Convenția, elaborată sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, a fost aprobată în 1991 și a intrat în vigoare în 1997. Moldova a aderat la acest cadru în 1993, iar Ucraina a ratificat documentul în 1999.

Prin semnarea unui acord care să reglementeze punerea în practică a Convenției Espoo, R. Moldova și Ucraina ar putea colabora mai eficient, notificându-se reciproc despre activitățile ce ar putea afecta mediul din cealaltă țară, participând la proceduri comune de evaluare a situației ecologice, potrivit ministerului Medului.

În urma semnării acordului la Kiev, va fi creată o Comisie comună pentru evaluarea impactului asupra mediului. Acordul va întări relațiile de bună vecinătate și va proteja mediul înconjurător din ambele țări, se mai spune într-un comunicat al instituției.

• Te-ar putea interesa și: Secarea Nistrului la Hotin: guvernele de la Chișinău și Kiev caută explicații și soluții, propaganda rusă le-a și găsit

În ultimii ani, activiști de mediu din ambele țări au protestat față de intențiile Kievului de a extinde Complexul Hidroenergetic de la Novodnestrovsk și de a construi, în cascadă, alte șase hidrocentrale pe râul Nistru, despre care au spus că ar pune în pericol alimentarea cu apă a Republicii Moldova, dar și ecosistemul nistrean și cel al Mării Negre. Disputele au continuat și după ce guvernele celor două țări au convenit să analizeze problema în cadrul unei comisii de mediu mixte cu participarea UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Arestată în martie, jurnalista a fost acuzată inițial de încălcarea sancțiunilor europene impuse mai multor instituții de presă ruse. Procurorii spun că ea a lucrat sub pseudonimul Alan Torn și a continuat să colaboreze cu redacții precum Sputnik, care au fost obligate să-și sisteze activitatea în Estonia încă în 2019.

O anchetă preliminară a Serviciului Estonian de Securitate Internă (ISS) a concluzionat că Burceva a lucrat ca propagandistă pentru portaluri care servesc „obiectivelor agresive” ale Kremlinului, încălcând astfel sancțiunile internaționale. ISS a acuzat-o și de înaltă trădare.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Totodată, procurorii susțin că între 2019 și 2021, Burceva a urmat studii de masterat la Universitatea din Sevastopol, din peninsula Crimeea ocupată de Rusia, unde s-a înscris la un program privind informațiile și conflictele hibride, supervizat și condus de un fost ofițer de contrainformații FSB și șef al unei firme private de informații înregistrate în Rusia.

După terminarea studiilor, jurnalista și directorul programului au scris o carte în care au promovat teza că Rusia trebuie să câștige „războiul hibrid global”. Cartea a fost comercializată ulterior ca fiind scrisă în Estonia, fiind promovată ca aparținând politologului L.B. Svet, care era de fapt alt pseudonim al lui Burceva.

Procurorii susțin că mesajul cărții denigrează Estonia și este destinat să „divizeze societatea estonă”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„De fapt, se creează un cadru normativ pentru limitarea expunerii populației la aceste câmpuri electromagnetice și se oferă o bază pentru a monitoriza situația la acest capitol. Până acum, trebuie să menționez, nu existau aceste norme”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, în ședința executivului din 7 august.

Regulamentul sanitar reglementează expunerea populației la câmpurile electromagnetice cu frecvența de la 0 Hz la 300 GHz. Documentul stabilește „limite stricte de expunere” pentru a reduce riscurile de sănătate asociate, inclusiv „efectele neurologice și potențialele riscuri cancerigene”.

În nota informativă la proiectul deciziei se spune că populația este expusă unui număr în creștere a surselor de emisie a câmpurilor electromagnetice (CEM). În anumite condiții, expunerea la aceste câmpuri poate provoca efecte biologice, inclusiv „modificarea ritmului cardiac sau a comportamentului celulelor nervoase”. La frecvențe înalte, expunerea la CEM poate conduce la „încălzirea țesuturilor”, într-un mod semnificativ.

„Există preocupări legate de posibilele efecte pe termen lung ale expunerii la CEM, inclusiv riscul crescut de cancer, deși cercetările nu au confirmat în mod consistent aceste riscuri. Unele studii sugerează că expunerea la CEM ar putea afecta sănătatea mintală sau calitatea somnului, deși și aceste concluzii sunt încă subiect de dezbatere în comunitatea științifică”, se mai arată în document.

„Este un proiect care vine să protejeze sănătatea oamenilor”, a conchis ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

„Vă rog să avem o comunicare foarte bună a acestui proiect, căci altfel știți că există multe legende urbane și informații false despre antene ș.a.m.d.”, a adăugat premierul Dorin Recean, imediat după aprobarea deciziei.

Regulamentul sanitar „transpune” în practică normele europene privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz. Documentul stabilește niveluri de referință și restricții de bază în funcție de mărimea unor indicatori specifici, pentru a proteja populația de posibilele efecte adverse ale expunerii la CEM.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova devine parte a sistemului UE de achiziții publice în domeniul sănătății

Prevederile Regulamentului sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice la proiectarea, construirea, instalarea stațiilor de radiocomunicații, precum şi la reconstruirea, reinstalarea şi modernizarea acestora, indiferent de forma juridică și tipul de proprietate. Aceste norme nu se aplică însă câmpurilor electromagnetice emise de echipamentele de diagnostic și tratament, precum și lucrătorilor expuși la riscuri generate de CEM.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) va aviza lucrările specifice pentru stațiile de radiocomunicații. Totodată, ANSP va putea efectua „investigații instrumentale” ale câmpului electromagnetic, contra plată, „conform tarifelor din sfera sănătății publice prestate persoanelor fizice și juridice”. Rezultatele investigațiilor sunt valabile pentru o perioadă de 10 ani, dacă nu intervin modificări tehnice. Sunt exceptate de la procedura de avizare stațiile de radiocomunicații ce operează în benzile de frecvențe 8,3 kHz - 300 GHz, a căror putere echivalentă izotropică radiată maximă nu depășește valoarea de 10 W.

În procesul avizării sanitare se va se aplica, în mod obligatoriu, standardul moldovenesc SM EN IEC 62232:2023 „Determinarea intensității câmpurilor de radiofrecvență, a densității de putere și a SAR în vecinătatea stațiilor de bază de radiocomunicații în scopul evaluării expunerii umane”.

Supravegherea și controlul respectării prevederilor Regulamentului sanitar revine ANSP, în colaborare cu Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Se estimează ca, în următorii trei ani, veniturile bugetului public național să crească față de indicatorii actuali cu 26,8 %. Creșterea va fi asigurată, în primul rând, din taxe și impozite (63% din totalul veniturilor), și mai puțin din împrumuturi.

Cheltuielile bugetare vor crește mai lent decât în anii precedenți. Guvernul își propune să reducă cheltuielile până la o pondere de 34,8% din PIB în anul 2027, față de 37,7% - estimată pentru 2024. Totodată, se estimează un ritm de creștere mai mic și al cheltuielilor pentru investiții capitale.

