Ştiri
Începe al doilea tur de admitere în universități
Tinerii care nu au reușit să se înscrie la facultate, mai au o șansă. Luni, 12 august, începe sesiunea suplimentară pentru admiterea la instituțiile de învățământ superior din R. Moldova.
În perioada 12-14 august, va avea loc depunerea dosarelor online la studii superioare de licență. Platforma eadmitere.gov.md va fi disponibilă începând cu ora 12:00. Pe 16 august, vor fi anunțate rezultatele intermediare, după care în perioada 16 – 19 august candidații vor depune dosarele în original la instituții.
Rezultatele finale privind admiterea vor fi făcute publice pe 20 august. Primul tur de admitere în cele 16 universități din Moldova (patru dintre care sunt private) s-a încheiat pe 31 iulie.
- Te-ar putea interesa și: Mai multe cereri la specialitățile agricole, dar interesul e încă scăzut: „Tinerii își imaginează că agricultura se mai face cu sapa”
Potrivit ministerului Educației, peste 11 mii de dosare pentru admiterea la studii superioare de licență au fost depuse prin platforma eadmitere.gov.md în primele zile de la lansarea concursului.
Un sfert din locurile cu finanțare de la bugetul de stat au fost oferite specialităților cu profil pedagogic. Anul trecut, acestea au fost în topul celor mai neatractive, zeci de locuri cu finanțare de la buget au rămas neacoperite.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
După SUA, Franța, Germania și Marea Britanie cer „dezescaladare” în Orientul Mijlociu
Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, s-a alăturat liderilor francezi și germani într-un apel pentru „dezescaladare și stabilitate regională” în Orientul Mijlociu.
Într-o declarație comună cu Emmanuel Macron și Olaf Scholz, publicată luni, prim-ministrul laburist britanic a cerut Iranului și aliaților săi să nu „pericliteze oportunitatea de a conveni un armistițiu și eliberarea ostaticilor” în Gaza.
Starmer a vorbit cu liderii din Orientul Mijlociu săptămâna trecută: la telefon cu președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, și la biroul său din Downing Street nr. 10 cu Sultanul Haitham bin Tariq al Omanului.
Declarația europeană vine după un mesaj similar transmis de președintele SUA, Joe Biden, președintelui al-Sissi și Emirului Tamim bin Hamad Al Thani al Qatarului. Ei au susținut un plan în trei etape, în care se cere Israelului să își retragă trupele din Gaza, mișcării Hamas să returneze ostaticii familiilor, în timp ce se va desfășura distribuirea „sigură și eficientă” a ajutorului umanitar.
- Te-ar putea interesa și: Netanyahu anunță că un armistițiu în Gaza ar putea „prinde contur”
„Noi, liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit, salutăm munca neobosită a partenerilor noștri din Qatar, Egipt și Statele Unite pentru un acord privind un armistițiu și eliberarea ostaticilor”, au scris Starmer, Macron și Scholz.
„Nu mai este permisă nicio întârziere. Am lucrat cu toate părțile pentru a preveni escaladarea și nu vom precupeți niciun efort pentru a reduce tensiunile și găsi o cale către stabilitate”, se mai arată în mesajul „în trei”.
„În acest context, în mod special facem apel la Iran și aliații săi să se abțină de la atacuri care ar escalada și mai mult tensiunile regionale și ar periclita oportunitatea de a conveni un armistițiu și eliberarea ostaticilor”, mai spun liderii vest-europeni. „Nici o țară sau națiune nu are de câștigat dintr-o escaladare suplimentară în Orientul Mijlociu.”
Liderii SUA, Egiptului și Qatarului au scris în declarația lor de joi: „Nu mai este timp de pierdut și nu există nicio scuză din partea niciunei părți pentru amânări.”
Ei au cerut „ambelor părți” din conflictul din Gaza să se alăture discuțiilor de la Cairo sau Doha pe 15 august, adăugând: „Ca mediatori, dacă este necesar, suntem pregătiți să prezentăm o propunere finală de compromis care să rezolve problemele rămase (...) într-un mod care să răspundă așteptărilor tuturor părților.”
Pe 7 octombrie anul trecut, Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de Statele Unite și Uniunea Europeană, a străpuns apărarea din sudul Israelului, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și luând 251 de ostatici.
Numărul palestinienilor uciși în bombardamentele israeliene, de atunci, este estimat de autoritățile medicale din Gaza la 40.000.
Militanții Hezbollah susținuți de Iran, cu baza în Liban, s-au atacat reciproc cu rachete cu Israelul în ultimele săptămâni, iar forțele israeliene l-au asasinat pe Ismail Haniyeh, liderul politic Hamas, la Teheran, la sfârșitul lunii iulie.
Cel puțin 80 de persoane au murit sâmbătă când un atac aerian israelian a lovit o școală transformată în adăpost în Gaza City, potrivit autorităților palestiniene de sănătate.
Israelul a susținut că a lovit un centru de comandă Hamas în acel loc, dar militanții neagă această informație. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Pompierii moldoveni, implicați în stingerea unui incendiu de proporții în apropiere de Atena
Pompierii moldoveni participă la o operațiune de amploare pentru stingerea incendiilor de vegetație și pădure în apropiere de Atena, capitala Greciei. Incendiul a determinat evacuarea a mii de oameni din cel puțin 11 localități, în nord-estul capitalei, potrivit autorităților elene.
În ajun, pe 11 august, salvatorii moldoveni au participat, alături de pompierii români și greci, la stingerea unui incendiu de proporții care a afectat localitatea Varnava, aflată la 35 de kilometri de Atena.
Din cauza temperaturilor ridicate și umidității scăzute, focul s-a răspândit spre zona rezidențială, iar mai multe case au fost cuprinse de foc.
Pompierii moldoveni, împreună cu echipele locale de intervenție, au reușit să salveze din flăcări 3 persoane, 10 case de locuit și 5 autovehicule.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova trimite 40 de pompieri în Grecia într-o misiune europeană de prevenire a incendiilor
Intervenția de la Varnava a durat până în dimineața zilei de 12 august, potrivit Inspectoratului general pentru situații de urgență (IGSU).
Douăzeci de pompieri moldoveni și câteva unități de tehnică a IGSU se află în Grecia, din 13 iulie, într-o misiune europeană de prevenire a incendiilor de vegetație. Echipa moldoveană a fost detașată până pe 15 august în regiunea elenă Nea Makri, alături de salvatori din Bulgaria, Malta și România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia extinde evacuările din zone vizate de incursiunea ucraineană
Rusia a evacuat luni civilii dintr-o a doua regiune de lângă Ucraina după ce Kievul și-a intensificat activitatea militară în apropierea graniței, la câteva zile după cea mai mare incursiune în teritoriul Rusiei de la începutul războiului, din 2022.
Evacuările au loc după ce forțele ucrainene au trecut granița rusă marțea trecută și au luat cu asalt unele părți vestice ale regiunii Kursk din Rusia.
Este un atac surpriză, primul de o asemenea amploare de la începutul invaziei rusești pe scară largă în Ucraina din februarie 2022, care ar putea viza, potrivit analiștilor, obținerea unui avantaj de către Kiev în eventualele discuții de încetare a focului după alegerile din SUA.
Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a spus luni la o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, transmisă în direct de televiziunile rusești, că forțele ucrainene controlează 28 de localități din această regiune, iar linia frontului în interiorul Rusiei s-ar întinde pe 40 de kilometru.
