Potrivit autorităților municipale, în perioada 1-15 septembrie, părinții sau reprezentanții legali ai copiilor trebuie să depună o cerere la instituția de învățământ la care copilul este înscris pentru a solicita frecventarea grupelor cu program prelungit. În funcție de numărul de elevi, administrația instituției va lua o decizie privind formarea grupei.

Direcția generală educație, tineret și sport Chișinău a emis un ordin în acest sens, anunță șefului-adjunct al instituției, Andrei Pavaloi.

Plățile formale sau informale din partea părinților pentru funcționarea claselor/grupelor cu program prelungit sunt categoric interzise.

În luna martie a acestui an, Ministerul Educației a elaborat un regulament de organizare și funcționare a grupelor cu program prelungit, prin care au fost prevăzute taxe fixe pentru grupele cu program prelungit în școlile din Chișinău, după ce municipalitatea a refuzat să mai finanțeze activitatea acestor grupe.

Potrivit documentului, fiecare grupă sau clasă cu program prelungit urma să aibă cel puțin 25 de elevi și cel mult 30. Părinții trebuiau să achite lunar 560 de lei pentru un copil lăsat într-o grupă de 25 de elevi pentru șase ore și 280 de lei – timp de trei ore. Gratuități s-au oferit numai elevilor ce provin din familii social-vulnerabile.

Decizia municipalității de a nu mai finanța programele cu program prelungit i-a nemulțumit pe părinți, care au ieșit în stradă. Asociația „Părinți Solidari” a organizat mai multe proteste în fața Primăriei Chișinău de la începutul anului în care cerea autorităților municipale să își revizuiască decizia.

Partidul de guvernământ PAS acuza, la acea vreme, primarul capitalei, Ion Ceban, că ar refuza să mai finanțeze grupele cu program prelungit din cauza creditelor accesate înainte de alegerile locale din noiembrie 2023.

Ceban a respins acuzațiile și a pasat responsabilitatea de finanțare a grupelor cu program prelungit pe Ministerul Educației pe care l-a acuzat de „capturarea” Direcției municipale educație, tineret și sport, după ce autoritățile centrale l-au demis pe șeful acesteia, Andrei Pavaloi, invocând prevederile Codului Educației.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La scurt timp de la pronunțarea sentinței, Roșca a venit cu o reacție pe canalul său de Telegram, unde a spus că decizia îl face „disident, poate nr. 1 în spațiul românesc”.

„La ultima ședință, procurorii au cerut 4 ani cu executare. Sunt rarisime cazurile când judecătorii îți oferă un termen de privațiune de libertate mai mare decât cer procurorii”, a spus Roșca, care respinge acuzațiile ce îi sunt aduse și consideră dosarul în care a fost condamnat drept unul „fabricat”.

Potrivit procurorilor, în decembrie 2009, pe când deținea funcția de viceprim-ministru în Guvernul condus de Zinaida Grecianîi, el a solicitat o sumă de un milion de euro de la un om de afaceri. În schimbul banilor, Roșca i-a promis că îl va influența pe președintele de atunci al Curții Supreme de Justiție să-i dea câștig de cauză în dosarul în care era vizată compania afaceristului.

În decembrie 2009 și martie 2011, Roșca, care a deținut și funcția de vicepreședinte al Parlamentului, a primit de la omul de afaceri, care ulterior l-a denunțat, două tranșe din suma solicitată, respectiv 117 mii de dolari SUA și 110 mii de dolari SUA (echivalentul a peste 2,7 milioane de lei).

• Vezi și: Se relatează că fostul lider PPCD Iurie Roșca ar fi bănuit într-un dosar pe trafic de influență

Procuratura Anticorupție a pornit dosarul în martie 2017 în baza denunțului omului de afaceri și a condus urmărirea penală timp de 1 an și 3 luni. Ulterior, judecarea cauzei în instanță a durat peste 5 ani, fiind examinată în procedură generală.

Potrivit sentinței emise de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Roșca a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și condamnat la 6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa va intra în vigoare la rămânerea definitivă a sentinței, care poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 15 zile de la pronunțare.

Până atunci Roșca nu poate părăsi țara, fiindu-i aplicată o interdicție în acest sens. Instanța a mai dispus confiscarea din contul fostului vicepremier în folosul statului a sumei de 227 mii de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ponderea autoturismelor electrice numai cu baterii în rândul înmatriculărilor noi - informează Eurostat - a ajuns la 14,6 % în 2023. Acest lucru marchează o continuare a creșterii rapide a adoptării vehiculelor electrice în UE. Ponderea autoturismelor electrice numai pe bază de baterii în înmatriculările noi a fost mereu sub 1 % până în 2018, dar a crescut semnificativ în ultimii 4 ani, ajungând la 5,3 % în 2020, la 9,0 % în 2021, la 12,1 % în 2022 și la 14,6 % în 2023.

În ceea ce privește stocul de autoturisme, la 31 decembrie 2023 autoturismele electrice numai pe bază de baterii reprezentau 1,7 % din totalul autoturismelor din UE, cu variații semnificative între țările UE.

• Te-ar putea interesa și: Electronicele la reparat, nu la gunoi. UE vrea să prelungească viața telefoanelor, aspiratoarelor și frigiderelor

În Danemarca, automobilele electrice cu baterii reprezintă 7,1% din totalul autoturismelor. În mod similar, au fost observate ponderi ridicate în Suedia (5,9 %), Luxemburg (5,1 %) și Țările de Jos (5,0 %).

În schimb, 14 țări au înregistrat ponderi sub 1 %, cele mai scăzute înregistrându-se în Cipru, Grecia și Polonia, fiecare cu câte 0,2 %.

România, vecina de la vest a R. Moldova, se numără și ea printre țările din UE cu o pondere mai scăzută a mașinilor electrice (cam 0,5%).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța a luat o decizie similară și în privința funcționarului din Poliția de Frontieră, care va sta în arest preventiv în următoarele 30 de zile.

Vineri dimineață, PCCOCS a anunțat că a depus demersuri la instanță pentru ca cele două persoane, reținute pe 31 august, să fie plasate în arest preventiv pe o perioadă de 30 de zile. Procurorii au spus că au nevoie de timp ca să „desfășoare obiectiv investigațiile”.

Cei doi funcționari au fost reținuți pentru 72 de ore, pe 31 iulie. Ei sunt bănuiți de trădare de patrie și complot. Procurorii consideră că aceștia ar fi cules și transmis informații care „dăunează intereselor R. Moldova” unui angajat al ambasadei ruse de la Chișinău.

Diplomatul rus a fost declarat, pe 1 august, persona non grata de către Ministerul de Externe de la Chișinău. Persoana declarată indezirabilă ar fi Dmitri Kelov, asistent al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău, afirmă sursele Europei Libere din cercuri diplomatice și din Serviciul de Informații și Securitate.