În aceste condiții, ponderea deficitului bugetar în Produsul Intern Brut (PIB) ar urma să descrească de la 4,6% până la 3,1%.

Datoria internă și externă a statului, potrivit estimărilor, va continua să crească – de la 104 de miliarde de lei, anul trecut, la peste 164 de miliarde de lei în 2027, însă ponderea acesteia în PIB ar urma să se diminueze ușor, până la 38,3% (cu mai puțin de 1%), ceea ce reprezintă un nivel sustenabil, dacă prognozele de creștere economică se vor adeveri.

La baza documentului se află planul de acțiuni pentru aderarea la UE și angajamentele față de partenerii de dezvoltare. De asemenea, Cadrul reflectă „preocuparea” Guvernului nu numai pentru redresarea economică, dar și pentru evitarea „risipei” fondurilor publice.

• Te-ar putea interesa și: Veniturile se micșorează, cheltuielile cresc. Parlamentul a modificat bugetul de stat pentru 2024

Guvernul își propune ca în următorii 5-7 ani, fiecare sector gestionat de ministere să fie supus unui proces de raționalizare a cheltuielilor. Din 2022, printr-un asemenea proces trece Ministerul Sănătății. În prezent, prin prisma raționalizării, sunt evaluate cheltuielile din sectorul protecției sociale.

Deși economia moldoveană a avut o evoluție „modestă” în 2023, insuficientă pentru a compensa „pierderile din recesiunea anului precedent”, guvernul se așteaptă ca în următorii trei ani să asigure o creștere reală a Produsului Intern Brut (PIB) între 3% și 3,7%. Creșterea ar urma să fie asigurată de redresarea consumului intern și a investițiilor, pe măsură ce impactul războiului din Ucraina „se va disipa”, dar și de „progresul candidaturii Moldovei la UE”.

Guvernul recunoaște însă că scenariile „relativ optimiste” prezentate în document sunt supuse unor riscuri care „continuă să fie semnificativ ridicate” în legătură cu posibila agravare a tensiunilor geopolitice la nivel mondial.

Printre riscurile externe și vulnerabilități, guvernul menționează conflictul din Ucraina; dependența față de livrările de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, în condițiile în care tranzitul gazelor rusești prin Ucraina va fi stopat; precum și o eventuală recesiune a economiilor partenerilor comerciali principali ai Republicii Moldova.

La riscuri interne sunt trecute condițiile climaterice nefavorabile (agricultura fiind o componentă importantă a creșterii economice în R. Moldova) și instabilitatea politică. „Alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 reprezintă un moment crucial în menținerea parcursului european al Republicii Moldova. (...) Consolidarea parcursului european și reformelor economice sunt esențiale pentru asigurarea stabilității pe termen lung”, se mai spune în document. Printre alte provocări ce ar putea submina creșterea economică sunt deficitul forței de muncă și eventuale fluctuații excesive ale cursului monedei naționale, consideră guvernul.

• Te-ar putea interesa și: Mai puțini bani din exterior în bugetul statului, în 2024

Pe termen mediu, măsurile de politică fiscală vor viza, între altele, eliminarea scutirilor la impozitul pe venit a instituțiilor de învățământ private; stimularea procurării de către persoane fizice a valorilor mobiliare de stat; scutirea parțială de taxe a prosumatorilor (persoane fizice); revizuirea facilităților fiscale aferente TVA pentru terenuri și arenda pământului; majorarea accizelor pentru țigarete electronice.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2025-2027) va servi autorităților centrale și locale ca suport pentru planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ruse susțin într-un comunicat pe Telegram că au distrus 3 drone deasupra regiunii Belgorod, 4 deasupra regiunii Kursk și câte 2 în regiunile Voronej și Rostov.

Între timp, forțele aeriene ale Kievului au raportat potențiale amenințări cu drone rusești deasupra mai multor regiuni ale Ucrainei. Administrația militară a regiunii din jurul capitalei a spus că sistemele de apărare aeriană au intrat în acțiune împotriva dronelor rusești.

La 6 august, Ministerul rus al Apărării a spus că până la 300 de luptători din Brigada 22 Mecanizată a armatei ucrainene, susținuți de 11 tancuri și peste 20 de vehicule blindate de luptă, ar fi atacat pozițiile unităților ruse în apropierea localităților Nikolaevo-Darino și Oleșnea din regiunea Kursk, învecinate cu regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei.

Moscova a declarat că forțele sale au respins atacurile folosind focuri de artilerie, avioane de război și drone, provocând retragerea trupelor ucrainene. Aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent.

• Te-ar putea interesa și: Atac aerian masiv asupra Kievului. Apărarea ucraineană a doborât 89 de drone rusești

Liderii politici ucraineni și Ministerul Apărării nu au comentat imediat situația, dar un oficial de rang inferior a recunoscut că atacul a avut loc și a indicat că acesta nu a fost respins, scrie The Guardian.

Brigada 22 Mecanizată a armatei ucrainene nu a comentat relatările Ministerului rus al Apărării, dar a transmis că localitățile de frontieră din regiunile Sumî și Cernihov au continuat să sufere din cauza bombardamentelor rusești. Statul major al armatei ucrainene a mai anunțat că forțele sale au doborât un elicopter rusesc, o rachetă balistică și două drone deasupra regiunii Sumî.

În cursul zilei de 6 august, cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite în atacuri cu drone raportate de Rusia și Ucraina, după ce Kievul a fost vizat din nou într-un atac nocturn care a provocat pagube infrastructurii civile.

Pentru această știre s-au folosit și informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Refuzul CEC de a înregistra blocul electoral înseamnă că acesta nu va putea să se înregistreze în calitate de participant la referendum și nu va putea susține un candidat la prezidențiale.

Cererile depuse de patru partide afiliate lui Șor au fost examinate de CEC pe 7 august, după ce la ședința anterioară, pe 3 august, membrii Comisiei au găsit mai multe greșeli în actele depuse de partide și le-au oferit timp să le corecteze.

Autoritatea electorală a constatat că intenția anunțată a celor patru partide de a-și finanța campania electorală „din credite” este „ilegală”. Totodată, CEC a spus că nu poate înregistra blocul cu denumirea „Victorie-Pobeda” pentru că în R. Moldova există partidul „Victorie”, iar legea nu permite înregistrarea blocurilor cu denumiri similare cu cele ale partidelor.

• Te-ar putea interesa și: CEC a amânat examinarea cererilor de înregistrare a blocului „Victorie-Pobeda”

Membrii CEC au pus la îndoială și desemnarea Marinei Tauber drept secretară executivă a blocului, ea fiind sancționată de guvernele occidentale pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova – sancțiuni ce au fost replicate și de către guvernul de la Chișinău.