Aparent luată prin surprindere de incursiunea ucraineană, Rusia a spus cu o zi mai devreme prin ministerul Apărării că a stabilizat frontul în regiunea Kursk. Dar bloggeri de război ruși au relatat că luptele continuau în zonă, luni.
În regiunea rusească Belgorod pa sud de Kursk, guvernatorul regional Veaceslav Gladkov a declarat că au început evacuările din districtul Krasnaia Iaruga din cauza „activității inamice la graniță".
Rusia a impus un regim strict de securitate în regiunile Kursk, Briansk și Belgorod, în timp ce aliatul său Belarus a anunțat că își întărește efectivele militare la graniță după ce Ucraina i-ar fi încălcat spațiul aerian cu drone.
Kievul a rupt tăcerea asupra atacurilor sale sâmbătă, când președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina a lansat o incursiune pe teritoriul rus pentru a „restabili justiția" și a pune presiune pe forțele Moscovei.
Bloggerii ruși de război au spus luni că forțele ucrainene din Kursk încearcă să încercuiască Sudja, unde gazul natural rusesc trece în Ucraina, în timp ce bătălii majore erau în desfășurare în apropiere de Korenevo, la aproximativ 22 km de graniță.
Într-o altă evoluție, la centrala nucleară din Zaporojie, într-o parte a Ucrainei controlată de forțele ruse, a izbucnit duminică un mare incendiu.
Ca și în alte dăți, Rusia și Ucraina s-au învinuit reciproc de incident, în vreme ce agenția ONU pentru energie nucleară a făcut apel la încetarea oricărui conflict în acea zonă.
„Aceste atacuri nesăbuite pun în pericol securitatea nucleară a centralei și cresc riscul unui accident nuclear. Ele trebuie să se oprească acum", a declarat într-un comunicat șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, fără a atribui cuiva anume vina pentru atac.
Agenția atomică rusă Rosatom a spus că principalul focar al incendiului a fost stins cu puțin timp înaintea miezului nopții, duminică. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu le-a urat sportivilor moldoveni „să crească numărul de medalii” la Jocurile Paralimpice
Președinta Maia Sandu a înmânat drapelul de stat sportivilor care vor participa la Jocurile Paralimpice de la Paris între 28 august și 8 septembrie, urându-le „să crească numărul de medalii” cucerite de Republica Moldova.
„Avem rezultate spectaculoase la Jocurile Olimpice. Avem cel mai mare număr de medalii obținute vreodată de la independență încoace. Acest lucru ne face să ne mândrim și ne încurajează pe noi pe toți și sunt sigură că vă încurajează și pe dumneavoastră”, a spus șefa statului la ceremonia oficială de la Președinție.
Din echipa națională la Jocurile Paralimpice fac parte cinci sportivi care vor concura pentru medalii la trei probe: para judo, para powerlifting și para atletism.
- Te-ar putea interesa și: Sportivii moldoveni care vor merge la Jocurile Paralimpice de la Paris
Doi din aceștia, Oleg Crețul și Ion Basoc sunt clasați, în prezent, pe locul II în ratingul mondial (la categoriile de greutate până la 90 kg și 90+).
Ina Cernei (categoria până la 57 kg) este prima judocană care va reprezenta R. Moldova la Jocurile Paralimpice.
Larisa Marinenkova, veterană a mișcării paralimpice moldovenești, va concura pa proba para powerlifting.
Gheorghe Spînu, considerat o vedetă în ascensiune a para atletismului moldovenesc, va concura la aruncarea greutății în categoria F35. În luna mai, sportivul s-a clasat pe locul șapte la Campionatul Mondial de Para Atletism.
La Jocurile Olimpice de la Paris, care s-au încheiat pe 11 august, sportivii moldoveni au cucerit, în premieră, patru medalii (una de argint și trei de bronz), plasând Republica Moldova pe locul 72 din 206 țări.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: Împingem războiul în teritoriul agresorului. Un copil de 4 ani a murit într-un atac aerian al Rusiei în Kiev
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut pentru prima dată că armata sa desfășoară o ofensivă transfrontalieră în regiunea Kursk din vestul Rusiei. Moscova a declarat că duce lupte intense împotriva unei incursiuni ucrainene majore și a impus măsuri „antiteroriste” în trei regiuni.
„Comandantul-șef Sîrski a raportat deja de mai multe ori despre situația de pe linia frontului și despre acțiunile noastre de a împinge războiul în teritoriul agresorului. Mulțumesc fiecărei unități a forțelor noastre de apărare care face posibil acest lucru”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său de sâmbătă seară.
„Ucraina dovedește că știe cu adevărat cum să restabilească justiția și garantează exact tipul de presiune care este necesar - presiune asupra agresorului”, a adăugat președintele Ucrainei.
Fără să dea detalii specifice ale incursiunii, care a început pe 6 august, Zelenski a confirmat pentru prima dată că Ucraina luptă în Rusia.
Duminică, după cinci zile de la atacul surpriză, lupte intense aveau loc la circa 20 de kilometri de graniță în regiunea rusă Kursk, potrivit Moscovei.
Sprijinite de focuri de artilerie grea și de atacuri rapide cu drone, unitățile ucrainene au avansat în vestul Rusiei, în timp ce unitățile de sabotaj au pătruns și mai adânc în Rusia, potrivit bloggerilor de război ruși citați de Reuters.
„Forțele armate continuă să respingă tentativa de invazie a forțelor armate ucrainene”, a declarat sâmbătă Ministerul rus al Apărării, confirmând că luptele intense s-au concentrat în jurul localităților Malaia Loknia, Olgovka și Ivașkovskoie, care se află la aproximativ 10-20 km în interiorul Rusiei.
De altfel, Rusia a impus sâmbătă măsuri „antiteroriste” în trei regiuni de lângă frontiera cu Ucraina: Kursk, Briansk și Belgorod.
Această decizie permite autorităților ruse să ia măsuri precum suspendarea sau restricționarea serviciilor de comunicații, monitorizarea canalelor de telecomunicații, confiscarea vehiculelor și intrarea pe proprietăți private.
Anterior, autoritățile ruse au anunțat o operațiune antiteroristă în regiunea Belgorod, timp de o zi, în mai 2023, ca răspuns la raidurile forțelor pro-ucrainene.
„Kremlinul nu a optat pentru declararea oficială a stării de război împotriva Ucrainei sau a legii marțiale - răspunsuri mai grave care ar mobiliza mai multe resurse ale statului rus printr-o mobilizare mai amplă și mai perturbatoare pe plan intern”, explică Institutul pentru Studierea Războiului în analiza sa zilnică.
Doi morți într-un atac aerian la Kiev
Între timp, Rusia atacă orașele din interiorul Ucrainei, inclusiv capitala Kiev. Atacurile rusești de sâmbătă au ucis opt persoane și au rănit 30 în ultima zi, potrivit autorităților regionale din Ucraina.
Un băiat de 4 ani și tatăl său de 35 de ani au murit după ce resturi de la o rachetă rusă doborâtă au căzut peste casa în care locuiau în apropiere de capitală. Un alt copil, de 13 ani, a fost rănit în urma atacului din districtul Brovary, potrivit autorităților ucrainene citate de Reuters.
Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Ermak, a declarat că locuința a fost lovită de resturi de dronă, însă serviciile de urgență au afirmat că a fost vorba de resturi de rachetă.
„rusia continuă să ucidă oameni”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, urmând practica Ucrainei din timpul războiului de a nu scrie numele Rusiei cu majuscule. „Este necesar să îi distrugem infrastructura militară, deoarece inamicul nu acceptă alte argumente”, a adăugat el.
