Ancheta de serviciu pe numele directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu, a fost pornită la 7 iunie, după ce în spațiul public au apărut imagini cu mai mulți membri ai ansamblului care au dansat alături de oligarhul fugar Ilan Șor și politicieni afiliați lui, în cadrul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

Potrivit Ministerului Culturii, invitată să ofere explicații privind acest caz, Aliona Strâmbeanu a recunoscut că unii dansatori au utilizat inclusiv costume din garderoba instituției publice, la evenimentul de la Sankt Petersburg.

„Doamna Aliona Strîmbeanu a creat și a admis situații de transmitere a costumelor și accesoriilor instituției publice salariaților în scopuri personale pentru folosirea acestora la activități private în afara orelor de muncă, aceste acțiuni fiind în detrimentul beneficiului instituției publice, întrucât utilizarea costumelor și accesoriilor instituției publice duce la uzarea și devalorizarea costumelor și accesoriilor instituției publice”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

Ministerul a precizat că alte încălcări depistate în urma anchetei de serviciu se referă la încălcarea procedurilor de deplasare a directoarei interimare a ansamblului peste hotarele țării fără acordul ministrului Culturii, întocmirea incorectă din punct de vedere legal a ordinelor ce țin de concedii, deplasări și alte activități ale angajaților, și încălcarea procedurilor de cumulare a funcțiilor de către directoare. Ministerul precizează că demisia a intrat în vigoare la 22 iulie.

Într-o reacție la această decizie, fosta directoare, Aliona Strâmbeanu, a spus că demiterea sa este „inadmisibilă” și că sunt încercări ale Ministerului Culturii de „a lovi într-o instituție cu rezultate”, potrivit Agora.md.

„Eu nu consider că am procedat contra legii, cu atât mai mult contra ansamblului „Joc”. Administrația instituției nu are nicio tangență cu ceea ce s-a organizat la Sankt Petersburg. Mie mi se incriminează niște chestii, mi se aduc învinuiri, consider că este absolut incorect”, a spus Strâmbeanu.

La 6 iunie, pe rețelele de socializare au apărut imagini publicate de organizația non-profit „Eurasia”, în care câțiva dansatori ai Ansamblului „Joc” au participat la o festivitate organizată la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

Aceștia au dansat alături de fugarul Ilan Șor, la eveniment fiind prezenți și alți politicieni, printre care deputata neafiliată Marina Tauber, bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, și președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, precum și alți reprezentanți ai partidelor din blocul „Victorie-Pobeda”.

Într-o reacție inițială, Ansamblul a precizat că a fost vorba de patru dansatori implicați, care se aflau în concediu și s-au deplasat pe cont propriu în Rusia.

La 11 iunie, Ministerul Culturii a anunțat suspendarea din funcție a directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu. Atunci, mai mulți dansatori și membri ai Ansamblului au inițiat o petiție prin care au cerut repunerea ei în funcție.

Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc” este cea mai longevivă și cunoscută trupă de dansuri populare din R. Moldova, fiind creat în 1945.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru prima oară, rapoartele anuale se referă nu doar la cele 27 de țări membre în UE, ci și la patru candidate: Albania, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru.

R. Moldova, care a primit statut de candidată în iunie, 2022, odată cu Ucraina, încă nu este evaluată.

Raportul pentru 2024 despre Ungaria este de departe cel mai critic dintre cele dedicate țărilor membre, reiterând reproșurile care au adus la un nivel record de scăzut relația ei cu celelalte țări membre și cu instituțiile UE.

„Ungaria este o problemă sistemică pentru Comisie în ce privește domnia legii”, a spus comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, citat de AFP, la prezentarea rapoartelor.

Nu doar că Ungaria nu a „reparat” nimic din ce i s-a semnalat în raportul de anul trecut, dar de atunci i s-au descoperit încă opt încălcări, potrivit raportului.

„Cred că este un record absolut pentru un raport despre statul de drept”, a declarat un oficial UE sub condiția anonimatului, pentru AFP.

Raportul vine tocmai când liderii țărilor din UE caută soluții de a asigura că blocul cu 27 de membri se poate descurca în următoarele cinci luni și ceva, în ciuda președinției ungare, mai degrabă decât prin colaborare cu ea.

În primele zile ale acesteia, premierul ungar Viktor Orbán a înfuriat aproape toată UE cu o „misiune de pace” autoproclamată pentru Ucraina, în care a fost la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, acasă la fostul președinte republican american, Donald Trump.

• Te-ar putea interesa și: Liderii UE, furioși pe „misiunile” de politică externă ale lui Orban la Moscova și Beijing: „Nu ne reprezintă”

Alt raport extrem de critic dintre cele prezentate miercuri de CE este cel pentru Slovacia, cea mai apropiată prietenă a Ungariei și a Rusiei din UE, mai ales după ce a revenit la putere în urma alegerilor din toamnă, ca premier, populistul naționalist, Robert Fico.

Raportul despre România constată că strategia de combatere a corupției se aplică în continuare, iar autoritățile au un bilanț „pozitiv” în acest domeniu, inclusiv în ce privește corupția la nivel înalt - dar rămân neajunsuri, cum ar fi „permeabilitatea” la corupție a sistemului de achiziții publice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tarlev, care a deținut funcția de premier între 2001 și 2008, a făcut anunțul într-o conferință de presă susținută la 24 iulie. El a criticat situația din țară, care potrivit lui, în opinia „marii majorități a cetățenilor”, este „gravă, și poate mai gravă decât în perioada anilor 1990”.

„Ca un patriot creștin și iubitor de țară, vreau să vă aduc la cunoștință intenția mea de a participa în calitate de candidat independent în viitoarele alegeri a președintelui Republicii Moldova, așa cum prevede Constituția țării și principiile democratice într-o societate sănătoasă, în care concurența politică e cheia succesului comun”, a spus fostul prim-ministru din perioada guvernării comuniste, în prezent președinte al Congresului național al industriașilor și antreprenorilor din Moldova.