La rândul lor, cele patru partide au declarat că neregulile invocate de CEC sunt „neîntemeiate” și „nu au nicio relevanță privind procedura de înregistrare” a blocului electoral.

După examinarea răspunsurilor, cu votul a șase membri din nouă prezenți, CEC a respins solicitările de înregistrare a blocului și a decis să notifice Autoritatea Națională de Integritate privind posibilele nereguli găsite în documentele depuse de cele patru partide.

Doi membri CEC nu au participat la votare, iar unul – Vadim Filipov, fost consilier socialist în Consiliul Municipal Chișinău – a votat împotrivă.

Reprezentatul celor patru partide, Adrian Cojocaru, a declarat că refuzul CEC ar fi „o încălcare flagrantă a dreptului electoral al cetățenilor R. Moldova” și că partidele afiliate lui Șor vor folosi „toate căile de atac pentru a restabili dreptatea”.

Decizia CEC poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în termen de trei zile.

Din blocul electoral „Victorie-Pobeda” au acceptat să facă parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Cele patru formațiuni sunt aceleași care au fondat la Moscova un bloc politic omonim.

Cele patru partide se opun deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

Deși nu era înregistrat de CEC, blocul anunțase deja un candidat la prezidențiale - deputatul Vasile Bolea. Anunțul a fost făcut pe 2 august de Ilan Șor, care a participat online la un briefing de presă al blocului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Nu ar trebui să existe nicio escaladare în acest conflict”, a declarat a declarat secretarul de stat american, într-o conferință de presă comună cu secretarul american al Apărării Lloyd Austin şi omologii lor australieni, Penny Wong (ministra de Externe) şi Richard Marles (ministrul Apărării).

„Suntem implicaţi într-o diplomaţie intensă cu aliaţi şi parteneri şi transmitem acest mesaj direct Iranului. Am transmis acest mesaj direct Israelului”, a spus Antony Blinken.

Agenția France Presse, citată de News.ro, relatează că prin această declarație șeful diplomaţiei americane a cerut pentru prima dată public Iranului şi Israelului să evite pașii către un conflict militar în Orientul Mijlociu.

• Citește și: ONG israelian: deținuții palestinieni ai Israelului sunt supuși sistematic relelor tratamente

„Angajamentul nostru faţă de Israel este de nezdruncinat. Vom continua să apărăm Israelul împotriva atacurilor grupurilor teroriste sau ale susţinătorilor acestora, la fel cum vom continua să ne apărăm trupele”, a insistat Antony Blinken, referindu-se la Iran şi la reţeaua sa de parteneri regionali, precum organizația Hezbollah din Liban.

Tensiunile au atins cote maxime de când Iranul și cele două organizații finanțate de Teheran, Hamas şi Hezbollah, au acuzat Israelul de asasinarea lui Ismail Haniyeh, liderul politic al mişcării islamiste palestiniene, pe 31 iulie, în capitala iraniană.

Marţi, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a promis să riposteze împotriva Israelului „indiferent de consecinţe”.

De asemenea, amenințarea vine și după asasinarea şefului militar al mişcării islamiste Hezbollah, Fuad Shukr, pe 30 iulie, într-un atac israelian în apropiere de Beirut, în Liban.

• Te-ar putea interesa și: Hamas are un nou lider politic, după uciderea predecesorului lui, la Teheran

Totodată, Hamas a anunțat marți că Yahya Sinwar, creierul atacurilor din 7 octombrie 2023, este noul lider al organizației.

„Sinwar a fost şi rămâne principalul factor de decizie în ceea ce priveşte încheierea unei încetări a focului” în Fâşia Gaza, a declarat Blinken în aceeași conferință de presă.

Vineri, Pentagonul a anunţat desfăşurarea de nave de război și avioane de luptă suplimentare pentru a apăra Israelul şi soldații americani din regiune.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a avertizat că „Statele Unite nu vor tolera atacuri asupra trupelor lor” în Orientul Mijlociu, la o zi după ce un atac asupra unei baze militare din Irak a rănit șapte americani.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Numirea lui Sinwar vine după ce şeful Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a promis marţi că răspunsul grupării sale la atacurile israeliene de săptămâna trecută va fi „puternic şi eficient".

Desemnarea lui Sinwar ca lider al Hamas consolidează calea radicală urmată de mişcare de la atacul din 7 octombrie asupra Israelului, scrie Reuters.

Yahya Sinwar a organizat cel mai sângeros atac asupra evreilor dintr-o singură zi de la Holocaust, fără a ascunde dorința sa de a lovi puternic Israelul, țara care l-a întemnițat pentru aproape jumătate din viața sa de adult.

• Te-ar putea interesa și: Ismail Haniyeh, liderul Hamas ucis la Teheran, va fi înmormântat în Qatar
  

În decembrie 2022, liderul militant a declarat la un miting din Gaza, într-un discurs adresat susținătorilor, că gruparea palestiniană Hamas va desfășura un „potop” de luptători și rachete împotriva Israelului,

La mai puțin de un an, Israelul a descoperit că nu era o amenințare inactivă, când luptătorii Hamas au spart granița puternic consolidată, pe 7 octombrie 2023, organizând un atac în care au fost uciși 1.200 de oameni și au fost luați 152 de ostatici.

Născut într-o tabără de refugiaţi din sudul oraşului Khan Younis din Gaza, Sinwar, în vârstă de 61 de ani, a devenit din 2017 șeful Hamas în Gaza, după eliberarea sa în 2011.

El și-a început cariera ca un executant nemilos al celor care colaborau cu Israelul. Înainte de a fi încarcerat, era şeful aparatului de securitate Al-Majd, care urmărea, ucidea şi pedepsea palestinienii acuzaţi de colaborare cu serviciile secrete israeliene.

În mai, Curtea Penală Internațională (CPI) a solicitat mandate de arestare pentru liderul Hamas, Yahya Sinwar, şi pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi respectiv războiul care a urmat în Fâşia Gaza.

• Citește și: Un război la scară largă între Israel și Hezbollah, susținut de Iran, „nu este în interesul” Teheranului
  

La începutul acestui an, Uniunea Europeană (UE) a adăugat pe lista sa cu teroriști numele lui Yahya Sinwar, în vârstă de 61 de ani, liderul Hamas din Gaza, considerat arhitectul arhitectul celui mai devastator atac asupra Israelului din ultimele decenii.

Sinwar s-a ascuns în Gaza, sfidând încercările israeliene de a-l ucide de la începutul războiului.

Vestea numirii lui a fost întâmpinată cu o salvă de rachete trase din Gaza de grupurile de militanți care încă luptă împotriva trupelor israeliene în enclava asediată.