Sâmbătă, forțele ruse au atacat cu drone și orașul Herson, din sudul Ucrainei. Zece oameni au fost răniți, potrivit lui Roman Mrociko, șeful administrației militare a orașului.
Un bărbat în vârstă de 74 de ani este în stare gravă în urma atacului, iar un băiat de 15 ani a suferit „răni moderate”, a declarat oficialul ucrainean.
Forțele ucrainene au eliberat orașul Herson de sub ocupația rusă în noiembrie 2022. De atunci, trupele ruse au atacat în mod regulat orașul și zonele învecinate de-a lungul malului vestic al râului Dnipro.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ana Bărbosu obține medalia de bronz, în urma verdictului TAS. CIO: Jordan Chiles trebuie să înapoieze medalia
Federaţia Română de Gimnastică a anunţat, sâmbătă seară, că Tribunalul de Arbitraj Sportiv a decis că Ana Maria Bărbosu obţine medalia de bronz în concursul de sol de la Jocurile Olimpice, iar Sabrina Maneca Voinea încheie competiţia pe locul 4. Decizia răstoarnă clasamentul decis de arbitri la finalul probei din 5 august. Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a transmis că Jordan Chiles trebuie să înapoieze medalia.
„Cu un ochi râdem, cu unul plângem. Tribunalul de Arbitraj al Sportului a decis ca medalia de bronz să revină Anei Maria Bărbosu”, a anunțat sâmbătă seară Federația Română de Gimnastică (FRG). Pe de altă parte, TAS a respins memoriul în cazul Sabrinei Voinea.
Decizia a fost confirmată printr-un comunicat al Tribunalului de Arbitraj Sportiv, care a menționat că echipa americană a depus contestație, la finalul exercițiului, cu patru secunde peste timpul alocat.
„Contestația formulată de către Jordan Chiles a fost depusă peste termenul de 1 minut prevăzut de art. 8.5 din Regulamentul Tehnic FIG și este determinată ca fiind fără efect. Scorul inițial de 13.666 acordat atletei Jordan Chiles în finală este reinstituit. Federația Internațională de Gimnastică va determina clasamentul finalei și va acorda medaliile în conformitate cu decizia de mai sus”, este decizia TAS.
Prin urmare, Ana Maria Bărbosu obține medalia de bronz, deoarece a strâns 13.700 de puncte.
Însă, TAS a respins memoriul în cazul Sabrinei Maneca Voinea, care solicitase adăugarea unei sutimi punctajului său, respectiv de a obține 13.800 de puncte. Tribunalul a decis că echipa România a solicitat prea târziu reanalizarea punctului.
Sportiva fusese depunctată deoarece ar fi depășit cu călcâiul spațiul în care trebuia să desfășoare proba, lucru negat atât de Voinea, cât și de autoritățile române de gimnastică.
CIO: Medalia de bronz obținută de SUA trebuie returnată
Federaţia Internaţională de Gimnastică a confirmat, sâmbătă seară, că Ana Maria Bărbosu va primi medalia de bronz în concursul de sol de la Jocurile Olimpice.
„Scorul iniţial de 13,666 acordat lui Jordan Chiles (SUA) este restabilit. Clasamentul finalei feminine de gimnastică artistică la sol a fost modificat în consecinţă, Ana Bărbosu (ROU) clasându-se pe locul al treilea, cu un punctaj de 13,766”, este anunţul FIG, potrivit News.ro.
Meike Behrensen, purtătorul de cuvânt al FIG, a declarat duminică pentru Associated Press că „realocarea medaliilor este responsabilitatea CIO”.
Gimnasta americană Jordan Chiles trebuie să returneze medalia de bronz câștigată la exercițiul de la sol, a confirmat Comitetul Internațional Olimpic, duminică la prânz, potrivit Associated Press.
După această confirmare, România va avea nouă medalii la JO 2024: trei de aur, patru de argint şi două de bronz.
Până duminică la prânz, pe clasamentul oficial al Jocurilor Olimpice, România apărea cu o singură medalie de bronz. Cel mai probabil, actualizarea va fi făcută în timpul zilei.
Reacția Statelor Unite
„Suntem devastați de hotărârea TAS, privind exercițiul la sol. Contestația la scorul pentru dificultate (D) al exercițiului lui Jordan Chiles a fost depusă cu bună credință și, am crezut, că în conformitate cu regulile FIG, pentru a asigura punctaj precis”, a transmis forul național de gimnastică din SUA, alături de Comitetul Olimpic și Paralimpic SUA.
USA Gymnastics mai arată că „pe tot parcursul procesului de apel, Jordan (Chiles – n.r.) a fost supusă unor atacuri consistente, complet fără temei și extrem de dureroase pe rețele sociale. Niciun sportiv nu ar trebui să fie supus unui astfel de tratament. Condamnăm atacurile și pe cei care le angajează, le susțin sau le instigă”.
Decizia trebuie însă ratificată de forul internațional de gimnastică (FIG), cu informarea Comitetului Olimpic Internațional (CIO).
Dacă decizia TAS va fi ratificată, clasamentul primelor cinci locuri ar fi următorul:
1. Rebeca Andrade (Brazilia) – nota 14.166
2. Simone Biles (SUA) - 14.133
3. Ana Maria Bărbosu (România) - 13.700
4. Sabrina Voinea (România) - 13.700
5. Jordan Chiles (SUA) - 13.666 (nota dinaintea contestației admise de arbitre).
În consecință, România ar aduna nouă medalii – 3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz.
Șapte ore de audieri
„Au fost șapte ore de audieri, iar verdictul îl vom avea după ora 19:00 în România”, a spus avocatul Sabin Gherdan, care le reprezintă pe Sabrina Maneca Voinea și Ana Maria Bărbosu, după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a analizat sâmbătă memoriile depuse de Federația Română de Gimnastică și de Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
„Două persoane au trecut prin audieri: Cecile Landi, antrenoarea sportivei americane (Jordan Chiles - n.r.), și Donatella Sacchi, președinta comitetului tehnic feminin și șefa Superior Jury, care judecă fiecare contestație. Gimnastele nu au fost audiate”, a mai spus avocatul celor două sportive, potrivit unui comunicat al FRG.
Sabin Gherdan a adăugat că „au existat la mijloc foarte multe chestiuni tehnice, dar veștile sunt îmbucurătoare”.
„Toate scenariile sunt deschise, dar, după tot acest maraton, aș putea evalua că e teoretic posibil ca Sabrina Voinea și Ana Maria Bărbosu să obțină ambele bronzul”, a spus avocatul.
Potrivit publicației Golazo, TAS nu poate decide acordarea de medalii, dar dacă s-au constatat nereguli tehnice ale arbitrajului, atunci Federația Internațională de Gimnastică poate acorda, cu acceptul US Gymnastics și CIO, medalii de bronz celor două sportive din România.
Marți, multipla campioană olimpică Nadia Comăneci a declarat că exercițiul Sabrinei Maneca-Voinea ar putea fi reanalizat inclusiv de Federația Internațională de Gimnastică (FIG).
„S-au trimis numeroase videouri și cereri, cerând clarificarea deducției de ieșit din covor”, a declarat Nadia Comăneci pentru Europa Liberă. „Nu se vede”, a adăugat ea cu privire la momentul în care Sabrina Maneca-Voinea ar fi depășit spațiul la sol atunci când a plecat într-o linie acrobatică.