Din 9 februarie, Tarlev este președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”.

• Vezi și: Cum vede „Viitorul Moldovei” fostul premier Vasile Tarlev, revenit în politică

Deși va candida independent, Tarlev s-a adresat formațiunilor politice și personalităților din țară, în special fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, pentru „a ne consolida întru salvarea și dezvoltarea patriei noastre Moldova”.

• Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Până în prezent, 12 candidați (inclusiv Vasile Tarlev) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă.

Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Vedem acțiuni foarte clare ale rușilor pentru a submina aceste alegeri și referendumul [pro-UE]. Ei sunt implicați în rețele de interferență finanțate de statul rus (...), menite să priveze poporul moldovean de dreptul de a-și alege viitorul”, a declarat secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, Christopher Smith, la o ședință a subcomisiei Comitetului pentru relații externe al Camerei Reprezentanților.

Președintele subcomisiei, Thomas Kean (republican de New Jersey), a declarat că Moldova a fost pe cale să devină o poveste de succes în spațiul post-sovietic, dar acum se confruntă cu dilema dacă va continua pe o cale occidentală sau va reveni în sfera de influență a Kremlinului.

Smith i-a spus lui Kean că Rusia folosește o multitudine de metode pentru a răspândi dezinformarea, inclusiv campanii finanțate de oligarhii ruși care plătesc oamenii pentru a protesta. Rusia încearcă, de asemenea, să submineze participarea la vot prin răspândirea de informații false conform cărora Moldova va fi târâtă în războiul din Ucraina, a spus el.

„Obiectivele formulate de ei arată clar că acest lucru se face pentru a obține un candidat pro-Kremlin în funcție”, a spus Smith.

Oficialul a mai spus că Statele Unite au ajutat Moldova să își consolideze securitatea și integritatea teritorială, dar și economia, și să pună în aplicare sancțiuni menite să contracareze influența malefică a Rusiei.

• Vezi și: Ce spun politicienii de la Chișinău despre retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială americană

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor fi „istorice și cruciale” pentru țara în care tranziția către democrație și economie de piață a fost mai lentă decât în multe state post-sovietice, a declarat și ambasadorul moldovean în SUA, Viorel Ursu, la un eveniment separat, pe 23 iulie.

El a spus că Moldova rămâne într-o poziție vulnerabilă, deoarece Rusia o folosește ca „un teren de testare” pentru dezinformare, despre care a spus că „este peste tot” și devine tot mai avansată.

Potrivit lui, de regulă, dezinformarea era proliferată în limba rusă, dar în ultimele șase luni a început să fie răspândită și într-o limbă română „perfectă”.

El a mai spus că se așteaptă la o creștere a știrilor false în săptămâna dinaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Taxele adunate de la cetățeni și agenți economici în acest an ar putea aduce în bugetul municipal aproape 388 de milioane de lei, adică 5% din totalul veniturilor bugetare ale capitalei. Față de bugetul pentru anul trecut, încasările din taxe vor crește cu aproximativ 42 de milioane de lei.

Primăria a păstrat și anul acesta taxa pentru salubrizare, cea care a trezit nemulțumirea mai multor chișinăuieni anul trecut. Locuitorii capitalei vor scoate din buzunar 120 de lei anual, ceea ce va aduce municipalității circa 28 de milioane de lei.

Față de anul trecut, s-a majorat și taxa anuală pentru amenajarea teritoriului, care a crescut de la 174 la 185 de lei. Au rămas neschimbate taxele pentru posesorii de câini (120 de lei anual) și pentru parcare (35 de lei anual).

Totodată, Primăria a decis să majoreze taxele pentru unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în capitală.

Față de anul trecut, taxele anuale pentru centrele de asistență tehnică a automobilelor au crescut de la 15.800 de lei la 16.750 lei. Taxa pentru agențiile imobiliare a ajuns de la 11.000 la 11.700 lei.

Deținătorii de spălătorii auto vor plăti în acest an cu 300 de lei mai mult pentru o boxă – 5.600 de lei, iar cafenelele și restaurantele cu până la 50 de locuri vor plăti cu 300 și, respectiv, 600 de lei mai mult în noul an bugetar.

Decizia privind taxele locale, în mod normal, se aprobă odată cu bugetul localității. Potrivit legislației, bugetele locale pentru anul viitor trebuie adoptate până pe 10 decembrie. Anul acesta, primăria Chișinău a adoptat taxele abia pe 23 iulie, iar bugetul se examinează în ședința din 24 iulie.

În cadrul dezbaterii proiectului, consilierii au avut mai multe propuneri de modificare a taxelor, dar la capătul unei ședințe de șapte ore nu a fost votat niciun amendament la buget.

Cele mai multe propuneri veneau din partea consilierilor socialiști care voiau să crească unele taxe și să scadă altele pentru a stimula micul business. Tot ei au propus anularea proiectului primăriei Start-UP pentru tineri și redirecționarea banilor către pensionari. Socialistul Dinari Cojocaru a spus că amendamentele nu au fost susținute din cauza lipsei de „maturitate politică” a colegilor din CMC.

• Te-ar putea interesa și: Chișinău fără buget: Ce propun proiectele Primăriei și PAS și care are mai mari șanse să fie aprobat

La rândul său, consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au declarat că acum, la mai mult de jumătate de an de când trebuiau adoptate taxele locale, acestea nu mai trebuie modificate pentru a asigura predictibilitate pentru agenții economici. Însă PAS a cerut anularea taxei de salubrizare.

Președintele ședinței, consilierul MAN Corneliu Pântea a spus că multe dintre amendamentele propuse la ședință s-au discutat și în cadrul consultărilor publice, dar jumătate dintre ele nu au putut fi introduse din motive legale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit notei informative a Guvernului, din 1 iunie 2024, Republica Moldova nu mai este parte a acordurilor ce stau la baza activității Teleradiocompaniei interstatale „MIR”.

