refugiate din Ucraina, alături de reprezentanți ale unor ONG-uri care apără drepturile omului, dar și din rândul autorităților.
Potrivit datelor preliminare ale recensământului din 2024, 0,4% dintre cetățenii R. Moldova au declarat că sunt de etnie romă, adică în jur de 10.000 de persoane. Organizațiile locale și internaționale care apără drepturile omului spun că etnicii romi din R. Moldova se confruntă cu stigmatizare și discriminare, care afectează în mare parte femei și copii romi.
De pildă, Organizația Națiunilor Unite (ONU) susține că femeile rome din R. Moldova suferă de o „dublă discriminare” - în interiorul comunității rome și ansamblul societății.
„În anumite cazuri, femeile trebuie să se supună bărbatului și regulilor comunității, nu are studii și este în dependență economică de familie. Iar în exterior se confruntă cu ideile preconcepute, refuzarea unor drepturi fundamentale și comportament discriminatoriu din partea, inclusiv, a autorităților statului”, se arată într-un raport al ONU din 2023.
Marșul Femeilor Rome este organizat în R. Moldova pentru al cincilea an consecutiv de către Platforma Femeilor Rome „Romni” și UN (ONU) Women Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Suediei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina convoacă o ședință a Consiliului de Securitate ONU după atacul de la Krivoi Rog
Ucraina a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU, în urma atacului rusesc de la weekend asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu 20 de morți. Printre victimele atacului cu o rachetă balistică căzută în apropierea unui teren de joacă se numără și nouă copii.
Anunțând cererea, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a spus că acesta este cel mai mare număr de copii ucraineni uciși într-un singur atac de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022.
„Rusia trebuie să înceteze teroarea asupra copiilor și civililor ucraineni, să răspundă propunerii SUA privind un armistițiu complet, pe care Ucraina a acceptat-o, și să pună capăt războiului”, a scris Sibiha pe platforma X. Ședința Consiliului de Securitate ONU va avea loc marți, 8 aprilie.
Moscova a confirmat atacul, dar a spus că a fost vorba de o „lovitură de precizie” care a țintit comandanți ucraineni și instructorii lor occidentali.
Statul Major General al Ucrainei a respins afirmația, calificând-o drept o minciună. Imaginile publicate de partea ucraineană de la locul atacului nu indică prezența vreunei ținte militare.
Relatările martorilor oculari, declarațiile oficiale, înregistrările publice și alte materiale din surse deschise analizate de Systema, unitatea de investigații în limba rusă a Europei Libere, arată că restaurantul despre care armata rusă spune că a fost ținta atacului pentru că găzduia o reuniune a unităților militare și a consilierilor străini a fost, de fapt, locul unui forum din industria frumuseții și al unei petreceri aniversare.
Luni, 7 aprilie, la Krivoi Rog, care este și orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, au început trei zile de doliu în urma atacului.
Marți dimineață, forțele aeriene ale Ucrainei au spus că, în timpul nopții, Rusia a lansat 46 de drone și o rachetă balistică Iskander-M într-un atac nocturn.
Potrivit unui mesaj postat pe Telegram, forțele aeriene ucrainene au doborât nouă drone, iar alte 31 nu și-au atins țintele, cel mai probabil datorită măsurilor de război electronic. Nu a fost precizat ce s-a întâmplat cu celelalte șase drone sau cu racheta balistică.
După Serviciul ucrainean al RFE/RL și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE gata să introducă tarife pentru mărfurile americane, dar vrea o soluție negociată
UE va începe să perceapă din 15 aprilie taxe vamale noi pentru unele bunuri importate din SUA ca răspuns la tarifele introduse de președintele american Donald Trump, au spus luni miniștrii europeni ai comerțului, adăugând că preferă totuși negocierile rezolvarea disputei cu SUA .
Miniștrii europeni de resort au luat decizia în urma unei reuniuni la Luxembourg, unde s-au adunat să dezbată răspunsul Uniunii Europene la tarifele lui Trump, precum și relațiile cu China.
Un al doilea val de taxe vamale europene pentru un nou grup de mărfuri americane va fi introdus din 15 mai, au mai spus miniștrii, dar mulți au afirmat că prioritatea este lansarea de negocieri și evitarea unui război comercial total cu Statele Unite.
„Trebuie să ne păstrăm calmul și să răspundem într-un mod care să permită dezescaladarea. Bursele arată acum ce se va întâmpla dacă escaladăm imediat”, a spus jurnaliștilor ministra olandeză a comerțului, Reinette Klever, adăugând: „Dar vom fi pregătiți să luăm contramăsuri, dacă este necesar, pentru a-i aduce pe americani la masă".
Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări. Țările din UE se confruntă cu tarife de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile și tarife „reciproce” de 20% pentru aproape toate celelalte bunuri. Tarifele reciproce urmează să intre în vigoare miercuri, 9 aprilie.
Principalii indici bursieri din lumea întreagă și-au continuat căderea luni, după ce președintele american a spus că nu va renunța la tarife, descrise de el drept un „medicament necesar”, iar cei care vor să vândă pe piața americană trebuie să plătească. Economiștii cred că o mare parte din povară va cădea pe umerii consumatorilor americani, iar multe instituții financiare americane au prognozat o recesiune.
Tot luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-o conferință de presă la Bruxelles că UE este pregătită să negocieze cu SUA un pact tarifar zero pentru produsele industriale.
„Mai devreme sau mai târziu, ne vom așeza la masa negocierilor cu SUA și vom găsi un compromis reciproc acceptabil”, a declarat și comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, în cadrul conferinței de presă.
China pe de altă parte a spus luni că nu va ceda „șantajului” din partea SUA. Reacția a venit după ce Trump a amenințat că va crește tarifele asupra importurilor din a doua cea mai mare economie a lumii la peste 100%, începând din 10 aprilie. Președintele american a mărit miza după ce China a răspuns și ea cu tarife „reciproce” la cele anunțate de Trump săptămâna trecută.
„Dacă SUA insistă să meargă pe acest drum, China va lupta până la capăt”, a declarat Ministerul Comerțului din China într-un comunicat.
Cu toate acestea, unele burse asiatice s-au deschis în urcare marți, subliniind confuzia care continuă să domine piețele.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Mai multe ONG-uri cer să fie desecretizate dosarele legate de protestele din 7 aprilie 2009
Un grup de organizații neguvernamentale și activiști civici au publicat, luni, 7 aprilie, o declarație prin care cer autorităților să desecretizeze dosarele privind protestele din aprilie 2009 și să fie trași la răspundere penală cei vinovați de abuzurile din acele zile.
În apelul semnat de organizații precum Promo-LEX și Amnesty International Moldova, se spune că, la 16 ani de la evenimentele din 2009, justiția rămâne tăcută, „iar impunitatea s-a transformat din excepție în regulă”.
Declarația a fost publicată în ziua când se împlinesc 16 ani de la protestele violente din 2009, începute cu o zi mai devreme, ca răspuns la victoria Partidului Comuniștilor (aflat la guvernare de 8 ani) la parlamentarele din 5 aprilie 2009. Manifestațiile au escaladat pe 7 aprilie, iar autoritățile au intervenit.
Conform asociației Promo-LEX, cel puțin 600 de persoane au fost reținute atunci în mod arbitrar, bătute, torturate și deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare și cel puțin patru persoane au murit în condiții suspecte.
Deși în 2021 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a reluat investigațiile pe marginea dosarelor legate de evenimentele din 7 aprilie 2009, până în prezent procurorii nu au anunțat niciun rezultat pe marginea acestui caz.
În aceste condiții, organizațiile cer să fie instituit un mecanism public de raportare periodică prin care autoritățile să informeze despre stadiul investigațiilor.
Semnatarii apelului mai spun că autoritățile au refuzat să dea curs cererilor de desecretizare a dosarelor legate de evenimentele de acum 16 ani și a informațiilor despre persoanele trase la răspundere, deși legislația prevede expres că nu pot fi secretizate.
De asemenea, ONG-urile și activiștii civici care au semnat apelul cer să fie adoptate mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii și de prevenție a acesteia în instituțiile statului.
R. Moldova a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului patru dosare legate de evenimentele din 7 aprilie 2009 și a achitat aproape 60 de mii de euro despăgubiri pentru victimele torturii. În total, R. Moldova a fost condamnată la CEDO în 10 dosare legate de violențele din 7 aprilie.
În 2021, Procuratura Generală anunța că au fost intentate peste 70 dosare pentru cazuri de tortură, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. În majoritatea cazurilor, judecătorii au pronunțat condamnări cu suspendare sau la plata unor amenzi, potrivit postului public de televiziune, care precizează, cu referire la PCCOS, că ancheta penală este în desfășurare și în prezent.
Un singur polițist, Ion Perju, a fost condamnat la închisoare, însă acesta a fugit din țară, în vreme ce un alt dosar penal, care îl viza pe fostul vicecomisar al Chișinăului, Iacob Gumeniță, achitat anterior în prima instanță, se află încă la faza de rejudecare.