De altfel, Nadia Comăneci a publicat pe conturile sale de pe rețelele sociale imagini în care arată că Sabrina Maneca Voinea nu a depășit linia în timpul probei.
Locurile 4 și 5 după o contestație
România a încheiat, luni, participarea în competițiile de gimnastică artistică de la Jocurile Olimpice fără medalie.
În finala de la sol, Sabrina Maneca Voinea s-a clasat pe locul 5, iar Ana Maria Bărbosu pe 4, cu aceeași notă - 13.700.
Pentru aproape un minut, Bărbosu a fost medaliată cu bronz, dar o contestație la nota lui Jordan Chiles i-a adus locul 3 sportivei din Statele Unite.
Ana Bărbosu în finala feminină de gimnastică artistică la sol de la Jocurile Olimpice, 5 august 2024.
Sabrina Maneca Voinea a fost notată inițial cu 13.700 pentru exercițiul de la sol, dar antrenorii au depus contestație, însă nu s-a modificat nota.
Marți, președinta Federației Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, a trimis o scrisoare șefului Federației Internaționale de Gimnastică, Morinari Watanabe, în care a cerut prezentarea analizei detaliate și justificarea notelor la dificultate si execuție obținute de Sabrina Maneca Voinea în finala de la sol, de la Jocurile Olimpice.
Potrivit FRG, Sabrina Maneca Voinea a fost penalizată cu o zecime pentru o ipotetică ieșire din covor, care poate fi dovedită că a fost eroare de arbitraj.
În același timp FRG a solicitat ca în spiritul transparenței să fie făcute public analiza detaliată și justificarea pentru cele nouă gimnaste participante în finala de la sol, pentru a putea oferi un răspuns oficial gimnastelor, comunității gimnasticii din România, autorităților guvernamentale și de stat, media națională și internațională.
Federația Română de Gimnastică a depus la Tribunalul de arbitraj sportiv (TAS) două memorii, potrivit News.ro. Unul este referitor la modul de soluționare al contestației gimnastei Jordan Chiles, după anunțarea clasamentului, iar cel de-al doilea pentru felul în care au fost soluționate contestațiile pentru Sabrina Maneca Voinea și Jordan Chiles.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Anastasia Nichita la Europa Liberă, în primul interviu după Paris 2024: Voi încerca să iau aurul olimpic la Los Angeles
Luptătoarea Anastasia Nichita a declarat Europei Libere Moldova după reușita sa istorică de la Jocurile Olimpice de la Paris că, obținând medalia de argint, și-a îndeplinit „parțial” un vis și a promis că va încerca să „spargă gheața” din nou, la Los Angeles, în 2028, și să aducă acasă aurul.
Atleta moldoveană a vorbit Europei Libere la Paris, după ceremonia de decernare a medaliilor, în noaptea de 9 august.
„Mă bucur că am reușit să scriu istorie și această medalie frumoasă este la mine în mână”, a spus Anastasia Nichita corespondentului Europei Libere, pe fundalul Turnului Eiffel, la Paris.
Cu câțiva ani în urmă, Nichita a fost alături de alți sportivi protagonista unui documentar al Europei Libere, în care spunea că visul ei este să participe la Jocurile Olimpice. După reușita sa de la Paris, a spus că visul i s-a îndeplinit deocamdată „parțial”.
„Visul meu a devenit parțial realitate. Desigur, orice sportiv visează la titlul suprem de campion olimpic. Eu am ajuns aici și am văzut că este posibil. Nu vreau să fac promisiuni, dar o să încerc ca la Olimpiada din Los Angeles să sparg gheața și să fiu prima sportivă din R. Moldova care obține aurul olimpic. Dar până atunci, o să iau desigur o mică pauză o să mă reabilitez și o să vin cu forțe noi pe salteaua de lupte”, a spus luptătoarea.
Nichita reușit o performanță istorică pentru R. Moldova la Paris, devenind pe 9 august 2024, prima moldoveancă medaliată la Jocurile Olimpice din istoria participării la ele a lotului național.
Argintul câștigat de ea în categoria de greutate 57 kg este și a treia medalie de argint obținută la JO de Republica Moldova, după o pauză de 24 de ani.
În bătălia finală de la Paris, Nichita a cedat în fața japonezei Tsugumi Sakurai, triplă campioană mondială.
Galerie foto | Cum a câștigat Anastasia Nichita prima medalie de argint pentru R. Moldova la JO de la Paris
Într-un interviu pentru Comitetul Olimpic, sportiva a mai spus că a reușit să obțină titlul de vicecampioană olimpică în pofida fracturilor. „Am suferit o fractură la coastă și genunchi, am avut un an foarte greu, din februarie până în aprilie eu nu am putut să mă antrenez la saltea, dar am reușit”, a spus Nichita.
Ea a dedicat medalia „tuturor celor care au fost implicați în procesul meu de pregătire, oamenilor cu suflet mare care s-au rugat și s-au bucurat pentru mine”. „Nu este doar medalia mea, dar și a întregii țări”, a mai spus luptătoarea, potrivit Comitetului Olimpic.
În interviul cu Europa Liberă, atleta a spus că medalia sa este dovada că „totul este posibil” prin „muncă, ambiție și sacrificiu” și că a simțit pe tot parcursul competiției „susținerea oamenilor de acasă”.
„Ca antrenor, sunt foarte bucuros pentru ea, știu prin ce a trecut pentru această mediale”, a spus Europei Libere, la Paris, antrenorul și soțul atletei, Valeriu Mircea, adăugând: „Cred că sunt cel mai bucuros soț de pe planetă”.
Antrenorul lotului național de lupte feminine, Andrei Chiperi, a spus și el Europei Libere la Paris că „este mândru” de performanța obținută de luptătoare, iar medalia de argint obținută de ea are „prețul celei de aur”.
Pentru performanța înregistrată, Anastasia Nichita va fi recompensată cu 2,6 milioane de lei din partea statului, la fel ca antrenorul său. Medaliații cu bronz și antrenorii lor vor primi câte 2 milioane de lei fiecare.
R. Moldova a reușit să obțină 4 medalii la această ediție a Jocurilor Olimpice, două dintre care de judocanii Denis Vieru și Adil Osmanov.
26 de sportivi au reprezentat Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris, desfășurate în perioada 26 iulie – 11 august. Dintre aceștia, 24 și-au încheiat deja evoluția Doi luptători urmează să lupte astăzi. Maxim Sălcuțan la 65 de kilograme și Radu Lefer, 97.
Secretarul de Stat al Ministerului Educației, Sergiu Gurin a spus pentru Europa Liberă că o parte din delegația de sportivi se va întoarce mâine de la Paris, iar vicecampioana olimpică, Anastasia Nichita și Serghei Tarnovschi, medaliat cu bronz la canoe, vin luni.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Un avion de linie brazilian s-a prăbușit cu 62 de persoane la bord. Niciun supraviețuitor
Un avion regional cu turbopropulsoare s-a prăbușit vineri în apropiere de Sao Paulo, Brazilia. Toate cele 62 de persoane aflate la bord au murit, au anunțat oficialii brazilieni.
Imagini dramatice de la fața locului arată căderea avionului Voepass Linhas Aéreas și fuzelajul distrus apoi în flăcări la sol, printre copaci.
Compania aeriană Voepass a declarat că avionul, cu destinația principalului aeroport internațional din Sao Paulo, a decolat de la Cascavel, în statul Parana, în jurul orei 15:00 (1800 GMT) și s-a prăbușit în orașul Vinhedo, la aproximativ 80 km nord-vest de Sao Paulo.