Între timp, pe rolul instanțelor judecătorești se află un proces intentat de reprezentanța companiei din R. Moldova.

• Vezi și: R. Moldova renunță la televiziunea CSI

La 13 iunie, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Finanțelor să achite în contul reprezentanței suma de peste 2,6 milioane lei, adică valoarea contribuțiilor și datoriilor pentru anul 2022. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.

Conform deciziei adoptate de Guvern, procedura de lichidare ar urma să înceapă în termen de 30 de zile.

Anterior, autoritățile au precizat că, în perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat către reprezentanța din R. Moldova a Teleradiocompaniei interstatale MIR au fost achitate peste 40 de milioane lei.

Compania deține două posturi de televiziune – MIR TV și MIR 24, cel din urmă fiind specializat în știri și programe analitice. Pe perioada stării de urgență, retransmiterea lor a fost sistată în R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul a mai spus, citat de Reuters, că cercetările la fața locului continuă, iar două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate de la sol într-o procedură obișnuită în astfel de situații.

Oleg Kiper, guvernatorul regiunii sudice Odesa, a anunțat că drone rusești Shahed au lovit zona portului dunărean Ismail, esențial pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.

„Infrastructura portuară și un bloc de apartamente au fost vizate de ruși”, a scris Kiper pe Telegram, adăugând că trei persoane au fost rănite. Kiper spune că atacul a avariat mai multe instalații portuare. Incendiul care a izbucnit după atacuri a fost stins de pompieri a precizat oficialul regional.

În cursul nopții, locuitorii zonelor românești de la granița cu Ucraina, în zona Dunării, au fost avertizați prin SMS despre loviturile rusești.

De la începutul războiului din Ucraina, aminteșe Europa Liberă România, locuitorii din zonele de graniță cu Ucraina ale județelor Tulcea și Galați au fost avertizați de mai multe ori privind prezența dronelor rusești în vecinătate, deasupra spațiului aerian ucrainean.

În 2023 au existat mai multe episoade în care resturi de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României.

În septembrie 2023, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta împotriva încălcării spațiului aerian al României de către drone rusești.

Tot în septembrie 2023, Ministerul Apărării a impus interdicții de zbor în nordul Dobrogei, pe un coridor de 30 de kilometri situat la granița cu Ucraina, după ce rămășițele a trei drone rusești au fost descoperite în județul Tulcea.

NATO, din care România face parte, a spus de mai multe ori că impactul din țările membre ale unor atacuri rusești asupra Ucrainei nu poate fi considerat atac deliberat asupra alianței. Asemenea incidente au mai avut loc și la granița Ucrainei cu Polonia. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, Alexandr Tarnavschi, a fost demis cu votul a 19 deputați din cei 21 prezenți, în timp ce ședința extraordinară a fost boicotată de fracțiunea socialiștilor.

Hotărârea emisă de Judecătoria Comrat nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Comrat în decurs de 30 de zile.

Tarnavschi a spus că decizia instanței este „un pas important către justiție”, care arată, potrivit lui, că „Găgăuzia nu este teritoriul lui Șor”.

Inițiatorii deciziei de demitere a lui Tarnavschi l-au acuzat că ar face jocul puterii centrale de la Chișinău și că ar submina autonomia găgăuză „din interior”. De asemenea, i s-a reproșat că s-a opus adoptării unor decizii, inclusiv a declarațiilor în sprijinul televiziunii locale GRT și acordării pentru limba rusă a statutului de limbă de comunicare interetnică.

• Vezi și: Vicepreședintele Adunării de la Comrat, demis după critici la adresa lui Guțul și Șor

În replică, Alexandru Tarnavschi a calificat drept „ridicole” acuzațiile ce i se aduc, spunând că este demis nu pentru că ar fi comis vreo încălcare, ci pentru poziția sa critică față de actuala conducere a autonomiei, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor care a fost condamnat pentru frauda bancară din 2014.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației moldovenești a făcut anunțul în cadrul unei emisiuni televizate în seara zilei de 23 iulie. El a menționat că autoritățile vor identifica „alte soluții” pentru a rezolva această problemă.

„Acest sprijin a fost perceput ca ceva discriminatoriu, doar că trebuie să recunoaștem că copoii noștri, copilul meu are confortul de a învăța în aceeași limbă pe toată perioadă. Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic, plecăm urechea la reacția cetățenilor, pe undeva împărtășim această nemulțumire și va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm, eventual, alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a spus Popșoi.

• Vezi și: Statul ar putea aloca anual 1 milion de euro pentru copiii personalului din ambasade și consulate

Proiectul de lege prin care Guvernul urma să ofere indemnizații lunare de până la 700 de euro pentru copii lucrătorilor misiunilor diplomatice și consulare în străinătate a fost adoptat de Parlament în prima lectură, pe 18 iulie.

La 23 iulie, în timpul audierilor din Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi a anunțat că în lectura a doua suma indemnizațiilor va fi redusă la 500 de euro, iar vârsta copiilor eligibili va rămâne la 18 ani, și nu 23 ani, cum s-a votat în varianta inițială.

• Te-ar putea interesa și: Nu 700, ci 500 de euro. Proiectul legii care oferă sprijin financiar copiilor de diplomați va fi amendat în lectura a doua

Vicepremierul a explicat necesitatea modificărilor legislative prin faptul că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

Inițiativa nu este una nouă, fiind o idee mai veche a fostei guvernări democrate, care a discutat-o în 2013. Ministerul Afacerilor Externe a spus Europei Libere că practica propusă de parlamentarii PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul care ar scoate în afara legii biserica coordonată în mod tradițional de la Moscova a fost adoptat inițial în prima lectură în octombrie anul trecut. UOC-MP insistă că mai ales după invazia rusă din Ucraina ar fi rupt legătură cu biserica-mamă rusă, dar o comisie guvernamentală ucraineană a contrazis aceste afirmații și a stabilit că biserica rămâne încă subordonată canonic Moscovei.