Dmitri Kelov a fost acreditat în Moldova în august 2021, iar în noiembrie s-a alăturat delegației Rusiei în Comisia Unificată de Control, o structură trilaterală responsabilă de supravegherea situației din zona de securitate de pe Nistru.

• Te-ar putea interesa și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete

Date din registrul rus al mijloacelor de transport, consultate de Europa Liberă, arată că Dmitri Kelov are viză de reședință la Moscova la adresa Mareșal Biriuzov 4. Clădirea de la această adresă a fost folosită ani la rând pentru cazarea angajaților direcției de spionaj a armatei ruse (GRU), inclusiv a agentului Anatoli Cepiga, acuzat, în 2018, că l-a otrăvit cu „Noviciok” pe fostul spion rus Serghei Skripal și fiica acestuia, în Marea Britanie.

Nu departe de adresa lui Kelov, într-un cartier din nord-vestul Moscovei își are viza de reședință și șeful acestuia, atașatul militar și aerian al Ambasadei Rusiei de la Chișinău, Andrei Lobov.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest context, în perioada 22 iulie – 2 august, în șase localități se desfășoară Caravana Alăptării, organizată cu suportul OMS și UNICEF Moldova.

În cadrul sesiunilor, mamele și femeile însărcinate discută cu specialiștii despre pozițiile de alăptare și atașare corectă a bebelușului, importanța imunizării copiilor conform Calendarului Național de Vaccinări, alimentația mamelor și importanța activității fizice în timpul sarcinii și alăptării.

Specialiștii încurajează toate mamele să alăpteze copilul la sân, deoarece aceasta poate avea nu doar beneficii imediate, ci și în timp:

• Asigură dezvoltarea ideală a copilului - substanțe nutritive cu compoziție și concentrație adecvată momentului;
• Este gratis, nu conține germeni patogeni, este la temperatură potrivită, nu necesită echipamente și nu există riscul de contaminare bacteriană;
• Ușor digerabil, potrivit și pentru nou-născuții prematuri (imaturitate digestivă);
• Asigură protecție imunologică și antialergică;
• Scade riscul de diabet zaharat, obezitate, hipercolesterolemie, alergii, rahitism și boli carențiale;
• Asigură dezvoltarea aparatului masticator și o erupție dentară normală;
• Asigură dezvoltarea inteligenței emoționale și a stimei de sine;
• Scade costurile globale de îngrijire ale nou-născutului;

Alăptarea aduce beneficii și mamelor:

• reduce riscul apariției cancerului de ovar și de sân;
• previne depresia postnatală;
• ajută la refacerea uterului;
• este o formă naturală de contracepție (amenoreea de lactație);
• le ajută să revină la greutatea ideală.

La nivel global, subnutriția este estimată a fi asociată cu peste trei milioane de decese la copii anual sau cu 45% din decesele infantile.

Potrivit OMS, dacă fiecare copil ar fi alăptat timp de o oră după naștere, i s-ar oferi doar lapte matern în primele 6 luni de viață și ar continua să fie alăptat până la vârsta de doi ani, aproximativ 820 de mii de vieți de copii ar putea fi salvate în fiecare an.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În declarația sa, Șor l-a numit pe fostul socialist drept un „prieten de încredere” și o persoană care „va lupta pentru ideea și echipa sa până la capăt”.

„De aceea, echipa blocului „Victorie” susține candidatura sa la funcția de președinte al Republicii Moldova”, a spus Șor, care este și liderul blocului creat în aprilie la Moscova.

• Te-ar putea interesa: Șor spune că a primit cetățenia Rusiei. Deputații afiliați lui Șor creează grupul „Victorie-Pobeda”

Din blocul „Victorie” fac parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Secretara executivă a blocului este deputata Marina Tauber, care a preluat recent și funcția de șefă a staff-ului de campanie a parlamentarului.

• Vezi și: Aliații lui Șor vor să înregistreze la CEC blocul „Pobeda” și să facă agitație la referendum împotriva aderării la UE

Bolea a anunțat că își propune să restabilească relațiile Republicii Moldova cu Rusia și CSI, dar și să aducă țara în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), dominată de Moscova, și BRICS - organizație internațională din care fac parte nouă țări: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Țările BRICS sunt considerate un rival geopolitic al blocului G7.

Printre alte promisiuni se numără „restabilirea statutului limbii ruse”, asigurarea Moldovei cu resurse energetice ieftine și majorări de pensii.

Vasile Bolea a acces în Parlament pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), dar a părăsit ulterior fracțiunea, devenind deputat neafiliat. Încercarea de a crea grupul parlamentar „Victorie-Pobeda”, al cărui lider Bolea a fost numit, a fost respinsă de Direcția juridică a Parlamentului, care a comunicat că ex-deputații fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, nu se pot asocia în fracțiuni sau grupuri parlamentare, potrivit hotărârii Curții Constituționale.

• Află mai multe: Încep înregistrările pentru referendum. Cine și cum poate participa?

Până în prezent, 15 persoane (inclusiv Bolea) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă. Este vorba despre președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fostul premier, Vasile Tarlev; doctorul în drept, Alexandru Arseni; fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună; ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca, și vicepreședintele ALDE, Ștefan Savițchi.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea R. Moldova la UE vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Haniyeh, șeful politic al grupului armat palestinian, locuia la Doha, capitala Qatarului, împreună cu alți membri ai biroului politic al Hamas.

AFP relatează că el va fi înmormântat într-un cimitir din Lusail, la nord de capitala qatareză, după rugăciunile funerare de la moscheea Imam Muhammad bin Abdul Wahhab, cea mai mare din emiratul bogat în gaze naturale.

Uciderea sa a declanșat apeluri la răzbunare și este unul din incidentele care au mărit tensiunile regionale pe fondul războiului din Gaza dintre Israel și Hamas.

Hamas a declarat că „liderii arabi și islamici”, precum și reprezentanți ai altor facțiuni palestiniene și membri ai publicului vor participa la funeralii.

Haniyeh și un bodyguard au fost uciși într-un atac din zori asupra locuinței lor din Teheran, miercuri dimineață, au declarat Gărzile Revoluționare din Iran.

• Te-ar putea interesa și: Expert în Orientul Mijlociu: Iranul va riposta moderat, doar pentru a demonstra că are cu ce

El se afla în Iran pentru a participa la ceremonia de depunere a jurământului de către președintele Masoud Pezeshkian, marți.

Israelul, acuzat de Hamas, Iran și alții pentru atac, nu a comentat direct incidentul.