Israelul, care şi-a propus eliminarea mişcării Hamas, nu a revendicat asasinatul din Teheran, dar a declarat că a ucis alți lideri de rang înalt, inclusiv pe liderul adjunct al Hamas, Saleh al-Arouri, care a fost ucis la Beirut, şi pe Mohammed Deif, comandantul militar al mișcării.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agence France Presse (AFP) a relatat că mii de oameni au participat la protestele împotriva politicilor guvernamentale și a costului ridicat al vieții săptămâna trecută, într-o vreme când Nigeria, țară bogată în petrol din vestul Africii, se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Manifestațiile au scăzut în amploare în majoritatea regiunilor în urma ciocnirilor cu forțele de securitate, dar sute de protestatari au ieșit pe străzile statelor din nordul țării și luni, inclusiv la Kaduna, Katsina și Kano, precum și în statul central Plateau.

Jurnaliștii AFP și martorii oculari au văzut unii manifestanți ținând steaguri rusești, o evoluție de care ambasada rusă s-a distanțat.

Nordul Nigeriei are legături culturale, religioase și socioeconomice puternice cu vecinii din regiunea Sahel, unde s-au produs o serie de lovituri de stat puse la cale de lideri militari care se îndepărtează de aliații occidentali - înspre Rusia - explică AFP.

Steagurile rusești au apărut la mitinguri în țări ca Niger, Mali și Burkina Faso. Apariția lor în Nigeria a declanșat reacții ferme din partea oficialilor.

Întrebat despre protestatari, purtătorul de cuvânt al poliției nigeriene, Olumuyiwa Adejobi, a spus: „Avem mai mult de 90 arestați cu steaguri rusești”.

Mai târziu, marți, șefii de securitate din forțele armate și poliție, printre alții, au susținut un briefing comun rar și au acuzat „sponsori” nenumiți că încearcă să submineze guvernul.

„Sponsorii acestor proteste, unii dintre ei, au un motiv clar de a submina guvernul actual, dar noi nu vom permite asta, ne vom apăra democrația”, a promis șeful poliției, Kayode Egbetokun.

El a mai spus că „trebuie să-i arestăm pe cei care poartă steaguri pentru a putea ajunge la sponsori”.

Luni, șeful Marelui Stat Major al armatei, generalul Christopher Musa, a spus că inițiatorii portului de steaguri rusești în Nigeria „trec linia roșie și nu vom accepta asta”.

Damilare Adenola, liderul grupului Take It Back, care organizează proteste în Abuja, a respins acuzațiile ca fiind „doar o distragere a atenției” de la problemele reale.

• Te-ar putea interesa și: Protestele din Kenya s-au soldat cu morți și răniți. Ce le-a provocat?

El a spus că autoritățile folosesc aceste afirmații ca „motiv pentru a reprima protestatarii”.

Ambasada Rusiei a negat implicarea Moscovei. „Guvernul Federației Ruse, precum și orice oficiali ruși, nu sunt implicați în aceste activități și nu le coordonează în niciun fel”, se arată într-o declarație a ambasadei ruse din Nigeria.

Reuters a relatat că autoritățile nigeriene i-au arestat și pe croitorii care au confecționat steagurile rusești purtate la demonstrații.

Aceeași agenție de presă citează un lider al demonstranților cu declarația că steagurile rusești sunt populare pentru că „președinții Rusiei ascultă păsurile africanilor”.

Dincolo de disputa cu steagurile, Amnesty International a acuzat forțele de securitate nigeriene că au ucis cel puțin 13 manifestanți în prima zi de proteste, joi, în timp ce poliția spune că șapte persoane au murit și neagă responsabilitatea.

Într-o adresă televizată duminică, președintele Bola Ahmed Tinubu a cerut suspendarea demonstrațiilor - dar organizatorii protestelor au promis că vor continua, în ciuda unei prezențe mai scăzute.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cardul de cetățenie se oferă după ce la 25 iulie a intrat în vigoare o ordonanță de urgență a guvernului României prin care a fost modificată și completată legea cetățeniei române din 1991. Modificările au fost făcute pentru a crește nivelul de securitate a documentelor care dovedesc acordarea sau redobândirea cetățeniei române, precizează Ministerul român al Afacerilor Interne într-un comunicat din 3 august.

Astfel, persoanele care vor primi cardul de cetățenie și vor dori să-și stabilească domiciliul în afara României, vor avea obligația să solicite în decurs de 3 ani de la data obținerii cetățeniei române, eliberarea unui pașaport românesc cu menționarea țării de domiciliu.

• Citește și: Noi reguli pentru redobândirea cetățeniei române. Ce modificări a propus Guvernul de la București

Cererea de eliberare a pașapoartelor românești cu menționarea țării de domiciliu, depusă de persoanele care au primit sau redobândit cetățenia română va trebui să fie însoțită de certificatul și cardul de cetățenie română.

Autoritățile de la București anunță și crearea unui sistem informatic de evidență a datelor despre cetățenia română, care va avea informații din Registrul de evidență a pașapoartelor simple gestionat de Ministerul Afacerilor Interne.

În acest fel, autoritățile susțin că va fi redus timpul de așteptare la furnizarea serviciilor publice care presupun confirmarea statutului de cetățean român, mai ales în cazul persoanelor care nu dețin un document valabil care să confirme această calitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 6 august însărcinatul cu afaceri al Republicii Moldova, Alexandru Chetraru, a fost chemat la Ministerul de Externe din Moscova, unde i-a fost înmânată o notă în acest sens.

„I-a fost exprimat un protestat vehement ce ține de pașii neprietenoși ai Chișinăului față de Moscova”, se arată într-un comunicat al diplomației ruse, publicat marți.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a confirmat decizia autorităților ruse și a numit-o „neîntemeiată” în raport cu prevederile Convenției de la Viena din 1961, privind relațiile diplomatice.

Săptămâna trecută, pe 1 august, după un scandal de spionaj, Chișinăul a declarat indezirabil un angajat al ambasadei Rusiei în R. Moldova.

• Citește și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete

Atunci, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că decizia a fost luată în urma primirii unor informații și probe care demonstrau că diplomatul desfășura activități incompatibile cu statutul său diplomatic pe teritoriul țării.

S-a întâmplat după ce Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat miercuri, 31 iulie, că a reținut doi funcționari din Parlament și din Poliția de Frontieră, în urma perchezițiilor desfășurate în dimineața aceleiași zile.

Ulterior, cei doi funcționari au fost reținuți pentru 72 de ore, iar mai apoi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Ei sunt învinuiți de trădare de patrie și complot.

• Vezi și: Cei doi funcționari bănuiți de trădare de patrie, plasați în arest preventiv pentru 30 de zile

Procurorii consideră că aceștia ar fi cules și transmis informații care „dăunează intereselor R. Moldova” unui angajat al ambasadei ruse de la Chișinău.

Potrivit informațiilor Europei Libere, acest diplomat ar fi Dmitri Kelov, asistentul atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău.

Kelov a fost acreditat în R. Moldova în august 2021, iar în noiembrie s-a alăturat delegației Rusiei în Comisia Unificată de Control, o structură trilaterală responsabilă de supravegherea situației din zona de securitate de pe Nistru.