UOC-MP și aliații ei, inclusiv din Rusia, susțin că o scoatere în afara legii ar echivala cu încălcarea dreptului la libertate religioasă.

Până în prezent, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a deschis circa 70 de anchete împotriva reprezentanților bisericii ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei, care este rivala Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, cunoscută ca OCU.

• Citește și: Condamnat de Ucraina pentru sprijinirea Rusiei, mitropolitul Ionafan va fi trimis la Moscova

Faptul că legea nu a fost votată marți în a doua lectură a stârnit protestele unor deputați din Rada Supremă de la Kiev, care se plâng că scoaterea în afara legii a bisericii pro-ruse se tergiversează.

Al doilea vot, definitiv, era programat inițial odată cu aniversarea a doua a invaziei rusești, în februarie, dar atunci - ca și acum - nu exista certitudinea că o majoritate a deputaților ar vota pentru scoaterea UOC-MP în afara legii.

Protestatarii, deputați ai unor formațiuni de opoziție, dar și câțiva din partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, au blocat marți tribuna legislativului, purtând pancarte pe care scria că amânarea votului face jocul Moscovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peter Szijjártó a spus că se așteaptă ca UE să forțeze Ucraina să permită reluarea livrărilor de petrol de la Lukoil pe teritoriul ei.

„Vom continua să blocăm furnizările (de fonduri) din Facilitatea Europeană de Pace până ce Ucraina rezolvă problema Lukoil”, a avertizat diplomatul ungar, citat de Reuters.

Luni, Ungaria și Slovacia au cerut oficial Comisiei Europene să medieze în disputa lor cu Kievul, după ce Ucraina a pus concernul Lukoil pe lista sa de sancțiuni, oprind livările spre cele două țări din estul UE.

Tot luni, ministrul ungar Szijjártó l-a acuzat pe colegul său de la Kiev, Dmitro Kuleba, că l-a mințit când i-a spus că Ucraina nu blochează tranzitului petrolului.

El a avertizat că dacă CE nu rezolvă în termen de trei zile problema, Ungaria și Slovacia se vor adresa instanțelor internaționale pe care le vor considera potrivite.

• Te-ar putea interesa și: „Diplomația de pace” a lui Orbán, condamnată de noul Parlament European

În mod normal, petrolul de la Lukoil alcătuiește cam 50% din fluxul de petrol prin ramura sudică a conductei Drujba, iar rafinăriile companiei ungare MOL sunt total dependente de livrările de Lukoil.

Șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, Oleksi Cernîșov, a spus luni că nivelul livrărilor prin Drujba în iulie a fost același ca în lunile precedente, dar a recunoscut că în amestecul transportat nu a mai fost petrol Lukoil.

Rusia continuă să furnizeze gaz natural și petrol celor două țări fără ieșire la mare din Europa Centrală, Ungaria și Slovacia, care sunt considerate momentan cele mai bune aliate ale Moscovei în structurile euroatlantice. Ambele țări și-au negociat exceptări de la sancțiunile UE în ce privește importurile de energie rusească, spunând că au nevoie de mai mult timp pentru a găsi surse alternative.

Slovacia și Ungaria exportă, pe de altă parte, electricitate în Ucraina, unde Rusia distruge cu lovituri aeriene infrastructura energetică. Szijjártó a spus luni că în iulie Ucraina și-ar fi primit 42% din importurile de electricitate tocmai din țara lui. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Podul peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul autostrăzii A8, numită și Autostrada Unirii, ce ar urma să interconecteze infrastructura rutieră din România și Republica Moldova pe următorul traseu: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni (pe teritoriul Republicii Moldova).

Proiectul presupune realizarea a două poduri paralele – câte unul pentru fiecare sens de circulație – cu o lungime de cel puțin 261 de metri.

Potrivit CNAIR, finanțarea construcției evaluată la peste 30 de milioane de euro va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

• Te-ar putea interesa și: Autostrada „Unirii” primește finanțare europeană

Noul pod peste Prut va fi dotat cu puncte de control a frontierei, cu parcări și spații de verificare pentru camioane.

Desemnarea companiei câștigătoare a fost amânată de mai multe ori. Presa română a relatat că printre ofertanți au fost firme din România, Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit oficialilor de la București, podul de la Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, având scopul să sprijine relațiile economice și sociale dintre cele două țări. Oficiali de la Chișinău au spus, la rândul lor, că Autostrada Unirii va ajuta Republica Moldova să se integreze „efectiv” în Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației moldovene a făcut aceste precizări după ce modificările la Legea serviciului diplomatic votate săptămâna trecută au stârnit indignarea unor politicieni din opoziție.

„Trebuie să fac clarificări. [Modificările la lege] au trezit în spațiul public unele ambiguități, speculații. Avizul Guvernului pentru acest proiect de lege specifica clar că urmează în a doua lectură să fie amendat proiectul pentru a clarifica vârsta până la care copiii diplomaților sunt eligibili pentru acest sprijin. Este vorba de 18 ani și nu vârsta de 23 de ani, cum era inițial. Suma agreată de Guvern și Ministerul Finanțelor este de 500 de euro, și nu de 700 de euro cum se vehicula în spațiul public”, a explicat Mihai Popșoi marți, la audierile din Comisia parlamentară pentru politica externă.

Prezentând proiectul în fața deputaților, pe 18 iulie, vicepreședinta Parlamentului și una dintre autorii amendamentelor, Doina Gherman, nu a menționat propunerea guvernului, ci a spus doar că „propunerile vor fi examinate în lectura a doua”.

De ce suferă „capacitatea diplomației” moldovene

Pe 23 iulie, Popșoi a explicat și de ce sunt necesare modificările legislative cu privire la serviciul diplomatic.