Asasinarea liderului Hamas a venit la doar câteva ore după ce Israelul a lovit o suburbie din sudul Beirutului, ucigându-l pe Fuad Shukr, comandantul militar al grupului militant libanez aliat cu Hamas, Hezbollah.

Joi, la Teheran, mulțimi îndoliate și-au adus omagiul în timpul unei ceremonii funerare publice pentru Haniyeh.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a condus rugăciunile, după ce amenințase mai devreme cu o „pedeapsă aspră” pentru uciderea sa.

Turcia și Pakistanul au anunțat o zi de doliu vineri în onoarea lui Haniyeh, în timp ce Hamas a chemat la o „zi a furiei”.

Gruparea palestiniană a încurajat cetățenii la „marșuri de furie zgomotoase... în fiecare moschee” după rugăciunile de vineri, pentru a protesta împotriva uciderii lui Haniyeh, precum și împotriva războiului continuu din Fâșia Gaza.

• Citește și: Un război la scară largă între Israel și Hezbollah, susținut de Iran, „nu este în interesul” Teheranului

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a promis să distrugă Hamas în represalii pentru atacul său din 7 octombrie asupra Israelului, care a declanșat războiul din Gaza.

Acel atac a dus la moartea a 1.197 de persoane, majoritatea civili, conform unui bilanț AFP bazat pe cifre oficiale israeliene.

Militanții au capturat, de asemenea, 251 de ostatici, dintre care 111 sunt încă în Gaza, inclusiv 39 pe care armata îi declară morți.

Campania de represalii a Israelului împotriva Hamas a ucis cel puțin 39.480 de persoane în Gaza, conform Ministerului Sănătății din teritoriul controlat de Hamas. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trei atacuri aeriene israeliene au lovit convoiul de vehicule cu ajutoare umanitare care călătorea în Gaza pe 1 aprilie, ucigând șapte membri ai echipei World Central Kitchen (WCK), inclusiv pe liderul echipei australiene, Zomi Frankcom. Printre cei uciși se numărau de asemenea palestinieni și cetățeni ai Statelor Unite, Marii Britanii și Poloniei.

Uciderea lor a fost condamnată de aliații Israelului, iar unii au speculat că Israelul ar fi țintit intenționat lucrătorii umanitari, o afirmație pe care a armata israeliană, IDF, a respins-o.

O analiză australiană a incidentului a ajuns la concluzia că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au decis să lanseze rachete asupra convoiului după ce au crezut în mod eronat că acesta fusese deturnat de luptători Hamas, fiind vorba de fapt de gărzi de securitate angajate local.

În plus, informațiile despre mișcările convoiului WCK nu au ajuns la echipa IDF, a spus raportul. Această confuzie a fost amplificată de faptul că oficialii israelieni nu puteau comunica direct cu convoiul umanitar, au adăugat australienii.

• Te-ar putea interesa și: La inițiativa opoziției, Parlamentul a creat o comisie pentru a găsi soluții la criza din agricultură

Personalul IDF a încălcat, de asemenea, procedurile standard ordonând al doilea și al treilea atac asupra convoiului fără un nou proces de identificare, se spune în raport.

„În acest incident, se pare că controlul IDF a eșuat, ducând la erori în luarea deciziilor și o identificare greșită”, a declarat Mareșalul Aerian australian Mark Binskin, care a călătorit în Israel pentru a investiga decesele.

„Pe baza informațiilor la care am avut acces, evaluarea mea este că atacul IDF asupra lucrătorilor umanitari WCK nu a fost intenționat sau direcționat în mod deliberat împotriva WCK.”

Investigația Israelului asupra deceselor a fost „promptă, adecvată și, cu unele excepții, suficientă”, a spus el.

Binskin a spus că Israel ar trebui să ia în considerare compensații și scuze pentru familiile lucrătorilor, dar nu a recomandat ca Australia să ceară Israelului nici una, nici alta.

IDF și-a cerut scuze și a concediat doi comandanți superiori implicați în atacuri. Alți trei comandanți au fost mustrați. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a spus că atacurile au fost neintenționate și tragice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biden și Harris, posibila candidată democrată la președinție după ce Biden a renunțat la candidatură, au fost prezenți la Joint Base Andrews, lângă Washington, pentru a-i întâmpina pe prizonierii eliberați la 6.40, ora Moldovei, când acolo era aproape miezul nopții.

Reporterul Wall Street Journal Gershkovich, fostul pușcaș marin american Paul Whelan și jurnalista Alsu Kurmasheva au fost întâmpinați cu urale de familii și a prieteni în timp ce coborau din avion. Cei trei au fost îmbrățișați de Biden și Harris.

Ei s-au numărat printre cei 26 de oameni eliberați joi, în cadrul celui mai mare schimb de deținuți Est - Vest de la finalul Războiului Rece.

Un al patrulea deținut eliberat, Vladimir Kara-Murza, un critic rus al Kremlinului cu rezidență în SUA, a fost și el printre cei eliberați, dar se întorcea separat în Statele Unite.

În total, zece ruși, inclusiv doi minori, au fost schimbați cu 16 occidentali și ruși închiși în Rusia într-un schimb realizat în aeroportul din capitala Turciei, Ankara.

„Calvarul lor s-a încheiat”, a spus Biden într-o conferință de presă la Casa Albă cu puțin timp înainte, flancat de familiile bucuroase ale celor eliberați.

Harris a salutat și ea eliberarea lor după o „manipulare îngrozitoare a justiției”.

Alte persoane eliberate în schimbul cu Rusia au fost întâmpinate în Germania de cancelarul Olaf Scholz. Președintele rus Vladimir Putin, la rândul lui, i-a primit la aeroport pe cei eliberați din Occident, majoritatea agenți ai serviciilor secrete rusești.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Solicitarea a fost făcută pe 1 august, la o zi după ședința ministrului Bolea cu șefii direcțiilor agricole raionale la care s-a discutat inclusiv despre evaluarea pagubelor provocate de calamități naturale și propunerea agricultorilor ca ministerul să ofere compensații „la hectar” pentru terenurile afectate.

Bolea a spus că subvențiile la hectar sunt alocate în țările membre ale Uniunii Europene, iar R. Moldova ar putea și ea oferi un asemenea sprijin numai după ce va deveni membră a UE.

În continuare, adresându-se unui responsabil raional pentru agricultură, ministrul i-a sugerat să-i îndemne pe fermieri să voteze la referendumul din toamnă privind aderarea la UE.

„Atunci, apelul dumneavoastră către toți agricultorii: pe data de 20 octombrie - asta este declarație politică și vă rog să o rețineți -, ieșim masiv la referendum, votăm și apropiem intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Și atunci vom vorbi de subvenții la hectar”, a spus oficialul.

Vladimir Bolea a accentuat că face această declarație în calitate de ministru al Agriculturii și vicepreședinte al partidului de guvernare PAS.