Date din registrul rus al mijloacelor de transport, consultate de Europa Liberă, arată că Dmitri Kelov are viză de reședință la Moscova la adresa Mareșal Biriuzov 4.

Clădirea a fost folosită ani la rând pentru cazarea angajaților direcției de spionaj a armatei ruse (GRU), inclusiv a agentului Anatoli Cepiga, acuzat, în 2018, că l-a otrăvit cu gaz Noviciok pe fostul spion rus Serghei Skripal și fiica acestuia, în Marea Britanie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Servicii Publice spune că potrivit Directivei Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene privind permisele de conducere, o persoană nu poate deține simultan mai mult de un permis de conducere.

Motivul interdicției este legat de riscul ca unii șoferi să folosească mai multe permise de conducere ca să scape de sancțiunile aplicate în cazul încălcării regulilor de circulație.

Astfel, moldovenii care se mută peste hotare pot să-și preschimbe permisele de conducere în țările în care se stabilesc cu traiul. Procedura se poate face prin susținerea examenelor sau fără această etapă dacă statul unde s-au mutat are încheiat un acord bilateral cu R. Moldova privind recunoașterea și conversiunea permiselor de conducere.

• Te-ar putea interesa și: Moldovenii stabiliți în Spania își vor putea converti permisele de conducere auto

Odată preschimbate, permisele de conducere moldovenești se retrag și sunt transmise autorității emitente – Agenția Servicii Publice – pentru a fi radiate din evidență.

R. Moldova a semnat șase tratate privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu Statul Israel, Turcia, Lituania, Franța, Albania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.

ASP spune că unii cetățeni, după ce și-au preschimbat permisul într-o altă țară, completează o declarație pe proprie răspundere și informează autoritatea din R. Moldova că au pierdut permisul moldovenesc. „Ei solicită apoi eliberarea unui nou permis, încălcând astfel Codul Penal al Republicii Moldova prin comiterea infracțiunii de fals în declarații,” se mai arată în comunicatul ASP.

Instituția afirmă că în prezent, 55 de persoane sunt documentate pentru că și-au preschimbat permisele peste hotare și le-au declarat pierdute la ASP. Cei care vor fi găsiți vinovați, se pot alege cu permisul anulat și amenzi de peste 47 mii de lei sau închisoare de până la un an, cu interdicția de a ocupa anumite funcții sau exercita anumite activități pe un termen de până la 5 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Misiunii OSCE din 2 august, substanțele chimice au fost colectate de la substațiile electrice din Tighina, Grigoriopol, Hîrtop, Dubăsari, Rîbnița, Camenca și de la fabrica „Moldavizolit” din Tiraspol. Acestea au fost transportate în Germania în opt camioane pentru a fi incinerate într-un sit special conceput pentru eliminarea deșeurilor periculoase.

Operațiunea a avut loc în cadrul unui proiect al Misiunii OSCE în Moldova care are scopul de a consolida cooperarea dintre cele două maluri ale Nistrului în problemele legate de siguranța mediului, reducerea riscurilor de dezastru și gestionarea deșeurilor periculoase.

• Te-ar putea interesa și: Cum obligă statul agenții economici să recicleze deșeurile de ambalaje

Șefa Misiunii OSCE în Moldova, ambasadoarea Kelly Keiderling, a spus că Chișinăul și Tiraspolul au transformat riscurile generate de prezența substanțelor chimice toxice într-o „cooperare fructuoasă” convenind asupra eliminării acestora prin transportarea lor în Germania.

În total, proiectul prevede facilitarea eliminării a circa 363 de tone de substanțe chimice periculoase, identificate la solicitările guvernului de la Chișinău și a așa-ziselor autorități de la Tiraspol.

Acțiunile au loc în baza unui Memorandum de înțelegere privind „îndepărtarea și eliminarea substanțelor chimice periculoase din Moldova”, încheiat cu Ministerul Mediului de la Chișinău în iunie 2023.

OSCE estimează că prin intermediul acestui proiect, în a doua jumătate a anului 2024, circa 210 tone de substanțe chimice periculoase vor fi înlăturate, reambalate și transportate în afara țării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit studiului Deloitte Property Index 2024, slovacul mediu are nevoie de 14,1 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință. Vecinul lui, cehul de rând, aflat anul trecut pe primul loc, are nevoie și potrivit noii evaluări de aproximativ 13,3 câștiguri brute anuale pentru casa nouă.

La polul opus al clasamentului se află Belgia (4,3 ani, în medie), Norvegia (4,7 ani) și Danemarca (5 ani).

R. Moldova nu este cuprinsă în acest clasament.

Vecina ei de la vest, România, se numără printre țările unde locuințele sunt relativ accesibile, românii având nevoie de venitul brut pe 6,3 ani ca să cumpere locuință nouă.

• Te-ar putea interesa și: Eurostat: România, țara UE cu cei mai mulți săraci. Cehia are cei mai puțini

Între cele 21 de țări din studiu sunt mari diferențe de salariu mediu, dar și de prețuri la locuințe.

Potrivit experților de la Deloitte, în România metrul pătrat de locuință costă în medie 1.417 euro, în vreme ce în Cehia 3.753, iar în Franța 4.639 de euro.

În România, unde studiul prezintă mai detaliat trei orașe, cele mai scumpe locuințe sunt la Cluj (2.363 euro/m2), apoi la București (1.693 euro) și Brașov (1.548). Pe plan european, cele mai scumpe orașe la cumpărat locuințe sunt Paris, Frankfurt și Londra, unde prețul metrului pătrat trece de 10.000 de euro. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Luni, șase persoane au fost arestate și mai mulți polițiști au fost răniți când au fost atacați de civili care aruncau în ei cu cărămizi și petarde la Plymouth, în sudul Angliei, informează Agenția France Presse (AFP).

Polițiștii din Belfast, Irlanda de Nord, au fost atacați în timp ce participanții la revolte încercau să dea foc unui magazin deținut de un cetățean străin.

Între timp, un grup de bărbați care s-au adunat în Birmingham, în centrul Angliei, pentru a contracara o manifestație de extremă-dreaptă ce urma să aibă loc acolo, a forțat o reporteră de la Sky News să întrerupă transmisia și să strige: „Palestina liberă”. Ea a fost apoi urmărită apoi de un bărbat cu un cuțit.

Un alt reporter a spus că a fost urmărit de membrii grupului „cu ceea ce părea o armă”, iar poliția a menționat că au avut loc și alte incidente soldate cu daune la un restaurant.

Tulburările au izbucnit marția trecută, după ce trei copii au fost înjunghiați mortal la un curs de dans la Southport, în nord-vestul Angliei.

De atunci, revoltele au izbucnit în mai multe orașe și orașe, ducând la sute de arestări.

Ministra Justiției, Heidi Alexander, a declarat marți pentru BBC Radio 4 că guvernul a eliberat încă 500 de locuri de închisoare și a mobilizat 6.000 de polițiști pentru a face față violențelor.