Un videoclip distribuit pe rețelele de socializare arată ceea ce pare a fi un avion fabricat de ATR scăpat de sub control în timp ce se prăbușește peste copaci, în apropierea unor case, după care se ridică o pală uriașă de fum negru, descrie Reuters.
„Nu există supraviețuitori”, a declarat pentru CNN Ana Candida Briski, directorul de comunicații al orașului din apropiere Valinhos, lângă Vinhedo, care a precizat că nu există victime la sol.
O casă dintr-un complex de locuințe a fost avariată, dar niciunul dintre locuitorii ei nu a fost rănit, notează Reuters.
„Trebuie să vă aduc vești cu adevărat proaste”, a declarat președintele Luiz Inacio Lula da Silva la un eveniment, la scurt timp după accident.
El a cerut un minut de reculegere pentru victimele accidentului.
La doar câteva minute după accident, pompierii din Sao Paulo au ajuns cu șapte echipaje la fața locului.
Aeronava a fost listată de site-ul de urmărire a zborurilor FlightRadar24 ca un turbopropulsor ATR 72-500 de 14 ani.
Avionul a început să piardă din altitudine cu un minut și jumătate înainte de a se prăbuși.
Transportatorul regional VoePass este a patra companie aeriană ca mărime din Brazilia după cota de piață. Compania a declarat că nu poate oferi informații suplimentare despre ce a cauzat prăbușirea avionului.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fostul lider separatist al Cataloniei a părăsit Spania fără ca poliția să-l poată aresta
Carles Puidgemont, fostul lider separatist al Cataloniei, s-a întors în Belgia după o vizită scurtă la Barcelona, unde a apărut în mijlocul susținătorilor săi înaintea unei sesiuni a Parlamentului local. Deși există mandat de arestare pe numele său, poliția regională nu a reușit să-l aresteze.
Avocatul fostului lider separatist al Cataloniei, Gonzalo Boye, a spus că Puidgemont nu se mai află în Spania și nici nu intenționează să se predea autorităților de la Madrid, scrie The Guardian.
Cântărețul catalan Luis Llach, cunoscut și ca un naționalist fervent, a declarat că Puidgemont este „teafăr și nevătămat și, mai presus de toate, liber”, în timp ce Jordi Turull, secretar general al partidului fostului lider separatist, Împreună pentru Catalonia (Junts), a spus că acesta s-a întors deja „acasă” la Waterloo, în Belgia.
Puigdemont a apărut joi într-un parc central din Barcelona, unde câteva mii de susținători separatiști, care s-au adunat în așteptarea sosirii sale, fluturau steaguri catalane. El a ridicat pumnul în aer în semn de triumf, în aplauzele mulțimii.
„Unii s-au bucurat că azi voi fi arestat”, a spus el, după care a dispărut în spatele platformei de pe care vorbea.
Turull a susținut că Puigdemont intenționa să se predea poliției odată intrat în clădirea Parlamentului, dar a fost descurajat de prezența „tot mai agresivă” a poliției. În cele din urmă, potrivit lui Turull, acesta a decis să nu se predea pentru a scuti poliția catalană de jena de a fi fotografiat în timp ce îl aresta.
Cu toate acestea, imaginile video arată că Puidgemont nu a făcut niciun efort pentru a ajunge la clădirea Parlamentului și, după scurtul său discurs, a mers direct la mașina care îl aștepta și cu care a și fugit.
Carles Puidgemont trăiește în exil autoimpus în Belgia, după ce a fugit din Spania pentru a evita să fie arestat. Autoritățile spaniole au emis mandat de arestare pe numele său, după ce l-au acuzat de organizarea unui referendum ilegal de independență în Catalonia, în 2017, pe când era președinte al regiunii autonome spaniole.
- Te-ar putea interesa și: Fostul lider separatist al Cataloniei, anchetat pentru terorism de justiția spaniolă
Judecătorul Curții Supreme a Spaniei, Pablo Llarena, care încearcă să-l aresteze pe Puidgemont de la plecarea sa, de acum șapte ani, a cerut explicații de la Poliția Catalană privind „evadarea” lui Puidgemont. Doi polițiști au fost arestați, fiind acuzați că l-ar fi ajutat pe fostul lider separatist al Cataloniei să scape.
Nouă membri ai guvernului său regional au fost condamnați la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani pentru rolurile lor în promovarea independenței. În 2021 ei au fost grațiați.
Anul acesta, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a promovat în Parlamentul de la Madrid o controversată lege a amnistiei. Aceasta a fost cerută de separatiștii catalani, care i-au oferit voturile necesare pentru a-l ajuta să revină la putere.
Cu toate acestea, Curtea Supremă a Spaniei a menținut mandatele de arestare pentru Puidgemont și alte persoane, acuzate de utilizarea abuzivă a fondurilor publice, hotărând că legea amnistiei nu li se aplică.
Puigdemont susține că votul pentru independență nu a fost ilegal și că, prin urmare, acuzațiile legate de acesta nu au nici o bază. (CB)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 10 morți și 35 de răniți într-un bombardament rusesc la un supermarket din Ucraina
Cel puțin 10 persoane au murit și alte 35 au fost rănite în ceea ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a numit un atac rus „terorist” la un supermarket din Kosteantinivka, oraș din regiunea Donețk, din estul Ucrainei. Bilanțul a fost anunțat de ministrul ucrainean al Afacerilor Interne.
Lovitura armatei ruse a provocat un incendiu care a fost ulterior stins, au anunțat autoritățile, potrivit Reuters.
„Teroriștii ruși au lovit un supermarket obișnuit și un oficiu poștal. Sunt oameni care se află sub dărâmături. O operațiune de salvare este în curs de desfășurare și vom face totul pentru a-i salva”, a spus Zelenski pe X.
„În acest moment știm că au decedat patru persoane... cel puțin 24 au fost rănite. Rusia va fi trasă la răspundere pentru această teroare și vom face tot posibilul pentru a ne asigura că lumea rămâne alături de Ucraina în a ne sprijini apărarea și salvarea vieților oamenilor noștri”, a spus într-o primă reacție președintele ucrainean.
Vadim Filașkin, șeful administrației militare regionale, a scris pe Telegram că o rachetă Kh-38 a fost utilizată în lovitură.
„Este încă o lovitură țintită asupra unui loc unde se adună oamenii, un alt act de teroare al rușilor”, a scris Filașkin pe o postare anterioară, tot pe Telegram.
Imaginile de la fața locului arată un fum negru care se ridică din ruinele supermarketului. Serviciile de urgență se află la fața locului și continuă operațiunile de salvare, a adăugat Filașkin.
Compania ucraineană Nova Poșta a transmis că oficiul său din supermarket a fost avariat.
Forțele Moscovei controlează porțiuni mari din regiunea Donețk. Regiunile controlate de ucraineni sunt deseori supuse bombardamentelor și atacurilor aeriene rusești.
- Te-ar putea interesa și: Atac aerian masiv asupra Kievului. Apărarea ucraineană a doborât 89 de drone rusești
Orașul Kosteantinivka se află la doar 13 kilometri de linia frontului.
Regiunea este una dintre cele mai fierbinți zone de luptă, Rusia țintind în direcția nodului logistic strategic din est, Pokrovsk. Între timp, oficialii ucraineni locali au informat că în alte incidente, șase persoane au murit în atacurile rusești asupra a patru regiuni.