Oficialul susține că, în prezent, pentru a plăti subvenții la hectar, R. Moldova ar avea nevoie de circa 350 milioane de euro, bani pe care ministerul nu i-ar avea.

În replică, asociația „Forța Fermierilor” a declarat că Bolea, în loc să se promoveze măsurile de redresare a sectorului agricol afectat de calamități, este preocupat „de PR politic și agitație electorală”.

Fermierii consideră că declarația ministrului este un „șantaj” pentru că accesarea fondurilor europene pentru agricultură nu depinde de rezultatele referendumului „fără mare valoare juridică”, ci de „prioritizarea” agriculturii în cadrul negocierilor de aderare la UE.

Pe 25 iulie, legislativul a creat o comisie specială pentru a găsi soluțiile necesare pentru depășirea crizei din sectorul agricol, cauzate de condițiile meteorologice din primăvara și vara acestui an.

• Te-ar putea interesa și: La inițiativa opoziției, Parlamentul a creat o comisie pentru a găsi soluții la criza din agricultură

Dar comisia nu va rezolva imediat problemele agricultorilor afectați. Comisia se va ocupa, în următoarele trei luni, de audierea reprezentanților instituțiilor cu atribuții în sectorul agricol, iar ulterior va trebui să prezinte Parlamentului un pachet de măsuri pentru a depăși criza din domeniul agricol.

Comisia a fost formată după ce „Forța Fermierilor” a cerut declararea stării de urgență în agricultură la nivel de țară în legătură cu arșița, temperaturile record și fenomenele climaterice extreme din vara acestui an.

Totodată, agricultorii au cerut autorităților să apeleze la sprijinul Uniunii Europene și al organizațiilor internaționale pentru obținerea unui „suport financiar rapid pentru stabilizarea situației”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informația despre eliberarea jurnalistei Alsu Kurmasheva a fost confirmată oficial de Casa Albă, la Washington, și a fost salutată de președintele RFE/RL, Stephen Capus.

„Salutăm veștile privind iminenta eliberare a lui Alsu și suntem recunoscători guvernului american și tuturor celor care au lucrat neîntrerupt pentru a pune capăt tratamentului ei injust în Rusia”, a spus Capus.

„Alsu a fost vizată pentru că era o jurnalistă americană care încerca pur și simplu să aibă grijă de un membru al familiei în Rusia. Nu a greșit cu nimic și cu siguranță nu a meritat tratamentul nedrept și separarea forțată de membrii familiei sale iubitoare și de colegi”, a adăugat președintele RFE/RL.

Capus a adăugat că eliberarea jurnalistei Alsu Kurmasheva va impulsiona eforturile de a obține libertatea și a altor jurnaliști ai Europei Libere, aflați detenția Rusiei și în Belarus.

„Eliberarea lui Alsu ne face și mai hotărâți să asigurăm libertatea altor trei jurnaliști RFE/RL, întemnițați cu cruzime în Belarus și în Crimeea ocupată de Rusia. Nu ne vom odihni până când toți jurnaliștii noștri deținuți pe nedrept nu vor fi în siguranță acasă. Jurnalismul nu este o crimă”, a mai spus Capus.

• Vezi și: Rusia și Occidentul ar desfășura un schimb de deținuți

Casa Albă a confirmat că printre cei eliberați din Rusia se numără jurnalistul de la Wall Street Journal, Evan Gershkovich, fostul pușcaș marin, Paul Whelan, și opozantul rus cu dublă cetățenie, Vladimir Kara-Murza.

Președinția turcă a informat că schimbul cu implicarea a 26 de deținuți a avut loc la Ankara și că au fost schimbați oameni deținuți în Rusia, SUA, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia și Belarus.

Printre cei eliberați spre Rusia este Vadim Krasikov, întemnițat la Berlin pentru uciderea unui fost lider cecen rebel.

Informațiile despre schimb au început să vină după ce în ultimele zile au apărut mai multe indicii în acest sens, cel mai cunoscut fiind mutarea activiștilor și jurnaliștilor închiși în Rusia din penitenciarele unde au fost deținuți spre locații necunoscute.

Deși transferurile secrete din închisori sunt frecvente în Rusia, „dispariția” multiplă a unor deținuți cunoscuți a fost neobișnuită.

La începutul acestei săptămâni, liderul belarus, Alexander Lukașenko, a grațiat un cetățean german, Rico Krieger, care fusese condamnat la moarte pentru terorism și alte acuzații.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest sens, pe 31 iulie, conducerea CEC a avut o întrevedere cu reprezentantul platformei TikTok, Azamat Burjuev, aflat într-o vizită de lucru în R. Moldova.

Potrivit comunicatului CEC, reprezentantul rețelei a prezentat mecanismele prin care CEC „poate utiliza TikTok pentru informarea și educația electorală” și cum poate sesiza platforma pentru a „contracara amenințările la adresa integrității alegerilor”.

Pe 25 iulie, președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat în plenul Parlamentului că TikTok este „un câmp foarte mare de manipulare”.

Tot atunci, ea a spus că autoritatea electorală a organizat deja întrevederi cu Google și Meta (deținătoarea rețelelor Facebook și Instagram și a serviciului de mesagerie WatsApp).

Angajații celor două corporații au instruit angajații CEC cum să utilizeze bazele de date cu publicitatea promovată pe rețelele Google și Meta. Ulterior, autoritatea electorală compară sumele cheltuite de actori politici pe Google și Meta cu cele indicate în rapoartele financiare depuse la CEC.

Dar Caraman spune că este complicat de demonstrat legătura cu vreun partid atunci când mesajele de dezinformare politică sunt promovate prin conturi false.

Angelica Caraman a spus că dezinformarea pe rețele a fost una dintre cele mai mari provocări pentru CEC în campania electorală precedentă (cea pentru alegerile locale din 2023). Pentru a combate dezinformarea în campania pentru alegerile din 20 octombrie, Caraman a îndemnat să „se implice întreaga societate și instituțiile statului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israel crede că Deif, șeful aripii militare a Hamas, organizație considerată teroristă de Israel și partenerii lui occidentali, ca și Yahya Sinwar, oficial de top al Hamas din Gaza, au fost principalii arhitecți ai atacului din 7 octombrie care a ucis aproximativ 1.200 de persoane în sudul Israelului și a declanșat războiul Israel-Hamas. Se crede că Sinwar rămâne deocamdată ascuns în Gaza.

Israelul nu a confirmat și nici nu a negat că ar fi fost în spatele atacului de marți de la Teheran care l-a ucis pe Ismail Haniyeh, șeful politic al Hamas - amintește Associated Press.