„Ne vom asigura că oricine primește o pedeapsă privativă de libertate ca urmare a revoltelor și a tulburărilor, va avea parte de un loc de închisoare”, a spus ea.

Mulțimile au aruncat cu cărămizi și petarde, au atacat polițiștii, au ars și au jefuit magazine, au spart geamurile mașinilor și caselor și au asediat cel puțin două hoteluri care găzduiau solicitanți de azil în mai multe orașe, în weekend.

Prim-ministrul Keir Starmer a convocat luni o întâlnire de urgență a miniștrilor și șefilor de poliție pentru a discuta tulburările.

Guvernul va „intensifica procesul justiției” pentru a se asigura că „pedepsele sunt rapide”, a declarat Starmer presei după întâlnirea de luni, insistând că ce se întâmplă nu sunt proteste, ci „violență pură”.

Consiliul Șefilor Poliției Naționale (NPCC) a declarat marți că 378 de persoane au fost arestate și că altele vor fi „aduse în fața justiției”.

Ciocnirile au izbucnit la Southport miercuri, a doua zi după ce trei fete au fost ucise și încă cinci copii au fost răniți grav în timpul unui atac cu cuțitul.

Pe rețelele de socializare s-au răspândit inițial zvonuri false, spunând că atacatorul era un solicitant de azil musulman.

Suspectul a fost identificat ulterior ca fiind Axel Rudakubana, în vârstă de 17 ani, născut în Țara Galilor. Presa britanică a raportat că părinții lui sunt din Rwanda, țară unde trăiesc foarte puțini musulmani.

Asta nu a prevenit însă atacarea moscheilor de către persoane revoltate.

Guvernul a pus la dispoziția lăcașurilor de cult islamice măsuri de securitate sporite.

La Burnley, în nord-vestul Angliei, o anchetă privind crimele motivate de ură era în curs de desfășurare după ce pietre funerare dintr-o secțiune musulmană a unui cimitir au fost vandalizate cu vopsea gri.

Premierul Starmer i-a avertizat duminică pe „revoltați” că vor „regreta” participarea la cele mai grave tulburări văzute în Anglia în ultimii 13 ani.

Ministra de Interne, Yvette Cooper, a declarat luni pentru BBC că agresorii „vor da socoteală”.

Cooper a mai spus că rețelele de socializare au funcționat ca un „motor de rachetă” pentru violențe.

• Te-ar putea interesa și: Val de proteste violente împotriva imigranților din Marea Britanie. Un rol de frunte joacă dezinformarea online

Premierul Starmer a subliniat că „legea se aplică atât online, cât și offline”.

Marți, ministra Justiției Heidi Alexander l-a criticat pe Elon Musk, proprietarul X, după ce el a declarat că „războiul civil” din Marea Britanie este „inevitabil”.

„Cred că este profund iresponsabil. Cred că toată lumea ar trebui să facă apel la calm”, a spus ministra.

Poliția a pus violența pe seama persoanelor asociate cu acum dispăruta Ligă a Apărării Engleze, o organizație islamofobă de extremă dreapta fondată în urmă cu 15 ani, ai cărei suporteri au fost afiliați huliganismului fotbalistic.

Mitingurile violente au fost anunțate pe canalele de socializare de extremă dreapta sub bannerul „Destul e destul”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proba de surfing a olimpiadei de vară se ține în Pacificul de Sud, la Teahupo'o, în Tahiti (Polinesia Franceză).

La o distanță „sigură” de sportivele Brisa Hennessy din Costa Rica și Tatiana Weston-Web din Brazilia, care concurau în meciul lor din semifinale, balena s-a ridicat deasupra apei, oferind spectatorilor și fotografilor olimpici un moment unic, de care își vor aminti toată viața.

Associated Press scrie că nu este ceva neobișnuit ca animalele – păsări, foci sau chiar rechini – să apară în timpul concursurilor de surfing.

Tahiti, unde are loc proba de surfing olimpică de anul acesta, la distanță de 14.000 de kilometri de Paris, este un loc frecventat de cetacee, care vin acolo mai ales în timpul sezonului de împerechere, de nașteri și migrație.

Tahiti are mai multe zone marine protejate. În aprilie, liderii indigeni din Pacific, inclusiv unii din Tahiti, au semnat un tratat în care balenele sunt recunoscute ca „persoane legale”. Declarația nu se reflectă însă în legislația țărilor respective. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru perioada 1 ianuarie - 25 iulie 2024, se vor aplica taxele locale conform dispozițiilor primarului general al mun. Chișinău privind bugetul provizoriu.

Primăria estimează că taxele adunate de la cetățeni și agenți economici în acest an ar putea aduce în bugetul municipal aproape 388 de milioane de lei, adică 5% din totalul veniturilor bugetare ale capitalei.

Față de bugetul pentru anul trecut, încasările din taxe vor crește cu aproximativ 42 de milioane de lei.

• Citește și: CMC a aprobat taxele locale pentru 2024. Cât vor plăti orășenii și comercianții
  

Autoritățile municipale au păstrat și anul acesta taxa pentru salubrizare, care în trecut a trezit nemulțumirea mai multor chișinăuieni. Locuitorii capitalei vor scoate din buzunar 120 de lei anual, ceea ce va aduce municipalității circa 28 de milioane de lei.

Decizia privind taxele locale, în mod normal, se aprobă odată cu bugetul localității. Potrivit legislației, bugetele locale pentru anul viitor trebuie adoptate până pe 10 decembrie. Anul acesta, primăria Chișinău a adoptat taxele abia pe 23 iulie, iar bugetul a fost votat pe 30 iulie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Harris și-a asigurat formal nominalizarea prezidențială a Partidului Democrat luni seară - devenind prima femeie de culoare care conduce un bilet major de partid.

Nominalizarea a devenit oficială după cinci zile de votare online de către delegații Convenției Naționale Democrate, care s-a încheiat luni seară, partidul declarând într-o declarație publicată cu puțin înainte de miezul nopții (ora locală) că 99% din delegații care au votat - au votat pentru Harris.

Încoronarea lui Harris ca purtător de standard al partidului său - scrie Associated Press - încheie o perioadă tumultuoasă și frenetică pentru democrați, începută cu performanța slabă a președintelui Joe Biden în dezbaterea din iunie cu Donald Trump.

De îndată ce Biden și-a încheiat brusc candidatura, Harris și echipa ei au lucrat rapid pentru a obține sprijinul celor 1.976 de delegați ai partidului. Ea a atins acest prag cu viteză neobișnuită, la doar 32 de ore după anunțul lui Biden.

Te-ar putea interesa și: Cum ar putea fi politica externă a Kamalei Harris, dacă va ajunge președintă?