Moscova a acuzat recent Kievul de lansarea unui „asalt transfrontalier” în regiunea Kursk. Armata ucraineană nu a comentat încă acțiunile trupelor sale din această zonă. (CB)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Accident grav în apropiere de Stăuceni. Un microbuz cu pasageri s-a răsturnat
Accident grav în apropiere de orașul Stăuceni. Un microbuz cu pasageri s-a lovit cu un camion. Impactul a fost atât de puternic, încât mijlocul de transport s-a răsturnat.
Pentru moment, nu se cunoaște dacă sunt victime.
La fața locului s-au deplasat mai multe echipaje de poliție pentru a elucida circumstanțele producerii accidentului.
Contactați de Europa Liberă, oamenii legii au comunicat că vor reveni mai târziu cu mai multe detalii.
Pe traseul Chișinău-Orhei, unde s-a produs accidentul, s-au format ambuteiaje.
Un accident similar s-a produs acum câteva luni la intrarea în Magdacești. Atunci, un microbuz cu pasageri de pe ruta Chișinău-Drăsliceni s-a ciocnit cu un camion. Au avut de suferit 16 pasageri ai microbuzului.
Știrea este în curs de actualizare...
Încă o medalie pentru R. Moldova la JO de la Paris. Canoistul Serghei Tarnovschi a câștigat medalia de bronz
Republica Moldova obține o nouă medalie la Jocurile Olimpice de la Paris. Sportivul moldovean Serghei Tarnovschi a câștigat vineri, 9 august, medalia de bronz la proba sportivă canoe, la distanța de 1000 m.
Pentru R. Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris, ediția 2024, aceasta este a treia medalie în palmaresul lotului național olimpic.
Tarnovschi a debutat cu victorie la Jocurile Olimpice de la Paris. El a ocupat prima poziție în cursa de calificare cu numărul 4, cu timpul de 3:49.27, astfel s-a calificat direct în semifinală. După care s-a clasat pe poziția a doua în semifinala 2, cu un timp de 3:45.33.
Tarnovschi a cucerit medalia de bronz în cursa finală, după ce a înregistrat un timp de 3:44.68.
Aceasta este a treia sa participare la Jocurile Olimpice. La Jocurile Olimpice de vară din 2016 de la Rio de Janeiro, Tarnovschi a câștigat medalia de bronz la proba de canoe simplu pe 1.000 m. Medalia i-a fost retrasă în 2017, după ce a fost descalificat pentru dopaj pe o durată de 4 ani și toate rezultatele obținute după 8 iulie 2016 au fost invalidate.
R. Moldova a obținut două medalii de bronz la JO 2024. Judocanii Denis Vieru și Adil Osmanov le-au câștigat în categoriile de greutate de 66 de kg, respectiv 73 de kg.
Luptătoarea Anastasia Nichita și-a asigurat un loc în finala Jocurilor Olimpice de la Paris și va lupta, vineri seara, în categoria de 57 kg feminin pentru medalia de aur, împotriva luptătoarei japoneze Tsugumi Sakurai.
26 de sportivi reprezintă R. Moldova la JO de la Paris, desfășurate în perioada 26 iulie – 11 august. Dintre aceștia, 18 sportivi și-au încheiat deja evoluția.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Exporturile moldovenești de fructe uscate au crescut cu 65% în acest an
Exporturile moldovenești de fructe uscate au crescut cu 65% în primele șase luni ale anului 2024, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare precizează că este vorba de o majorare de la 4 mii tone la 6,6 mii tone.
De asemenea, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în perioada ianuarie-mai curent, R. Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor la mai multe categorii de produse agricole.
Exporturile de semințe și fructe oleaginoase au crescut de 1,6 ori, evidențiind o cerere sporită pentru aceste produse pe piețele internaționale.
În aceeași perioadă, exporturile de legume și fructe au înregistrat o creștere de 24,3%.
De asemenea, sectorul băuturilor alcoolice și nealcoolice a cunoscut o creștere de 13,0% în exporturi.
- Te-ar putea interesa și: Nici în 2023 Moldova nu a exportat în UE roșii, usturoi și suc de struguri, produse scutite de taxe vamale
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, în urma liberalizării temporare a comerțului, în perioada 2021-2023, exporturile în UE a produselor scutite de taxe au înregistrat „o creștere remarcabilă”:
- struguri de masă – de la 15.800 de tone la 32.300 de tone;
- mere – de la 1.000 de tone la 13.200 de tone;
- prune – de la 25.800 de tone la 60.400 de tone;
- cireșe – de la 74 de tone la 2.900 de tone.
Unele produse au depășit cotele prevăzute, cum ar fi strugurii – cu 62% și cireșele – cu 93%.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile vamale din R. Moldova și Ucraina au introdus noi condiții tehnice pentru schimbul automat de date
Autoritățile vamale din Republica Moldova și Ucraina au semnat noile condițiile tehnice pentru schimbul automat de informații în cadrul unui proiect dezvoltat cu sprijinul Uniunii Europene.
Ceremonia semnării a avut loc la postul vamal Palanca, pe 8 august.
Potrivit unui comunicat de presă al Serviciului vamal moldovean, în urma implementării proiectului „UE pentru Securitatea Frontierelor”, la trei puncte de trecere - Criva-Mamalîga, Otaci-Moghiliov-Podolsk și Palanca-Maiaki-Udobnoe - au fost instalate echipamente de control video și sisteme automate de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare a mijloacelor de transport, care permit schimbul electronic de informații vamale în timp real pentru fluidizarea și securizarea traficului transfrontalier.
„În cadrul proiectului au fost modernizate sistemele informaționale centrale ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova și ale Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei. Modernizările au îmbunătățit procesele de business și au facilitat schimbul reciproc de informații între ambele administrații vamale, precum și interacțiunea viitoare cu sistemele informaționale vamale ale Uniunii Europene”, a menționat directorul interimar al Serviciului Vamal, Viorel Doagă.
- Te-ar putea interesa și: Schimb automat de date între serviciile vamale din R. Moldova, Ucraina și România
Autoritățile vamale din R. Moldova și Ucraina dezvoltă schimbul de informații privind mărfurile și mijloacele de transport care traversează frontiera ambelor state, prin intermediul sistemului de control video VICOS (VIdeoCOntrolSystem), în cadrul proiectului „UE pentru Securitatea Frontierelor”.
„Sprijinul UE a permis facilitarea comerțului și a circulației mărfurilor și mijloacelor de transport la frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, prevenind și luptând în același timp împotriva contrabandei și a altor fraude vamale, a criminalității și a corupției. În cele din urmă, a contribuit la securitatea, stabilitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii”, a declarat Oleh Nikolaiciuk, șeful adjunct al Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei.
Perioada de implementare a proiectului a fost ianuarie 2020 - iunie 2024, având un buget total de peste 4,4 milioane de euro.
Pe 10 iunie curent, a fost lansat un proiect pilot care va asigura schimbul automat de informații între autoritățile vamale din Republica Moldova, România și Ucraina.
Proiectul pilot va fi aplicat la posturile vamale de la frontiera moldo-română Leușeni-Albița, Giurgiulești-Galați și la postul vamal de la frontiera moldo-ucraineană Giurgiulești-Reni, în perioada 10 iunie - 12 iulie 2024, precizează Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CUB nu-l mai susține pe Octavian Țîcu la prezidențiale și se retrage din blocul „Împreună”
Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) s-a desprins de Blocul „Împreună” și și-a retras sprijinul pentru Octavian Țîcu, cel pe care blocul l-a desemnat drept candidat la prezidențialele din toamnă.