• Te-ar putea interesa și: Liderul Hamas din exil, Ismail Haniyeh, a fost asasinat la Teheran

Hamas a declarat că Deif a supraviețuit atacului din iulie din Gaza și nu a comentat imediat anunțul israelian de joi că ar fi fost ucis, cu certitudine.

Uciderile a două dintre cele mai importante figuri ale Hamas reprezintă o victorie pentru premierul israelian Netanyahu, care a spus că nu va încheia campania din Gaza până când Israelul nu va distruge capabilitățile militare ale mișcării armate.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că atacul care l-a ucis pe Deif a fost un „punct de reper semnificativ” în atingerea obiectivelor războiului. „Rezultatele acestei operațiuni reflectă faptul că Hamas este o organizație în dezintegrare”, a scris el pe X, numindu-l pe comandantul ucis „un Osama bin Laden din Gaza”, într-o aluzie la fostul șef Al Qaeda, considerat arhitectul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite.

Uciderile de lideri - notează AP - ar putea face Hamas să asume o poziție mai dură la negocierile pentru un armistițiu în Gaza – sau chiar să se retragă complet de la ele. Iar Iranul a promis răzbunare pentru atacul de pe teritoriul său, sporind temerile de un război regional total.

Israel l-a luat în vizor pe Deif într-un atac din 13 iulie care a lovit un complex de la periferia orașului Khan Younis, din sudul Gazei. Armata a declarat atunci că un alt comandant Hamas, Rafa Salama, a fost ucis. Peste 90 de alte persoane, inclusiv civili strămutați în corturi, din apropiere, au fost ucise în atac, au declarat atunci oficialii din domeniul sănătății din Gaza.

Într-o declarație de joi, armata israeliană a spus că „în urma analizării informațiilor, se poate confirma că Mohammed Deif a fost eliminat în atac”.

În campania sa de bombardamente și ofensive din Gaza, care durează de zece luni, Israelul a ucis 39.480 de palestinieni și a rănit mai mult de 91.100, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, care nu face diferența între civili și combatanți în asemenea bilanțuri. Peste 80% din populația de 2,3 milioane a teritoriului palestinian ocupat a fost alungată din casă, majoritatea fugarilor fiind înghesuiți în tabere de corturi în colțul sud-vestic al teritoriului, cu resurse de hrană și apă limitate.

• Vezi și: Nouă din zece locuitori din Gaza au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza războiului, potrivit ONU

Deif a fost unul dintre fondatorii aripii militare a Hamas, Brigăzile Qassam, în anii 1990 și a condus unitatea timp de decenii. Sub conducerea sa, au fost efectuate zeci de atentate sinucigașe împotriva israelienilor în autobuze și cafenele și s-a pus la punct un arsenal de rachete care pot lovi ținte în Israel - cum au dovedit-o de atâtea ori.

El a rămas o figură misterioasă, „subterană” în Gaza. Nu a apărut niciodată în public, aproape niciodată nu a fost fotografiat și rareori i s-a auzit vocea în declarații audio. A supraviețuit mai multor încercări de asasinare puse la cale de Israel.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul a fost votat în lectura finală de 68 de deputați, pe 31 iulie, la ultima ședință a legislativului din sesiunea de primăvară-vară.

Astfel, în Codul contravențional a apărut un nou articol privind „coruperea electorală pasivă”. Legea va pedepsi primirea așa-numitelor „pomeni electorale” cu amenzi de la 25.000 până la 37.500 lei.

Vor putea fi sancționate persoanele care în perioada campaniei electorale, în ziua de dinaintea alegerilor și în ziua scrutinului vor accepta bunuri în schimbul votării pentru un anumit candidat sau împotriva altuia.

Prin lege a fost interzisă primirea:

• banilor;
• bunurilor;
• produselor alimentare;
• băuturilor alcoolice;
• produselor din tutun;
• serviciilor sau altor foloase.

În același timp, nu va fi pedepsită primirea pliantelor și a altor materiale electorale (calendare, pixuri, tricouri ș.a.) a căror valoare nu depășește 100 de lei. De examinarea potențialelor cazuri de „corupere electorală pasivă” se va ocupa Centrul Național Anticorupție (CNA).

• Te-ar putea interesa și: Poliția denunță o schemă de contrabandă cu bani, după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor

Nu vor fi pedepsite nici persoanele care, imediat după primirea „pomenii electorale” se vor adresa organelor de drept și vor denunța fapta sau vor ajuta autoritățile să identifice pe cei care au dat mita electorală.

În prezent, legislația R. Moldova pedepsește penal „coruperea electorală activă”, adică cei care dau „pomeni electorale”.

Cetățenii găsiți vinovați de darea mitei electorale pot primi amenzi între 37.500 și 57.500 lei, sau riscă o pedeapsă de pană la cinci ani de închisoare. La rândul lor, persoanele juridice (firmele) riscă amenzi de până la 400.000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau chiar cu lichidarea. Amenzile sunt și mai mari dacă persoanele sau firmele care corup sunt implicate în campanie electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Funcționarul a fost reținut pentru 72 de ore, pe 31 iulie, împreună cu un angajat de la Poliția de Frontieră. Cei doi sunt bănuiți de trădare de patrie și complot. Potrivit procurorilor, ei ar fi cules și transmis informații care „dăunează intereselor R. Moldova” unui angajat al ambasadei ruse de la Chișinău. Cazul se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Potrivit procurorilor, faptele ar fi avut loc începând cu anul 2023. Unul din funcționarii reținuți este bănuit pentru trădare de patrie, după ce ar fi cules și livrat angajatului unei ambasade informații pentru a fi folosite în „dauna intereselor R. Moldova”.

• Te-ar putea interesa și: Doi funcționari din Parlament și Poliția de Frontieră, reținuți de procurori. Sunt bănuiți de trădare de patrie și complot

Cel de-al doilea funcționar este bănuit de complot împotriva R. Moldova și că ar fi acționat în scopul obținerii unor beneficii personale. „Astfel, funcționarul a menținut contactul cu angajatul ambasadei, în vederea culegerii și transmiterii către acesta a informațiilor pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova”, se spune în comunicatul oficial, fără alte precizări.

Ca urmare a acestui caz, pe 1 august, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a fi informat că un angajat al ambasadei a fost declarat persoană indezirabilă în R. Moldova.

Oleg Vasnețov a spus că este „ciudat” că diplomatul rus este declarat persona non grata atâta timp cât cercetările nu s-au finalizat și „nu a fost acumulată o bază de dovezi”.

Comentând reținerea celor doi funcționari, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu la Jurnal TV, că „cel mai important acum este să ne asigurăm că se sancționează acest exemplu de trădare de patrie în modul cel mai dur, așa cum scrie legea”.