Harris urmează să anunțe în orele următoare cine va fi partenerul ei, ca viitor vicepreședinte, în campania electorală. Lista - spun analiștii - s-a redus la două nume, iar cel care iese în față pare să fie al guvernatorului din Minnesota, Tim Walz, mai favorizat luni de comentatorii de presă decât Josh Shapiro, guvernatorul din Pennsylvania.

Un strateg democrat din Minnesota care a participat la o strângere de fonduri în Minneapolis luni i-a descris atât pe guvernatorul Tim Walz, cât și publicul său de peste 300 de persoane ca fiind „plini de energie”.

„A avut o energie, o vigoare, o intensitate în unele dintre remarcile sale care au semnalat cu adevărat că, fie că va fi sau partenerul lui Harris, va fi folosit ca un atu instrumental în campanie”, a spus Abu Amara după eveniment, menționând că unii dintre cei prezenți purtau tricouri cu textul „Walz pentru VP”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Firma turcă – LIV MUH MUS INS LTD – a fost selectată în urma unei licitații desfășurate pe platforma electronică de achiziții a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Fondată în 2004, pe site-ul companiei se spune că oferă servicii administrațiilor locale în domeniul rețelelor de apă, al rețelelor de apă uzată (inclusiv apă pluvială), al stațiilor de tratare a apelor uzate, al proiectării depozitelor de deșeuri sanitare, al planificării și gestionării proiectelor etc.

Potrivit Regiei Autosalubritate, firma va avea rolul de a supraveghea etapele lucrărilor „de recultivare și închidere” a gunoiștii din sectorul Ciocana al capitalei. Aceeași firmă va supraveghea și construcția, la Chișinău, unei stații de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor municipale, unde vor fi aduse și sortate deșeurile colectat de Autosalubritate, apoi transportate la depozit.

Lucrările propriu-zise vor fi făcute de o altă firmă, care urmează a fi selectată.

Acțiunile fac parte dintr-un proiect mai amplu - „Deșeuri solide Chișinău”- prin care municipalitatea vrea să modernizeze managementul deșeurilor din capitală.

• Te-ar putea interesa și: Consiliul Municipal Chișinău a aprobat bugetul în lectură finală

Potrivit unui răspuns al Regiei Autosalubritate pentru Europa Liberă, proiectul este implementat începând cu anul 2020 și urma să fie încheiat în 2023.

Deocamdată, în cadrul proiectului, au fost achiziționate mii de containere și peste 80 de autospeciale pentru evacuarea gunoiului.

Bugetul total al proiectului este de aproape 23 milioane de euro, unde contribuția municipalității este 2,8 milioane euro, restul banilor sunt împrumutul de la BERD și granturi de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) și țările membre al Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Păsat (născut în anul 1972) a fost membru PAS din anul 2016, iar din 2021 – deputat în Parlamentul R. Moldova din partea aceluiași partid și vicepreședinte al Comisiei agricultură și industrie alimentară.

Anterior, Păsat a fost primar al satului Bălceana (raionul Hâncești), între 2011-2015 și 2019-2021.

Înțepăturile de viespe pot fi fatale pentru persoanele care au alergie la veninul acestor insecte. Mușcăturile pot provoca șocul anafilactic, adică o reacție alergică severă care poate pune viața în pericol.

Reacția alergică poate surveni foarte rapid după mușcături, la câteva minute sau chiar secunde, ceea ce îngreunează acordarea ajutorului medical de urgență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința din 3 august, CEC a examinat documentele depuse de patru partide afiliate lui Șor, care vor să se unească în blocul electoral „Victorie-Pobeda” pentru a putea, ulterior, să se înregistreze ca participant la referendum și să susțină un candidat la alegerile prezidențiale. Examinarea cererilor a fost comasată.

Membrii CEC au constatat că documentele conțin mai multe erori care nu permit examinarea cererilor de înregistrare. De exemplu, cele patru partide au spus autorității electorale că vor să finanțeze campania electorală „din credite”, ceea ce este ilegal.

• Te-ar putea interesa și: Aliații lui Șor vor să înregistreze la CEC blocul „Pobeda” și să facă agitație la referendum împotriva aderării la UE

Membrii CEC au pus la îndoială și desemnarea Marinei Tauber drept secretară executivă a blocului, ea fiind sancționată de guvernele occidentale pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova – sancțiuni ce au fost replicate și de către guvernul de la Chișinău.

Marina Tauber a sugerat luni, 5 august, că CEC ar pregăti „o crimă”, adică neînregistrarea blocului. „Nu faceți o greșeală. Blocul nostru va merge până la capăt pentru a restabili dreptatea”, a declarat deputata, fără a comenta, însă, neregulile depistate de autoritatea electorală în actele de înregistrare depuse de cele patru partide.

La ședința din 3 august, afiliații lui Șor nu au fost prezenți, astfel CEC le-a oferit răgaz pentru a aduce actele în ordine, iar examinarea cererilor de înregistrare a fost amânată pentru 7 august.

Din blocul electoral „Victorie-Pobeda” vor să facă parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Aceleași partide care au fondat la Moscova blocul politic care poartă același nume.

Cele patru partide se opun deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia. Ele vor ca cetățenii R. Moldova să voteze „Nu” la referendumul privind aderarea la UE.

• Te-ar putea interesa și: Conturile bancare ale lui Șor, Tauber și Plahotniuc, blocate de guvernul moldovean

Încă neînregistrat de CEC, blocul are deja un candidat la prezidențiale - deputatul Vasile Bolea. Anunțul a fost făcut pe 2 august de fugarul Ilan Șor, care a participat online la un briefing de presă al blocului.

În declarația sa, Șor l-a numit pe fostul socialist drept un „prieten de încredere” și o persoană care „va lupta pentru ideea și echipa sa până la capăt”.

Potrivit calendarului aprobat de CEC, pe 22 iulie a început etapa în care blocurile electorale (care sunt formate din mai multe partide) pot să se înregistreze la autoritatea electorală, ca ulterior să aibă dreptul să se înscrie ca participanți la referendum din 20 octombrie și să susțină un candidat la prezidențialele din aceeași zi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatura lui Țîcu a fost anunțată printr-un comunicat scurt duminică, 4 august, după un vot închis al celor patru partide care fac parte din bloc: Platforma DA condus de Dinu Pîngău; Liga Orașelor și Comunelor (LOC) condus de Alexandru Bujorean, Partidul Schimbării condus de Ștefan Gligor și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) condus de Igor Munteanu.

Octavian Țîcu nu este membrul a niciunui partid din bloc, dar în trecut a fost deputat și a condus Partidului Unității Naționale, cu agendă unionistă.

Până a deveni candidat oficial, blocul politic trebuie să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală (CEC) ca bloc electoral și, ulterior să adune semnăturile pentru susținerea lui Țîcu și să-l înregistreze drept candidat al formațiunii electorale (între 21 august și 20 septembrie).