„Copiii diplomaților nu au ales să meargă cu părinții lor în misiunile unde părinții lor apără interesul național al statului nostru. Copiii diplomaților nu au ales azi să învețe într-o școală cu predarea în limba maghiară, apoi să vină să învețe încă un an-doi cu predarea în limba română, după care să meargă să învețe într-o școală cu predarea în limba estoniană sau în limba suedeză. Vă imaginați ce efect au asupra unui copil aceste schimbări”, i-a întrebat retoric pe membrii comisiei Mihai Popșoi.

Ministrul a spus că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

„Suntem nevoiți să trimitem în aceste misiuni diplomați care nu au familie, care nu au copii, sau ai căror copii deja au atins vârsta majoratului. Și reducem din randamentul și din capacitatea diplomației noastre”, a spus ministrul de Externe.

• Te-ar putea interesa și: Statul ar putea aloca anual 1 milion de euro pentru copiii personalului din ambasade și consulate

O idee veche, a democraților

În 2013, deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Igor Corman, propunea ca statul să plătească membrilor misiunilor diplomatice moldovenești îndemnizații pentru copiii până la vârsta de 23 de ani.

Acesta explica această necesitate prin faptul că atunci diplomații primeau alocații pentru copiii săi până la 18 ani.

„Când copiii împlinesc 18 ani, aceştia sunt excluşi din această categorie. Majoritatea dintre ei sunt încă elevi sau studenţi la această vârstă şi nu dispun de mijloace proprii de existenţă”, explica Corman, fost diplomat și ambasador al Republicii Moldova în Germania.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul de Externe a precizat că practica propusă de deputații PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

Spre exemplu, în 2023, Ministerul de Externe al Regatului Unit a cheltuit 13,8 milioane de lire sterline pentru studiile a 514 copii ai diplomaților în școlile private din Marea Britanie.

De asemenea, guvernul britanic a alocat 24,1 milioane de lire sterline pentru studiile a 1 188 de copii de diplomați în școlile din străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP scrie că în prezent prețul medicamentului este 40.000 de dolari pe persoană pe an, dar ar putea fi ieftinit până la numai 40 de dolari (cam 700 de lei moldovenești).

Testele preliminare au demonstrat că medicamentul are eficacitate de 100% în prevenția infectării cu HIV, virusul care provoacă SIDA. În plus, se injectează doar de două ori pe an, ceea ce îl face mult mai ușor de administrat față de varianta actuală, care implică luarea de tablete zilnice.

„Este ca și o vaccinare, de fapt”, a spus AFP Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool.

Actualul tratament costă 40.000 de dolari pe an în țări ca SUA, Franța, Norvegia sau Australia.

Noi cercetări, prezentate de Hill la o conferință pe tema SIDA, la Munchen, au estimat cam cât poate coborî prețul dacă Gilead va permite producerea de variante generice mai ieftine.

• Te-ar putea interesa și: ONU vrea măsuri mai ferme împotriva infectării cu HIV. Moldova este una din țările cu situația cea mai gravă din Europa

Medicamentele pentru un an ar putea ajunge la numai 40 de dolari – de o mie de ori mai ieftin ca în prezent, scrie AFP. Prețul s-a calculat pentru un volum de producție necesar tratării a 10 milioane de oameni.

Dacă medicamentul ar fi administrat grupelor de risc: bărbați gay, bisexuali, lucrători sexuali, deținuți, sau mai ales femei tinere din Africa, el ar putea „închide căile de transmisie” pentru HIV, a spus Hill.

La conferința din Bavaria, Organizația Mondială a Sănătății și ONU au atras atenția asupra situației proaste a combaterii SIDA în anumite regiuni ale lumii, ca Europa de Est, America Latină și Asia Centrală. În zona europeană, a spus OMS, situația cea mai gravă este în Moldova, Rusia și Ucraina. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cifra reprezintă aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria înregistrați în sistemul informațional al CNAS sau aproximativ 32 de mii de persoane. Marea majoritate a acestora – aproape 22 de mii – sunt asigurate de Guvern, peste 7 mii au statut de angajat, iar aproape 2 mii de persoane sunt asigurate în mod individual în sumă fixă.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce servicii acoperă polița de asigurare medicală obligatorie în R. Moldova

Totodată, aproape 196 de mii de cetățeni moldoveni cu domiciliul în regiunea necontrolată de autoritățile constituționale nu au poliță de asigurare medicală obligatorie.

Biroul politici de reintegrare susține că această creștere a numărului persoanelor asigurate relevă „gradul sporit de încredere al locuitorilor din regiune pentru sistemul medical de pe malul drept al Nistrului și necesitatea de a obține servicii medicale de calitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Michal, care are 49 de ani și a fost cel mai recent ministru pentru Climă, va conduce un cabinet tripartit al partidului său al Reformei, Social-Democraților și formațiunii Estonia 200.

AFP notează că noul guvern al țării baltice – membră în UE, NATO, Schengen, zona euro etc., aliată de nădejde a Ucrainei – are o majoritate parlamentară solidă, fiind alcătuit din aceleași partide ca și cel dinainte.

„Sunt bucuros că a trecut numai o săptămână de la demisia Kajei Kallas și până la numirea guvernului lui Kristen Michal”, a spus președintele estonian, Alar Karis, luni.

• Te-ar putea interesa și: Kaja Kallas demisionează ca prim-ministră a Estoniei ca să preia șefia diplomației UE

Kallas, una din vocile cele mai critice la adresa Rusiei din UE, care conducea țara din 2021, a fost nominalizată luna trecută ca nouă șefă a politicii externe a blocului cu 27 de membri. Propunerea mai trebuie aprobată de Parlamentul European, probabil la toamnă.