• Te-ar putea interesa și: Moldova expulzează un angajat al Ambasadei Rusiei

Diplomatul rus declarat persona non grata ar fi Dmitri Kelov, asistentul atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău, afirmă sursele Europei Libere din cercuri diplomatice și din Serviciul de Informații și Securitate.

Kelov a fost acreditat în R. Moldova în august 2021, iar în noiembrie s-a alăturat delegației Rusiei în Comisia Unificată de Control, o structură trilaterală responsabilă de supravegherea situației din zona de securitate de pe Nistru.

Diplomatul rus are la dispoziție 48 de ore pentru a părăsi teritoriul R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete

Este al doilea caz în care autoritățile anunță că investighează acțiuni de spionaj, după ce în iunie, jurnaliștii de investigație au publicat informații potrivit cărora fostul șef al Marelui Stat Major, Igor Gorgan, ar fi raportat în mod regulat Rusiei despre situația politică internă din R. Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare. Gorgan, care respinge toate acuzațiile, este cercetat în libertate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală (CEC) se ocupă de organizarea viitoarelor alegeri. De exemplu, CEC constituie comisiile electorale de circumscripție, pregătește modelul buletinelor de vot, instruiește funcționarii electorali care vor supraveghea alegerile pe durata campaniei și în ziua votării.

Totodată, în această perioadă, CEC înăsprește controlul mesajelor politice. În particular, toată publicitatea politică (precum afișele stradale, pliante sau spoturi TV) vor fi, mai întâi, aprobate de CEC.

Perioada electorală mai este dedicată partidelor și politicienilor care trebuie să se pregătească pentru alegeri. Pentru a ajunge în buletine de vot la prezidențiale sau a face agitație electorală la referendum, actorii politici au de parcurs mai multe etape birocratice, precum înregistrarea la CEC sau adunarea semnăturilor. Aceste activități, de asemenea, sunt reglementate și monitorizate de CEC.

Cea mai intensă etapă a perioadei electorale va începe pe 20 septembrie, când va începe campania electorală. Abia atunci se vor cunoaște cu exactitate candidații care vor concura pentru funcția de președinte și partidele care vor face agitație la referendum.

• Te-ar putea interesa și: Încep înregistrările pentru referendum. Cine și cum poate participa?

Potrivit calendarului aprobat de CEC, acum, are loc etapa în care blocurile electorale (care sunt formate din mai multe partide) pot să se înregistreze la autoritatea electorală pentru ca, ulterior, să aibă dreptul să se înscrie ca participanți la referendum. Începând cu 21 august, vor putea să se înregistreze și partidele politice. În ambele cazuri, termenul limită expiră pe 20 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ieșirea din minister, Vasnețov a declarat presei că acțiunile autorităților de la Chișinău sunt „neprietenoase” și că va urma un răspuns din partea Moscovei.

Ministerul de Externe de la Chișinău a precizat că diplomatul rus are la dispoziție 48 de ore pentru a părăsi teritoriul R. Moldova.

Expulzarea lui vine imediat după perchezițiile din Parlament, efectuate pe 31 iulie de angajații Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

• Citește și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete

În urma acestor percheziții, un funcționar din Parlament și altul de la Poliția de Frontieră au fost reținuți pentru 72 de ore, fiind bănuiți de trădare de patrie și complot. Potrivit procurorilor, ei ar fi cules și livrat informații care „dăunează intereselor R. Moldova” unui angajat al Ambasadei ruse de la Chișinău.

Oleg Vasnețov a spus că este „ciudat” că diplomatul rus este declarat persona non grata atâta timp cât cercetările încă nu s-au finalizat și „nu a fost acumulată o bază de dovezi”.

Comentând reținerea celor doi funcționari, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu la Jurnal TV, că „cel mai important acum este să ne asigurăm că se sancționează acest exemplu de trădare de patrie în modul cel mai dur, așa cum scrie legea”.

Acum un an, R. Moldova a expulzat 45 din cei 70 de diplomați ruși și angajați din personal tehnic al Ambasadei Federației Ruse în R. Moldova, după ce o anchetă jurnalistică a scos la iveală un număr „excesiv” de antene pe clădirile ambasadei.

Lista actualizată după expulzarea diplomaților ruși arată că la Ambasada rusă de la Chișinău au rămas 10 diplomați, care au fost acreditați în R. Moldova în perioade diferite, din 2013 până în 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina le cere aliaților de luni de zile avioane F-16 pentru a lupta împotriva atacului permanent cu rachete al Rusiei.

F-16 este specializat în suprimarea apărării aeriene inamice.

Occidentul a fost ezitant în a-i furniza Ucrainei avioane, de teamă ca înarmarea Ucrainei să nu escaladeze și mai mult conflictul cu Rusia invadatoare.

SUA a pregătit piloți ucraineni, pe care i-a învățat cum să zboare cu avioanele F-16, iar primul grup de piloți a absolvit deja cursurile de instruire.

În timpul vizitei sale la Washington la începutul acestei luni, la summitul NATO, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat ca aliații NATO să elimine toate limitările privind modul în care sunt folosite armele furnizate de Occident, permițând în mod specific Ucrainei să tragă cu arme furnizate de Occident împotriva unui set extins de ținte rusești.

• Te-ar putea interesa și: Summitul NATO de la Washington și adevărata sa moștenire

Nu este clar câte avioane au fost furnizate în prima tranșă sau ce națiuni le-au furnizat.

Guvernul ucrainean nu a confirmat primirea avioanelor.

Președintele american, Joe Biden, a autorizat trimiterea avioanelor de război fabricate în SUA către Ucraina în august 2023. Decizia a venit după luni de presiuni din partea Kievului și dezbateri interne în administrația SUA, unde unii oficiali se temeau că aceasta ar putea escalada tensiunile cu Kremlinul.

Belgia, Danemarca, Olanda și Norvegia — toate membre NATO — s-au angajat să furnizeze Ucrainei peste 60 de avioane. Acest număr este însă nesemnificativ în comparație cu flota de avioane de luptă a Rusiei, estimată a fi de aproximativ 10 ori mai mare.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prezent la evenimentul de lansare, premierul Dorin Recean a spus că noua platformă reprezintă „un pas important” în dezvoltarea pieței de capital din R. Moldova.

„Ea oferă cetățenilor noștri un instrument sigur și comod pentru a investi în proiecte de dezvoltare ale țării și pentru a contribui la creșterea economică”, a spus prim-ministrul.

Fostul ministru al Finanțelor, Petru Rotaru, recent numit viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, a precizat că cetățenii vor putea începe să investească din luna septembrie, iar prima emisie de VMS ar putea fi în sumă totală de până la un miliard de lei.