O altă solicitare este ca autoritățile să recunoască oficial abuzurile comise și să vină cu o garanție că acestea nu se vor mai repeta.
Într-un mesaj postat pe rețele în aceeași zi, președinta Maia Sandu a scris că „la 16 ani distanță, vedem din nou încercări de manipulare și subminare a valorilor democratice”.
„Dar astăzi Moldova este o țară care a învățat din durere, care a crescut în conștiință și care știe ce are de apărat. Adevărul, libertatea și demnitatea celor care au suferit pe 7 aprilie ne obligă să rămânem vigilenți”, a spus șefa statului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Bursele se prăbușesc, în timp ce Trump își apără tarifele
Principalii indici bursieri s-au prăbușit luni, din Asia până în Europa, căderea urmând să continue și în SUA la deschiderea bursei de pe Wall Street, după ce președintele american, Donald Trump, a sugerat că nu are de gând să renunțe la tarifele vamale impuse majorității țărilor lumii pe 3 aprilie.
Bursele europene au atins cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, urmând tendința celor din Asia, iar prețurile petrolului au scăzut brusc, din cauza temerilor că noile tarife vamale anunțate săptămâna trecută de Trump ar putea duce la creșterea prețurilor, scăderea cererii și, posibil, o recesiune globală.
În prognoza lor economică, analiștii Goldman Sachs au ridicat probabilitatea unei recesiuni în SUA la 45% în următoarele 12 luni, alăturându-se altor mari bănci de investiții care și-au revizuit prognozele. Economiștii de la JPMorgan estimează acum că noile tarife vor duce la o scădere a economiei americane de 0,3%, față de o prognoză anterioară de creștere de 1,3%.
Trump a sporit temerile, spunând că țările lumii ar trebuie să ia tarifele ca pe un „medicament necesar”.
„Nu vreau să se prăbușească nimic, dar uneori trebuie să iei și medicamente ca să îndrepți lucrurile”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial duminică, în timp ce revenea la Washington din Florida.
El a spus că a vorbit cu lideri din Europa și din Asia în weekend, iar aceștia au încercat să-l convingă să renunțe la tarifele vamale reciproce, care urmează să intre în vigoare pe 10 aprilie și care se ridică în unele cazuri și până la 50%.
Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări.
„Vor să discutăm, dar nu va exista discuție dacă nu ne plătesc sume mari, în fiecare an”, a spus Trump, duminică.
Miniștrii de resort ai UE se întrunesc luni la Luxembourg pentru a adopta o poziție comună în privința măsurilor de răspuns. China, a doua cea mai mare economie mondială, a anunțat deja vineri tarife în oglindă la importurile din SUA și a spus că tarifele americane sunt o formă de „bullying”.
După ce bursele din China continentală și Hong Kong s-au prăbușit luni, Fondul suveran al Chinei a intervenit pentru a stabiliza piața.
În Europa, acțiunile companiilor din domeniul apărării, preferate anterior de investitori, au înregistrat cel mai mare declin zilnic de la începutul pandemiei de coronavirus, în aprilie 2020.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume și consilier apropiat al lui Trump, care conduce în campania de reducere a cheltuielilor guvernamentale, a declarat sâmbătă că își dorește tarife zero între SUA și Europa. Luni, Musk a postat pe rețelele sociale un videoclip cu economistul Milton Friedman, care vorbea despre beneficiile comerțului internațional.
O nouă realitate sau numai o tactică de negociere?
Reuters observă că investitorii și politicienii lumii se întreabă dacă tarifele lui Trump fac parte dintr-o tactică temporară de negociere sau marchează o schimbare permanentă de direcție.
„Din partea Europei, nu putem pur și simplu să ne lăsăm călcați în picioare”, a declarat ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, înaintea reuniunii UE de la Luxembourg.
Totuși, unii oficiali europeni se tem că un răspuns prea dur ar putea atrage represalii americane suplimentare, de la vinurile franțuzești la industria auto germană.
Într-un semn că firmele germane și nu numai resimt deja efectele, Audi, o marcă a grupului Volkswagen, a oprit punerea pe piață a mașinilor ajunse în porturile americane după 2 aprilie, din cauza noii taxe vamale de 25% pe automobile europene.
Ministra comerțului din Olanda, Reinette Klever, a spus luni că deschiderea negocierilor cu Washingtonul este esențială. „Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor cu americanii și să vedem cum putem reduce aceste tarife”, a spus ea.
În Japonia premierul, Shigeru Ishiba, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA din Asia, încearcă și el să negocieze un acord cu Trump, dar a avertizat că procesul ar putea dura.
După Reuters și DPA
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