Succesorul ei de la Tallinn, Michal, este de profesia avocat, deținând în trecut mai multe portofolii, inclusiv al Justiției. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Consiliul UE a anunțat luni, 22 iulie, pe site-ul său, că a decis începerea discuțiilor pe tema vizelor, oferind totodată un ajutor militar de 10 milioane de euro Erevanului.

Reuters notează că anunțurile vin pe fondul încălzirii relațiilor Armeniei, un aliat tradițional al Rusiei, cu Uniunea Europeană.

Armenia, țară cu 2,7 milioane de locuitori, este cuprinsă în programul de cooperare cu UE Parteneriat Estic, dar spre deosebire de Ucraina sau Moldova nu este luată în calcul, deocamdată, ca posibilă viitoare membră a Uniunii.

În ultimele luni, Armenia s-a orientat mai mult spre Vest, considerându-se trădată de Rusia, care nu a oprit cucerirea de către Azerbaidjan a unor teritorii disputate.

• Te-ar putea interesa și: Ideea unui referendum pentru UE, discutată în Georgia și Armenia. Cu ce diferă demersul față de Moldova

Luni, comentând anunțul despre vize, ministrul de Externe armean Ararat Mirzoyan a spus într-o declarație: „Este o importantă piatră de hotar în adâncirea parteneriatului dintre Armenia și UE, pe baza valorilor și principiilor comune”.

Este de așteptat ca discuțiile cu armenii pe tema liberalizării vizelor UE să urmeze același tipar ca acelea cu moldovenii sau ucrainenii, care au început să se bucure de viză liberalizată în 2016 și 2017, după discuții care au durat cam șase ani: Erevanul va trebui să aplice reforme în domeniul siguranței documentelor de călătorie, politicii azilului, pazei frontierelor, relații externe și drepturi fundamentale ale omului. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Câțiva membri ai opoziției parlamentare georgiene au semnat deja demersurile pentru o nouă contestație împotriva legii „agenților străini”, a cărei adoptare a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20 % din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.

Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată de majoritatea parlamentară controlată de partidul de guvernământ Visul Georgian, pe fundalul unor ample proteste de stradă și în ciuda unui veto prezidențial. La 4 iunie, legea a fost promulgată de speakerul Parlamentului, Șalva Papuașvili.

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională și de către președinta Salome Zurabișvili, la 16 iulie. La scurt timp, peste 100 de organizații din societatea civilă și mass-media au depus o contestație similară.

Ele au anunțat că vor depune contestații nu doar la Curtea Constituțională a Georgiei, ci și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Ca reacție la adoptarea acestei legi, Uniunea Europeană a „suspendat” procesul aderării Georgiei și a înghețat mai multe fonduri destinate autorităților georgiene, printre care și Ministerului Apărării de la Tbilisi.

• Vezi și: UE a oprit procesul de aderare a Georgiei și a înghețat asistența financiară

Criticii spun că legislația introdusă de Visul Georgian, fondat de magnatul georgian Bidzina Ivanișvili, favorabil Rusiei, va ajuta la consolidarea puterii partidului înaintea alegerilor de la sfârșitul acestui an, considerate cruciale pentru aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei.

Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au avertizat partidul Visul Georgian că ignorarea criticilor și reprimarea violentă a protestelor vor avea consecințe negative.

Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie, dar nu a început încă negocierile de aderare propriu-zise, proces care ar putea dura ani de zile.

Partidul Visul Georgian a insistat că își menține angajamentul de a se alătura instituțiilor occidentale, iar legea a fost menită doar să sporească transparența finanțării ONG-urilor.

Dar guvernele și organizațiile occidentale au avertizat guvernul Visului Georgian că drumul țării către UE și NATO va fi blocat dacă legea intră în vigoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este unul din numeroasele amendamente la Legea serviciului diplomatic pe care deputații partidului de guvernământ PAS le-au votat, în prima lectură, pe 18 iulie.

Autorii inițiativei au propus, printre altele, ca 123 de copii cu vârsta de până la 23 de ani, care se află în misiunile diplomatice, să primească lunar 700 de euro pentru „perioada plasării în instituții de învățământ”.

Dacă proiectul va fi aprobat în lectura finală, statul va trebui să aloce anual în aceste scopuri peste 20 de milioane de lei.

Prezentând modificările, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, nu a vorbit despre sumele pe care le vor primii lunar copiii funcționarilor din ambasade, ci numai despre faptul că „va fi restituită taxa de școlarizare”.

Potrivit Doinei Gherman, modificările au scopul să îmbunătățească calitatea serviciului diplomatic al R. Moldova în condițiile aderării la UE.

Deputații din opoziție nu au avut obiecții în ședința plenară. Un deputat din blocul comuniștilor și socialiștilor a susținut inițiativa.

Marți, 23 iulie, Partidul Socialiștilor a difuzat o declarație în care califică drept „cinică” inițiativa PAS, „în condițiile în care sute de mii de pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu mulți copii și monoparentale abia reușesc să-și asigure existența”.

Socialiștii au numit inițiativa guvernării drept o acțiune de corupere din bani publici.

„În realitate, este vorba despre coruperea angajaților misiunilor diplomatice din afara țării, chiar înainte de alegerile prezidențiale. Maia Sandu are nevoie de serviciile ambasadorilor pentru organizarea votului diasporei în cadrul scrutinului din toamnă”, se spune în declarație.

Totodată, PSRM a spus că va contesta legea la Curtea Constituțională, dacă aceasta va fi aprobată.

Proiectul a fost criticat și de liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, care le-a cerut deputaților să-și revizuiască decizia și să „prioritizeze alocarea resurselor publice în mod responsabil în beneficiul populației, nu doar al unui grup restrâns de privilegiați”.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe a declarat, solicitat de Europa Liberă, că inițiativa își propune să prevină „exodul diplomaților cu copii din sistemul diplomatic”.