„Cetățenii care se vor înregistra și vor trece toate procedurile tehnice, vor avea un centru de apel care îl vom anunța ulterior, pentru a ajuta orice cetățean, astfel încât la momentul emiterii hârtiilor de valoare de stat, cetățenii să le poată procura fără intermediari, direct de la sursă”, a spus Rotaru, care a dat exemplul României, care are 10% din datoria de stat formată din împrumuturile oferite de persoanele fizice.

• Vezi și: Cum dai bani statului și câștigi din asta. În curând, o vei putea face și online

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au subliniat importanța platformei eVMS.md în contextul eforturilor de modernizare a sectorului financiar din Moldova, facilitând accesul persoanelor fizice la noi oportunități de investiții.

Secretarul de stat al ministerului, Ion Gumene, a precizat că platforma va putea fi accesibilă de joi, 1 august.

Platforma eVMS.md este disponibilă pentru toți cetățenii Republicii Moldova care dețin un cont de plăți deschis la una din băncile locale și au o semnătură electronică. Platforma a fost realizată în cadrul proiectului „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” realizat de Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei, cu sprijinul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ei sunt bănuiți de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova.

Potrivit procurorilor, faptele au avut loc începând cu anul 2023. Unul din funcționarii reținuți este bănuit pentru trădare de patrie, după ce ar fi cules și livrat angajatului unei ambasade informații pentru a fi folosite în „dauna intereselor R. Moldova”.

PCCOCS nu precizează despre ce anume ambasadă ar fi vorba și cine ar fi angajatul acesteia.

Cel de-al doilea funcționar este bănuit de complot împotriva R. Moldova și că ar fi acționat în scopul obținerii unor beneficii personale. „Astfel, funcționarul a menținut contactul cu angajatul ambasadei, în vederea culegerii și transmiterii către acesta a informațiilor pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova”, se spune în comuicatul oficial, fără alte precizări.

Procurorii afirmă că în urma acțiunilor procesual-penale, ambii funcționari au fost reținuți pentru 72 de ore.

Într-un interviu acordat portalului Newsmaker, premierul Dorin Recean a spus că se observă o „creștere a intensității lucrului anume în acest domeniu”.

„De fapt, este o reflecție a faptului că astăzi suntem sub acest atac hibrid. Trebuie să ne asigurăm că noi ne protejăm de eventualele riscuri care să afecteze securitatea țării”, a spus prim-ministrul.

În dimineața zilei de miercuri, 31 iulie, ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și procurorii PCCOCS au descins cu percheziții în Parlament.

• Vezi și: SIS și PCCOCS au descins cu percheziții în Parlament

Sursele Europei Libere din cadrul SIS spun că investigațiile au loc într-un dosar de spionaj și l-ar viza pe șeful Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă.

Mai exact, interlocutorii afirmă că oficialul ar fi fost prins în flagrant, transmițând informații unor angajați ai ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Este al doilea caz în care autoritățile anunță că investighează acțiuni de spionaj, după ce în iunie, jurnaliștii de investigație au publicat informații potrivit cărora fostul șef al Marelui Stat Major Igor Gorgan ar fi raportat în mod regulat Rusiei despre situația politică internă din R. Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare. Gorgan, care respinge toate acuzațiile, este cercetat în libertate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțând suspendarea pachetului de ajutoare, secretarul de stat SUA, Antony Blinken, a precizat că este vorba de fonduri de care ar fi beneficiat direct guvernarea de la Tbilisi, cea care a promovat legea „agenților străini”.

„Acțiunile antidemocratice și declarațiile false ale guvernului georgian sunt incompatibile cu regulile aderării la UE și NATO”, a spus Blinken miercuri.

Legislația adoptată la 28 mai de parlamentul dominat de partidul Visul Georgian în ciuda protestelor repetate, reprimate adesea violent de forțele de ordine, obligă ONG-urile și instituțiile de presă finanțate fie și parțial din străinătate să se înscrie ca „agenți străini”.

Opoziția și partenerii de dezvoltare ai Georgiei spun că legea este inspirată de una rusească, folosită din plin de Kremlin pentru a reduce la tăcere vocile critice.

• Te-ar putea interesa și: Opoziția georgiană contestă legea „agenților străini” la Curtea Constituțională

Guvernul georgian insistă că legea care intră în vigoare la 1 august nu face decât să asigure transparența în viața publică din Georgia și că legi ale agenților străini au chiar și unele țări democratice, inclusiv SUA.

În primăvară, după adoptarea legii agenților străini, Georgia a adoptat și o lege împotriva „propagandei LGBT”, tot de felul celei adoptate în Rusia în urmă cu mai mult de un deceniu.

Contrastul cu Moldova

La o recentă audiere în comisia de relații externe din camera inferioară a Congresului SUA, diplomați americani de prim rang au observat contrastul dintre parcursul pro-occidental al Moldovei și calea aleasă de guvernul Georgiei.

„Georgia și Moldova au fost parteneri importanți ai Statelor Unite, căutând legături mai strânse cu Occidentul după decenii de ani de la independență ... au făcut progrese remarcabile și au implementat reforme majore”, a declarat Alexander Sokolowski, administrator adjunct al USAID, citat de VOA. „Poporul moldovean a făcut alegerea curajoasă de a căuta integrarea cu Europa.”

„Rămâne speranța noastră,” a spus la rândul său adjunctul Secretarului de Stat Joshua Huck, „ca liderii georgieni să-și reconsidere acțiunile și să revină la aspirațiile euro-atlantice declarate de mult timp ale Georgiei.”

Guvernarea georgiană a formulat în mai multe rânduri critici la adresa UE pentru că ar favoriza nemeritat aderarea Ucrainei și Moldovei, deși Georgia ar fi mai bine pregătită.

• Vezi și: Premierul Georgiei susține că UE a comis o „nedreptate” când a deschis negocierile cu Moldova

Luna aceasta, principalul emisar al UE la Tbilisi a spus că procesul de aderare a Georgiei la blocul cu 27 de membri este practic „înghețat” din cauza derapajelor antidemocratice ale guvernării, în frunte cu adoptarea legii agenților străini.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Au votat pentru ratificare 59 de deputați din majoritatea parlamentară PAS, iar opoziția comunistă și socialistă a votat împotrivă. Cu toate acestea, acordul nu a trezit dezbateri printre deputați așa cum s-a întâmplat la votul în prima lectură, pe 18 iulie.

Atunci, opoziția a criticat vânzarea terenului, susținând că acesta este cedat „la un preț de nimic”, iar în urma votului a părăsit sala de ședințe.

• Te-ar putea interesa și: Acordul cu SUA privind terenul fostului Stadion Republican, ratificat, dar numai în prima lectură

Radu Marian, președintele comisiei economie, buget și finanțe, a spus în plenul Parlamentului că terenul va fi vândut cu 18 milioane de euro. Acești bani vor fi folosiți pentru crearea unui centru cultural la Chișinău, reparația mai multor școli sportive din R. Moldova și elaborarea studiului de fezabilitate și proiectarea unui stadion național.