Blocul „Împreună”, la inițiativa căruia mai multe partide pro-europene au semnat „Pactul pentru Europa”, încă nu a decis ce va face la referendumul din aceeași zi cu prezidențialele.

• Te-ar putea interesa și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Până în prezent, 16 persoane (inclusiv Țîcu) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă. Este vorba despre președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fostul premier, Vasile Tarlev; doctorul în drept, Alexandru Arseni; fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună; ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca; vicepreședintele ALDE, Ștefan Savițchi; și deputatul Vasile Bolea, candidatul blocului „Victori-Pobeda”.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea R. Moldova la UE vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderul ucrainean a anunțat folosirea avioanelor F-16, în timp ce s-a întâlnit cu piloți militari la o bază aeriană flancată de două dintre avioanele primite, cu încă două zburând deasupra.

„F-16 sunt în Ucraina. Am reușit. Sunt mândru de băieții noștri care zboară cu aceste avioane și au început deja să le folosească pentru țara noastră", a spus Zelenski, conform Reuters.

Sosirea avioanelor este un punct de cotitură pentru Ucraina, după multe luni de așteptare. Rămâne neclar câte sunt disponibile și cât impact vor avea acestea în îmbunătățirea apărării aeriene și pe câmpul de luptă.

Rusia a vizat bazele care le-ar putea găzdui și a promis că le va doborî, astfel încât să nu influențeze războiul.

• _{Te-ar putea interesa și: Ce impact vor avea pentru Ucraina noile avioane F-16?}

Vorbind cu reporterii, Zelenski a spus că Ucraina încă nu are destui piloți pregătiți pentru a folosi F-16 sau suficiente avioane.

„Lucrul pozitiv este că ne așteptăm la noi F-16 și avem mai mulți piloți care se antrenează pentru ele, acum”, a spus el.

Este important, a transmis el, ca aliații Kievului să găsească modalități de a extinde programele de antrenament și oportunitățile atât pentru piloții ucraineni, cât și pentru echipele de întreținere.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Printre ei se numără oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, deputata Marina Tauber, fostul șef interimar al IGP Gheorghe Cavcaliuc și omul de afaceri rus Igor Chaika.

Decizia a fost emisă de Consiliul interinstituțional de supervizare care se ocupă de implementarea legii Magnitsky și anume de transpunerea sancțiunilor internaționale. Aceasta a intrat în vigoare astăzi, după publicarea în Monitorul Oficial.

Ce știm despre cei sancționați

Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și Igor Ceaika, cunoscut pentru legăturile sale cu fostul președinte moldovean Igor Dodon, au mai fost sancționați și de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie pentru acțiuni care dăunează Republicii Moldova.

Marina Tauber este singura din lista celor sancționați care se află fizic în R. Moldova. Politiciana care a condus multe din protestele antiguvernamentale începute de formațiunea sa în septembrie 2022 este cercetată penal de procurorii moldoveni într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului său.

Gheorghe Cavcaliuc, fost șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, a fugit din R. Moldova în 2021 și se presupune că s-ar afla la Londra. În propunerea de sancționare, se spune că fostul polițist devenit politician și lider al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE) a participat, alături de Ilan Șor, la organizarea protestelor violente de la Chișinău, în octombrie 2022.

Igor Ceaika ar fi jucat rolul de „portofel” al Rusiei, „canalizând bani către activele FSB din Moldova, în scopul de a aduce țara sub controlul Kremlinului”.

Chiril Guzun este liderul Asociației Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului” - o organizație paramilitară din R. Moldova care ar fi participat la proteste în 2023 pentru destabilizarea țării.

• Te-ar putea interesa și: Ambasadorii UE aprobă sancționarea lui Tauber și compania pentru „destabilizarea R. Moldova”

Dmitri Miliutin este șeful adjunct al Departamentului de informații operaționale al Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse, care ar fi responsabil de operațiunile secrete ale Rusiei în Republica Moldova, în special în regiunea transnistreană, începând din 2016.

Arina Corșicova este deținătoarea a două trusturi de comunicare în R. Moldova, dintre care unul deține două posturi TV ale căror licențe de emisie au fost suspendate.

Dumitru Chitoroagă este administratorul canalelor TV6 și Orhei TV.

Maria Albot este o persoană din cercul lui Ilan Șor și ar fi implicată în dosarul „frauda bancară”.

Victor Petrov este adjunctul bașcanului în Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia. Acesta este acuzat că ar sprijini politicile ce subminează democrația în stat.

De asemenea, a fost sancționată și Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”, membrii căreia ar fi participat la revolte și demonstrații violente.

Moldovenii Marina Tauber, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika au ajuns pe listele persoanelor sancționate de țările UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a R. Moldova.

Sancțiunile presupuneau restricții de călătorie în UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.

Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jolly a depus o plângere după ce a fost inundat de mesaje de ură legate de tabloul vivant în care unii au văzut o parodie la tabloul „Cina cea de Taină” al lui Leonardo Da Vinci, deși directorul artistic al spectacolului a spus limpede că nu exista nicio asemenea legătură.

Scena cu travestiți, un model trans și un cântăreț aproape nud a fost condamnată de clerici și de lideri conservatori din lumea întreagă, de la republicanul din SUA Donald Trump la islamistul turc Tayyip Erdogan sau la fostul președinte moldovean Igor Dodon, un creștin ortodox fervent. Kremlinul s-a declarat fericit că ceremonia nu s-a transmis în Rusia, care este sancționată pentru invadarea Ucrainei.

Trump a spus într-un interviu la Fox News că secvența respectivă a fost „o rușine”, iar Dodon a scris pe Facebook, într-o postare plină de sarcasm, că asta dovedește unde a ajuns Uniunea Europeană.

Organizatorii JO Paris 2024 și-au cerut scuze ulterior credincioșilor supărați, spunând că nu au urmărit să ofenseze vreo grupare religioasă. Jolly a spus la rândul lui că scena făcea trimitere la mitologia antică, în special la zeul petrecerilor, Dionis.

• Te-ar putea interesa și: Explainer: Bula moldoveană de pe Facebook între mituri, realitate și dezinformare despre sportivele cu testosteron la JO 2024
  

Luni, Barbara Butch, DJ și activistă lesbiană care a figurat în ceremonialul de deschidere a Jocurilor Olimpice, a anunțat că a făcut plângere penală împotriva celor care o amenință pe net, trimițându-i insulte și chiar amenințări cu moartea.

Organizatorii JO de la Paris nu și-au ascuns intenția de a face din eveniment o sărbătoare inclusivă, a diversității. La această ediție participă potrivit activiștilor cei mai mulți sportivi care se consideră LGBT+, anume 191, dar și refugiați și alte categorii marginalizate în societățile de de unde vin.

Mesajul progresist al francezilor a fost umbrit mai întâi de alarmele conservatoare despre presupusa „blasfemie” cu „Cina cea de Taină”, iar mai nou cu cele legate de participarea unor sportive care arată prea masculin, în proba de box. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te