Linkuri accesibilitate

Cât de sigure sunt injecțiile cu acid hialuronic și toxină botulinică folosite în cosmetologie


Specialiștii spun că, dacă este injectat corect, acidul hialuronic nu este periculos.
Specialiștii spun că, dacă este injectat corect, acidul hialuronic nu este periculos.

Tot mai multe femei din R. Moldova fac injectări cu acid hialuronic și cu toxină botulinică pentru a-și mări buzele sau pentru a scăpa de riduri. Am întrebat un specialist cum acționează aceste substanțe asupra organismului și ce efecte nedorite ar putea avea aceste proceduri cosmetologice.

Acidul hialuronic este o substanță naturală, care se găsește în fluidele din ochi și în articulații și acționează ca o pernă, dar și ca un lubrifiant. Acesta are proprietatea de a atrage și de a menține apa, oferind astfel un volum suplimentar. În procedurile estetice, se injectează pentru a da volum sau fermitate țesuturilor și pentru a micșora ridurile.

Pentru că este un produs natural, care există în cantități normale în piele, organismul nu răspunde negativ și nu-l respinge, cum se întâmplă în cazul unei substanțe străine. „El rămâne acolo unde este injectat”, spune medicul dermatolog și asistentul universitar Eugen Gorgos.

Eugen Gorgos, medic dermatolog
Eugen Gorgos, medic dermatolog

Specialistul susține că, dacă este injectat corect, acidul hialuronic nu este periculos. Cu ajutorul lui, sunt tratate defecte estetice sau asimetrii ale feței, după diferite patologii neurologice sau dermatologice. De asemenea, poate reduce din atrofia cutanată – subțierea pielii, care este cauzată de vârstă, de expunerea prelungită la soare sau de utilizarea îndelungată a unguentelor cu corticosteroizi topici.

„Dar acidul hialuronic are și o proprietate care îi face pe medici să fie precauți”, spune Gorgos. Mai exact, dacă nimerește într-un vas sangvin, substanța îl poate bloca, iar atunci când o porțiune de piele nu mai primește sânge, țesutul de acolo necrozează, adică este distrus.

Dacă acidul hialuronic ajunge într-un vas mare și migrează odată cu sângele în plămâni, în inimă, în ficat sau în creier, nu se mai poate interveni și persoana moare.

Pentru a preveni aceste riscuri, specialistul care efectuează procedura trebuie să facă, înainte de injectare, un test de aspirație, asigurându-se că acul sau canula nu a nimerit într-un vas de sânge.

Paralizează mușchii. Uneori, și pe cei care nu trebuie

Toxina botulinică este o substanță care, acționând asupra impulsurilor nervoase, paralizează temporar musculatura, pentru o perioadă de la trei la șase luni. A fost introdusă în medicină de neurologi, pentru a relaxa mușchii și a scoate spasmele musculare. În cosmetologie a început să fie folosită mai târziu și se utilizează, cel mai des, pentru a estompa ridurile mimice – liniile de pe frunte și din jurul ochilor.

Medicii atrag atenția că, în cazul acestei substanțe, organismul ar putea să își creeze anticorpi și să nu mai răspundă la tratament. „Dacă se injectează prea des, la un moment dat, toxina botulinică injectată va fi distrusă și eliminată de imunitate. Atunci tratamentul nu mai este eficient”, explică dermatologul Eugen Gorgos.

De asemenea, dacă se injectează o cantitate prea mare sau ajunge într-o altă porțiune, toxina botulinică poate paraliza și mușchii pe care nu dorim să-i imobilizăm, adaugă medicul. Căderea pleoapei sau buza care nu se ridică sunt cele mai frecvente efecte nedorite ale acestei proceduri cosmetologice.

„Problema cea mai mare este că în R. Moldova mai mult de 50% din aceste intervenții sunt făcute de oameni care nu au licență medicală și nu sunt specializați. Ei se declară cosmetologi, dar nu au abilitatea de a respecta și de a explica normele unei proceduri medicale, din această cauză apar complicațiile”, atenționează Eugen Gorgos.

Un medic licențiat îi va explica pacientului care sunt riscurile și efectele așteptate ale oricărei intervenții. Pacientul va semna un acord informat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Silvia Rotaru

    M-am alăturat echipei Europei Libere Moldova în anul 2022 și sunt reporteră pe domeniul sănătate. Scriu despre problemele, schimbările și evoluțiile din sistemul medical, dar și despre drepturile și problemele pacienților. Fac jurnalism din 2010, am lucrat în televiziune și în presa scrisă, după ce am absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice.

XS
SM
MD
LG