Tranzacția a fost negociată îndelung. Parlamentul i-a dat undă verde printr-o lege adoptată în 2018, iar un prim acord a fost semnat în 2019. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele.

Dar legea a fost abrogată în decembrie 2020 de către o majoritate informală a socialiștilor, a fostului Partid Șor și fostului Partid Democrat, care a votat ca terenul să fie repus în proprietatea statului.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă acordul privind vânzarea terenului fostului Stadion Republican către SUA

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul este revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei în acel loc ar distruge elemente de patrimoniu, cum ar fi porțile istorice ale stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

Ambasada americană a spus mereu că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, iar prin acordul reîncheiat acum, Statele Unite își asumă angajamentul de a renova și repara porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit autorilor inițiativei, un grup de deputați de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), una din principalele probleme identificate a fost legată de faptul că termenele de deținere în arest a persoanelor în vederea extrădării și termenele prevăzute pentru emiterea unei decizii irevocabile privind cererile de azil nu corespundeau. Din această cauză, susțin parlamentarii, era imposibilă deținerea persoanei extrădabile în arest până la predarea către statul solicitant, iar infractorii profitau de acest lucru.

Astfel, deputații au propus majorarea termenului maxim de detenție în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării, de la 180 de zile la 12 luni. Legea privind azilul a fost completată și cu o nouă categorie de cereri care trebuie examinate în procedură rapidă. Este vorba despre cererile persoanelor în privința cărora a fost inițiată procedura de extrădare. În așa fel, se va reduce termenul de examinare a cererilor de azil depuse de aceste persoane.

• Vezi și: Știau că prezintă pericol, dar nu au grăbit extrădarea. Asasinarea cetățeanului turc dezvăluie lacunele din sistemul de azil

O altă modificare a legislației vizează și termenele de examinare și a căilor de atac a hotărârilor emise de instanțele judecătorești privind contestațiile împotriva deciziilor Inspectoratului general pentru Migrație, pe cauzele examinate în procedură rapidă. Noile prevederi stabilesc că decizia de respingere a cererii de azil va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării.

Deputații au stabilit că hotărârile instanțelor judecătorești pe aceste cauze vor putea fi atacate doar la Curtea de Apel, deciziile căreia vor fi irevocabile.

Modificările la legislație au fost adoptate în lectură finală cu votul a 71 de deputați.

Modificarea legislației privind azilul a fost inițiată în urma cazului cetățeanului turc Eren Izzet, asasinat în plină zi, într-un local din sectorul Râșcani al Chișinăului, pe 10 iulie.

• Te-ar putea interesa și: Un bărbat a fost împușcat mortal pe o stradă din Chișinău. Poliția este în căutarea suspectului

La 12 iulie, premierul Dorin Recean a convocat o ședință ad-hoc la Guvern, în urma căreia s-a decis modificarea de urgență a legislației privind azilul.

Pe 15 iulie, la Parlament au fost organizate audieri privind circumstanțele omorului cetățeanului turc la Chișinău. În urma acestora, autoritățile au stabilit că, în prezent, în R. Moldova se află 38 de cetățeni străini căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și infracțiuni cu violență care profită de breșele din sistem.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele PSDE, Ion Sula, a făcut anunțul la o conferință de presă, pe 31 iulie, alături de ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca, candidatul desemnat de Biroul Permanent, deși nu este membru al formațiunii.

„Sunt ferm convins că pot, cunosc și sunt responsabil de ceea ce spun și ceea ce îmi asum. Atât eu, cât și Partidul Social Democrat European, vom ajunge în acest scrutin să învingem și să întărim parcursul țării noastre în spațiul european”, a spus Pleșca, care a fost ministru al Apărării în perioada guvernării comuniste.

Anunțul vine după ce, la 19 iulie, PSDE declara că îl va propune drept candidat la prezidențiale pe fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic. Însă acesta a refuzat să accepte oferta.

Decizia PSDE de a-l propune candidat pe Valeriu Pleșca a fost criticată de vicepreședintele formațiunii, Eremei Priseajniuc. Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, el a criticat „promovarea unui candidat din afara partidului” și modul în care s-a luat decizia.

„În acest context, urmează să iau o decizie referitoare la activitatea mea de vicepreședinte și membru de partid”, a anunțat vicepreședintele PSDE.

• Vezi și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Un alt politician care și-a anunțat candidatura la prezidențiale este vicepreședintele partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), Ștefan Savițchi. Formațiunea este condusă de fosta deputată, Arina Spătaru.

Politicianul a făcut anunțul marți, 30 iulie, la un briefing de presă, precizând însă că va candida ca independent. Savițchi a criticat politicile actualei guvernări și a spus că mesajul său principal către „toate naționalitățile din R. Moldova” este unul de unitate.

Până în prezent, 14 persoane și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă. Este vorba despre președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fostul premier, Vasile Tarlev; doctorul în drept, Alexandru Arseni; fosta procuroră anticorupție, Victoria Furtună.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea R. Moldova la UE vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul dezbaterilor, Petru Rotaru a fost întrebat de deputatul neafiliat Vasile Bolea de ce părăsește funcția de ministru a Finanțelor la mai puțin de un an de când a fost numit, sugerând că acesta ar fi avut performanțe slabe.

„Întotdeauna este loc de mai bine, dar s-au făcut exact lucrurile care trebuiau să se facă în această perioadă”, i-a răspuns Rotaru.

Petru Rotaru a plecat din funcția de ministru al Finanțelor după 10 luni de mandat. Demisia sa a fost anunțată de premierul Dorin Recean joi, 25 iulie. Rotaru a fost nominalizat la funcția de viceguvernator al Băncii Naționale în aceeași zi de șefa instituției, Anca Dragu.

• Vezi și: Petru Rotaru demisionează din funcția de ministru al Finanțelor

Miercuri, 30 iulie, premierul Dorin Recean a anunțat că a propus candidatura Victoriei Belous, șefă-adjunctă a Serviciului Fiscal de Stat, pentru funcția de ministru al Finanțelor.

Petru Rotaru nu este singurul membru al Guvernului care a ajuns într-o funcție în cadrul BNM. Anul trecut, Parlamentul a numit-o în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al instituției, pe fosta șefă a guvernului, Natalia Gavrilița, pe un mandat de 7 ani.

Potrivit legislației, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a Moldovei sunt numiți de Parlament la propunerea guvernatorului. Membrii Consiliului de supraveghere și cei ai Comitetului executiv sunt numiți în funcție pe un termen de 7 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te