„Copiii diplomaților nu pot merge în grădinițe sau școli unde limba de predare nu este de circulație internațională, iar instituțiile de învățământ alternative au costuri prohibitive. În asemenea circumstanțe, diplomații care au copii nu pot merge în misiuni și, preponderent, acolo merg diplomați fără copii”, au precizat externele.

Potrivit MAE, practica propusă de proiect este una „larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina”.

„De asemenea, suma care se propune pentru a fi restituită constituie 500 de euro pe lună. De ea vor benefica doar copii care nu depășesc vârsta de 18 ani și care vor avea această necesitate, în baza unor documente justificative/confirmative, în condițiile stabilite de Guvern”, se arată în răspunsul MAE.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina încep, simbolic, negocierile de aderare. Drumul rămâne însă lung

Alte modificări la Legea serviciului diplomatic ar permite Ministerului de Externe să deschidă birouri de misiune în alte localități decât ceea în care se află misiunea diplomatică principală. Potrivit autorilor, acest lucru ar putea să reducă din costurile financiare.

S-a propus și posibilitatea numirii unui ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. Moldova cu sediul la Chișinău, fără înființarea unei misiuni în străinătate.

Totodată, la finalul mandatului, reprezentanții serviciului diplomatic și consular, dar și familiile lor, vor fi scutiți de taxe și alte plăți, dacă vor introduce în R. Moldova bunuri pentru uz personal și un automobil.

Versiunea anterioară a legii privind serviciul diplomatic interzicea importul de autovehicule fără achitarea taxelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kurmasheva, care are 47 de ani, a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare după un proces secret, au arătat luni documentele instanței și oficialii.

Condamnarea din orașul Kazan a avut loc vineri, în aceeași zi în care o instanță din orașul rus Ekaterinburg l-a găsit vinovat de spionaj pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și l-a condamnat la 16 ani de închisoare într-un caz pe care SUA l-au numit motivat politic.

• Te-ar putea interesa și: Ziaristul american Evan Gershkovich, condamnat în Rusia la 16 ani de închisoare

Kurmasheva, de la serviciul tatar-bașchir al Europei Libere, a fost condamnată pentru „răspândirea de informații false” despre armata rusă, potrivit site-ului Curții Supreme din Tatarstan. Purtătoarea de cuvânt a instanței, Natalia Loseva, a confirmat prin telefon pentru Associated Press că jurnalista a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare într-un caz clasificat ca secret. Nu există detalii disponibile despre natura acuzațiilor împotriva ei.

Întrebat despre verdict luni, Stephen Capus, președintele RFE/RL, a denunțat procesul împotriva Kurmashevei și condamnarea ca „o batjocură a justiției” și a spus că „singurul deznodământ just ar fi ca Alsu să fie eliberată imediat din închisoare” ca să se poată reuni cu „familia ei iubitoare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forța de Apărare Israeliană (IDF) spune că încă investighează împrejurările deceselor celor doi ostatici: Yagev Buchshtab, un tehnician de sunet de 35 de ani, și Alex Dancyg, istoric de 76 de ani. Ambii au fost răpiți din așezări aflate în apropierea graniței cu Gaza, la 7 octombrie 2023, ca toți cei 120 de ostatici despre care se crede că se mai află acolo.

Forumul Familiilor Ostaticilor, organizația rudelor celor răpiți de Hamas, a declarat: „Yagev și Alex au fost luați vii, și ar fi trebuit să se întoarcă tot vii la familiile și în țara lor. Moartea lor în captivitate este o reflectare tragică a tergiversării negocierilor”.

Între timp, autoritățile medicale palestiniene din Fâșia Gaza au anunțat, tot luni, că numărul palestinienilor uciși de la începutul campaniei militare israeliene în enclava de pe țărmul Mării Mediterane a trecut de 39.000.

Medicii din Gaza au spus că alți 37 de palestinieni au murit în cele mai recente atacuri israeliene lângă Khan Younis, al doilea cel mai mare oraș din enclavă, la o zi după ce Israelul a ordonat civililor să se evacueze din unele cartiere, în vederea unor noi operațiuni armate.

• Te-ar putea interesa și: În timp ce ostilitățile continuă în Gaza, în Israel se aud chemări la anchete interne

Reuters a relatat că în zona vizată acum de trupele israeliene trăiesc aproximativ 400 de mii de oameni, dintre care mulți au început să plece. Palestinienii susțin însă că nu li s-a dat timp suficient pentru evacuare, înaintea începerii tirurilor israeliene. Israelienii susțin că au dat ordin de evacuare în urma unor „atacuri reînnoite” ale militanților.

Palestinienii, Națiunile Unite și organizațiile umanitare internaționale spun că deja în Gaza nu au mai rămas locuri sigure, iar unii localnici s-au refugiat deja de câte patru-cinci ori. Discuțiile despre un posibil armistițiu care să permită și eliberarea de ostatici ar urma să se reia joi, cu medierea Qatarului și Statelor Unite. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia a constatat că Anatolie Minciuna, fost judecător, și Vitalie Ciuchitu, avocat, ambii candidați la CSM, precum și Ion Rusu, avocat și candidat atât la CSM, cât și în Colegiul Disciplinar, nu au promovat evaluarea.

În decizia transmisă Parlamentului și Ministerului Justiției se arată că aceștia „nu corespund criteriilor de integritate stabilite”. Comisia nu a făcut și alte precizări.

Candidații au dreptul să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile.

• Te-ar putea interesa și: Sergiu Caraman este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit Comisiei Vetting, din cei cinci candidați propuși de Parlament la funcții în CSM din partea societății civile, doi au promovat evaluarea, iar trei au fost respinși. Totodată, procesul de evaluare a unui candidat din partea curților de apel este în desfășurare. Referitor la candidații în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Comisia a adoptat până acum o decizie de nepromovare, evaluarea a șase candidați este în proces, iar cinci decizii sunt în curs de soluționare (pendinte).

CSM are acum 10 membri din necesarul de 12 - șase sunt aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, iar șase revin reprezentanților societății civile, numiți de Parlament. Cu toții trebuie să promoveze însă testul de integritate al Comisiei Vetting, o instituție de bază în reforma justiției lansată acum doi ani de actuala guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina și-a consolidat apărarea aeriană împotriva atacurilor rusești cu un alt sistem Patriot primit din Germania, a spus președintele Volodimir Zelenski în alocuțiunea lui video de duminică seara, transmite dpa.

„Desigur, mai sunt multe de făcut, iar protecția nu este în niciun caz garantată, dar este totuși un câștig pentru Ucraina”, a declarat președintele Ucrainei.

Germania a furnizat până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, de producție americană, iar cel de-al treilea, spune președintele ucrainean, este gata să fie desfășurat.

La summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că mai multe țări, printre care și România, alături de SUA, Olanda și Italia, vor trimite Ucrainei noi echipamente de apărare antiaeriană, inclusiv patru sisteme Patriot.

• Te-ar putea interesa și: Aritmetica sistemelor Patriot în România: au fost două, vor fi patru, unul pleacă în Ucraina

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete Patriot.

Unii aliați europeni au fost reticenți să renunțe la propriile sisteme de apărare aeriană, deoarece se tem, la rândul lor, de posibilele amenințări din partea Rusiei.

Volodimir Zelenski a cerut insistent statelor occidentale să furnizeze mai multe sisteme de apărare Patriot care să contracareze mai ales atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice și asupra țintelor civile.

De asemenea, sistemele Patriot, a spus președintele Zelenski, vor împiedica avioanele rusești să se apropie prea mult de Ucraina pentru a lansa bombele planor sau glisante. Asta în condițiile în care, spune el, Rusia lansează 3.000 de astfel bombe pe lună asupra Ucrainei.

Volodimir Zelenski a spus recent că pentru a-și proteja cel mai eficient spațiul aerian, Ucraina ar avea nevoie de 25 de sisteme Patriot. Nu se știe cu exactitate câte sisteme au fost livrate până în prezent.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La reuniunea din capitala Bavariei se discută printre altele un raport ONU care spune că 40 de milioane de oameni trăiesc cu virusul HIV. În regiunea europeană, arată alt studiu, al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prezentă și ea la conferință, situația cea mai gravă este în țări estice ca Rusia, Ucraina și Moldova.

Directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a spus că în ce privește SIDA, regiunea sa prezintă „contraste puternice”. În vreme ce unele țări au oprit aproape transmisiile de HIV și văd „lumina la capătul tunelului”, în altele, spre est, mai ales, ratele deceselor rămân „inacceptabil de ridicate”.

La reuniunea de la München, șefa UNAIDS, Winnie Byanyima, a spus că stigmatizarea unor persoane în societățile conservatoare agravează situația îmbolnăvirilor de SIDA, pentru că acești membri marginalizați ai societății (persoanele LGBT+, în primul rând, dar și lucrătorii sexuali) se tem să solicite tratament.

• Te-ar putea interesa și: Între blamare și rușine: Femeile seropozitive sunt cele mai discriminate și se auto-stigmatizează mai des

„Împreună, cerem tuturor țărilor lumii să elimine legile punitive împotriva persoanelor gay, lesbiene, transgender și queer. Decriminalizarea persoanelor LGBT+ este vitală pentru protejarea drepturilor omului și a sănătății”, a spus Byanyima într-un interviu cu AFP.

Ea a constatat că, din păcate, în lumea întreagă se poate vedea în prezent „o presiune bine coordonată și bine finanțată” împotriva drepturilor persoanelor LGBT+.

Byanyima, ca și OMS, a enumerat Europa estică printre regiunile lumii unde situația îmbolnăvirilor cu SIDA merge „în direcția greșită”, crescând, în loc să scadă – ca și în Asia Centrală și America Latină. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biden, care are 81 de ani, a confirmat duminică după-masă că nu va mai concura la alegerile din noiembrie împotriva republicanului Donald Trump, propunând-o în loc pe vicepreședinta Kamala Harris.

Actrița Barbra Streisand, o suporteră a democraților, a scris duminică seara pe X că „trebuie să-i fim recunoscători (lui Biden) pentru că a pus democrația mai presus” de carieră.

Cântăreața și actrița Cher, însă, s-a declarat tot pe X „torturată” de sentimente amestecate, spunând că nu crede că democrații pot câștiga președinția cu Biden, pe care însă ea, personal, „l-a iubit” de când l-a întâlnit prima dată în 2008.

În ultimele săptămâni – cum amintește Associated Press – mai multe personalități celebre de la Hollywood au cerut public retragerea din cursă a lui Biden, care a avut o prestație lamentabilă la dezbaterea cu Trump de la sfârșitul lunii iunie.

Actorul George Clooney, care în urmă cu doar câteva săptămâni moderase un eveniment de strângere de fonduri pentru Biden, a scris un articol de opinie în New York Times, cerându-i să se retragă. Titlul era: „Mi-e drag Joe Biden, dar e momentul pentru un nou candidat”.

Clooney a spus că partidul ar trebui să găsească alt candidat, anticipând că demersul ar putea fi dificil, dar va mobiliza electoratul.

• Te-ar putea interesa și: Biden a dezamăgit la dezbaterea cu Trump. Unii democrați îi cer să se retragă

AP amintește că la evenimentul de strângere de fonduri de la Los Angeles au mai participat, pe lângă Clooney: Julia Roberts, Barbra Streisand, Jimmy Kimmel, fostul președinte al SUA Barack Obama, Jack Black, Sheryl Lee Ralph, Kathryn Hahn și Jason Bateman.

Hollywoodul este în mod tradițional în favoarea democraților, fiind criticat adesea de republicanul Trump, ca și întreg statul California, pe care fostul președinte îl numește frecvent „California nebună”, pentru politicile ei progresiste. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te