Liderul CUB, Igor Munteanu, a făcut anunțul pe 9 august, la câteva zile după ce a pierdut în competiția internă a blocului format din patru partide pentru desemnarea unui candidat la scrutinul din 20 octombrie.
Munteanu a spus că formațiunea sa va propune un alt candidat, apolitic, și l-a acuzat pe Țîcu de docilitate față de actuala guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
CUB va propune în următoarele săptămâni un candidat care să „nu fie al unui partid, ci al cetățenilor”, a mai spus Igor Munteanu.
Blocul „Împreună” și-a anunțat candidatul la prezidențiale pe 4 august. Candidatura istoricului Octavian Țîcu a fost aleasă prin vot de reprezentanții celor patru partide care formează blocul, la competiția internă participând câteva persoane, printre care și Igor Munteanu.
- Te-ar putea interesa și: Istoricul Octavian Țîcu este candidatul blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale
Odată cu retragerea sprijinului pentru Octavian Țîcu, CUB a părăsit blocul „Împreună” despre care susține că ar suferi din cauza unor „jocuri din culise” sau „influențe din partea unor cercuri din afara blocului apropiate de actuala guvernare”.
Blocul „Împreună” a fost format în aprilie 2024, de către patru partide declarate pro-europene: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC).
În replică, celelalte partide din bloc au spus că retragerea partidului CUB este un „sabotaj” care ar fi fost cauzată de „influențele nocive ale oligarhilor fugari”. Totodată, decizia de a retrage sprijinul lui Octavian Țîcu ar fi determinată „de frustrări și ambiții personale” ale liderului CUB.
Blocul „Împreună”, la inițiativa căruia mai multe partide pro-europene au semnat „Pactul pentru Europa”, încă nu a decis ce va face la referendumul din aceeași zi cu prezidențialele.
- Te-ar putea interesa și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?
Până în prezent, 16 persoane (inclusiv Țîcu) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă. Este vorba despre președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fostul premier, Vasile Tarlev; doctorul în drept, Alexandru Arseni; fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună; ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca; vicepreședintele ALDE, Ștefan Savițchi; și deputatul Vasile Bolea, candidatul blocului „Victoria-Pobeda” pe care Comisia Electorală Centrală a refuzat să îl înregistreze.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea R. Moldova la UE vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Al treilea suspect reținut pentru planul de a ataca spectatorii lui Taylor Swift la Viena
Încă un adolescent, al treilea, a fost arestat în legătură cu un atac dejucat asupra concertelor anulate ale lui Taylor Swift de la Viena, a declarat vineri ministrul de interne al Austriei.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că un tânăr de 18 ani a fost reținut joi seară la Viena, după ce ar fi fost în contact cu principalul suspect. Karner a anunțat arestarea în timpul unei conferințe de presă pe alte teme, vineri.
Associated Press amintește că principalul suspect, un tânăr de 19 ani, și un alt adolescent de 17 ani au fost arestați marți, în timp ce un tânăr de 15 ani a fost interogat, dar nu a fost arestat. Oficialii au declarat joi după-amiază că nu mai sunt căutați alți suspecți.
Autoritățile spun că complotul pare să fi fost inspirat de organizațiile Statul Islamic și Al-Qaeda. Au fost găsite materiale pentru fabricarea bombelor la domiciliul unuia dintre suspecți. Oficialii spun că un suspect a mărturisit că plănuia să „omoare cât mai mulți oameni posibil în afara locului de desfășurare a concertului.”
Trei concerte cu toate biletele vândute au fost anulate miercuri din cauza complotului, dezamăgind fanii lui Swift din întreaga lume. Mulți dintre ei cheltuiseră mii de euro pe bilete de avion și cazare în capitala scumpă a Austriei pentru a participa la spectacolele turneului Eras Tour de la Stadionul Ernst Happel.
Organizatorii concertelor din Austria au spus că se așteptau la până la 65.000 de fani în interiorul stadionului la fiecare concert și până la 30.000 de spectatori în afara acestuia, unde autoritățile spun că suspecții plănuiau să lovească. Atacul dejucat a fost planificat pentru joi sau vineri, potrivit ministrului austriac de interne, Gerhard Karner.
Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a apărat decizia de a anula concertele, spunând că arestările suspecților au avut loc prea aproape de datele spectacolelor, programate pentru joi, vineri și sâmbătă.
„Înțeleg foarte bine că cei care doreau să trăiască concertul live sunt foarte triști,” a declarat Nehammer la o conferință de presă joi. „Dar este de asemenea important ca (...) siguranța să fie pe primul loc.”
Swift urmează încă să susțină cinci concerte pe stadionul Wembley din Londra între 15 și 20 august, la sfârșitul etapei europene a turneului său record, Eras Tour.
Primarul Londrei, Sadiq Khan, a declarat că, deși înțelege motivele Vienei pentru anulare, „noi vom merge înainte.” Khan a spus că autoritățile capitalei sunt pregătite, inclusiv în urma lecțiilor învățate dintr-un atac din 2017 la un concert al Arianei Grande la Manchester, la care 22 de persoane au fost ucise.
În Austria, principalul suspect a mărturisit că a început să plănuiască atacul în iulie, au spus autoritățile. Tânărul de 19 ani a încărcat pe internet un jurământ de loialitate față de actualul lider al grupării Statul Islamic cu doar câteva săptămâni în urmă.
Era „clar radicalizat în direcția Statului Islamic și crede că este corect să ucidă necredincioșii,” a declarat Omar Haijawi-Pirchner, șeful Direcției de Securitate a Statului și Informații din Austria.
Haijawi-Pirchner a adăugat că suspectul „dorea să comită un atac în zona de lângă stadion, ucigând cât mai multe persoane, folosind cuțite sau chiar dispozitivele explozive pe care le-a fabricat.”
- Te-ar putea interesa și: Concertele lui Taylor Swift de la Viena, anulate ca urmare a unei amenințări teroriste
În timpul unei percheziții la domiciliul suspectului din Ternitz, la sud de Viena, anchetatorii au găsit substanțe chimice și dispozitive tehnice care indicau „acțiuni concrete de pregătire,” a declarat Franz Ruf, director general pentru securitate publică la Ministerul de Interne.
Autoritățile au spus că au găsit, de asemenea, materiale ale grupărilor Statul Islamic și al-Qaida la domiciliul celui de-al doilea suspect, care are 17 ani. Acest suspect, care până acum a refuzat să vorbească, a fost angajat cu câteva zile în urmă de o companie care furniza servicii la locul de desfășurare a concertelor.
Ambii adolescenți au fost arestați marți. Niciunul dintre numele lor nu a fost făcut public, conform regulilor de confidențialitate din Austria.
Karner a spus că serviciul de informații al Austriei a colaborat strâns cu serviciile de informații străine pentru a captura cei doi adolescenți.
CIA a refuzat să spună joi dacă agențiile de informații americane au jucat vreun rol în investigația legată de concertele anulate ale starului pop din SUA. Departamentul de Stat și alte agenții guvernamentale au fost însă în contact cu oficialii austrieci în legătură cu presupusul complot, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România se angajează să susțină securitatea energetică a R. Moldova, după instituirea stării de alertă timpurie
România și-a reiterat sprijinul total pentru securitatea energetică a R. Moldova. Asigurările au fost date de către ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, în contextul instituirii stării de alertă timpurie pe piața gazelor în urma acțiunilor militare din regiunea rusă Kursk.
Sebastian Burduja a avut în seara zilei de joi, 8 august, o discuție telefonică cu ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov.
„Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență. Prin noua Strategie Energetică a României, țara noastră se angajează că va susține securitatea energetică a R. Moldova. Avem capacitatea și hotărârea de a sprijini necondiționat R. Moldova, cu atât mai mult în aceste vremuri deosebit de complicate”, a scris ministrul român pe pagina sa de Facebook.
Sebastian Burduja a adăugat că se va lucra în continuare la unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului.
- Te-ar putea interesa și: CSE instituie stare de alertă timpurie în sectorul gazelor naturale în legătură cu acțiunile militare din regiunea rusă Kursk
Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE) a instituit, pe 8 august, starea de alertă timpurie, în contextul informațiilor prezentate de Ministerul Energiei cu privire la riscul potențial de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale. Decizia a fost luată ca urmare a acțiunilor militare în zona punctului transfrontalier de interconectare dintre Federația Rusă și Ucraina (Sudja) pentru a asigura securitatea energetică a țării, precizează un comunicat al guvernului de la Chișinău.
Despre posibile riscuri în legătură cu acțiunile militare din regiunea rusă Kursk - unde de câteva zile are loc o incursiune a forțelor ucrainene - operatorul de transportare a gazelor din Ucraina a sesizat operatorul Vestmoldtransgaz din R. Moldova în seara zilei de miercuri.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Peste 100 de mii de moldoveni s-au înregistrat deja pentru a vota în străinătate
La două luni de la începutul înregistrării prealabile, puțin peste 100 de mii de moldoveni s-au înregistrat pentru a vota în străinătate la prezidențiale și referendum pe 20 octombrie. Numărul celor care vor să voteze prin corespondență abia a depășit 300 de persoane.
Înregistrarea prealabilă a alegătorilor moldoveni, care în ziua alegerilor se vor afla peste hotare, a început pe 28 mai.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), săptămâna aceasta, numărul alegătorilor înregistrați a depășit o sută de mii.
Cei mai mulți sunt în Italia (21,8 mii), Marea Britanie (16,2 mii), Germania (14,2 mii), Franța (9 mii) și Rusia (7,5 mii).
În țările vecine, România și Ucraina, s-au înregistrat 6,7 mii și 82 de alegători, respectiv.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Despre ce este referendumul din 20 octombrie
La alegerile prezidențiale anterioare, din 2020, în străinătate au votat aproape 150 mii de moldoveni în primul tur și peste 260 mii în cel de al doilea.
Înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, dar această procedură permite autorității electorale să estimeze numărul celor care vor să voteze în străinătate și să organizeze suficiente secții de votare.
Cetățenii moldoveni se pot înregistra prealabil pe site-ul CEC-ului, până pe 6 septembrie.
Câți moldoveni s-au înregistrat pentru votul prin corespondență?
Deocamdată, și-au exprimat intenția să voteze prin corespondență doar 330 de moldoveni, dintre care peste jumătate în Statele Unite ale Americii.
Votul prin corespondență va fi aplicat, în premieră, la cele două scrutine din 20 octombrie. Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Această metodă de votare nu poate fi organizată în Rusia, Ucraina sau în alte țări aflate în conflicte militare, precum și în statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice sau care nu respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
MAE cere repetat cetățenilor moldoveni să se abțină de la călătorii neesențiale în Israel
Ministerul de externe a reiterat „apelul ferm” către cetățenii moldoveni de a se abține de la călătorii neesențiale în Israel și regiunea Orientului Mijlociu, unde situația de securitate este „în permanentă schimbare și se poate modifica brusc”.
Celula de criză de la MAE s-a reunit în ședință joi, 8 august, pentru a discuta despre situația de ultimă oră din Orientul Mijlociu și „planurile de acțiune ale instituțiilor naționale, în funcție de diverse scenarii”.
Externele au precizat că nu au primit, deocamdată, solicitări de sprijin consular din partea cetățenilor Republicii Moldova aflați în această zonă.
Totodată, MAE recomandă cetățenilor să utilizeze rutele de transport existente, dacă intenționează să părăsească Israelul. Aeroportul internațional Ben Gurion funcționează în mod obișnuit, iar zborurile către Republica Moldova sunt efectuate în mod sistematic, a precizat instituția.
- Te-ar putea interesa și: Moldovenii sunt îndemnați să evite călătoriile în Israel. Ce se întâmplă în regiune?
Orientul Mijlociu a intrat în cea mai mare criză din ultimii ani după ce liderul politic al Hamas, grupare declarată teroristă de către UE și SUA, a fost ucis în Iran săptămâna trecută.
Iranul a acuzat Israelul și a promis un răspuns militar, deși Israelul nu și-a asumat responsabilitatea pentru asasinarea lui Ismail Haniyeh.
Experții au avertizat că o ripostă majoră din partea Iranului ar putea declanșa un război pe scară largă în regiune. (R.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cea mai mare organizație LGBT din Europa condamnă Bulgaria pentru o lege de inspirație rusească
Parlamentul Bulgariei a adoptat miercuri, 7 august, un amendament controversat la legea educației, care interzice „propaganda” LGBT în școli și a introdus definiția „orientării sexuale tradiționale” în legislația națională. Decizia a fost condamnată de cea mai mare asociație a organizațiilor LGBT.
Filiala europeană a Asociației Internaționale a lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor și intersexualilor (ILGA-Europe) a condamnat adoptarea „rapidă” a legislației care interzice reprezentarea identităților LGBTI în școlile din Bulgaria.
Reprezentanții organizației au calificat legislația, despre care spun că este inspirată din Rusia și Ungaria, ca fiind un atac la adresa drepturilor copiilor și o încercare a extremei-drepte și partidelor pro-ruse de a strânge voturi înaintea alegerilor anticipate.
„Susținătorii legii, Partidul Renașterii și toți cei care au votat în favoarea legii susțin că fac asta pentru a proteja tinerii, însă adevărul este că acesta este un atac la adresa drepturilor copiilor, în special a copiilor LGBTI”, a spus directorul ILGA-Europe, Chaber.
Prevederea privind interdicția de promovare a propagandei LGBT în școli a fost adăugată prin intermediul unui amendament la Legea educației preșcolare și școlare. Acesta a fost înaintat în Parlament de partidul pro-rus al Renașterii și a trecut cu votul a 159 de deputați, din cam toate partidele, la capătul unei ședințe maraton, care a fost și ultima din această sesiune a legislativului bulgar.
- Te-ar putea interesa și: CEDO cere Bulgariei să recunoască mariajul persoanelor de același sex
Amendamentul prevede interzicerea „propagandei, promovării sau incitării pe orice cale, directă sau indirectă, în sistemul educațional a ideilor și viziunilor legate de orientarea sexuală netradițională și/sau identitatea de gen alta decât cea biologică”.
În aceeași ședință, parlamentarii au votat de asemenea pentru un text separat care definește „orientarea sexuală netradițională” ca fiind „diferită față de cea general acceptată și de noțiune stabilite în tradiția legală bulgară privind atracția emoțională, romantică, sexuală sau senzuală între persoanele de sex opus”.
Aceste prevederi au fost adoptate cu o majoritate mai mică de voturi.
Principalele argumente pentru aceste schimbări au fost că ele reprezintă spiritul Constituției Bulgariei, care stipulează că mariajul este posibil doar între un bărbat și o femeie, de rând cu valorile ortodoxe.
Multe dintre criticile care au vizat aceste schimbări s-au axat pe termenul „orientare sexuală netradițională” care ar fi asemănătoare cu definiția orientării sexuale de pe enciclopedia online, Wikipedia.
„Atunci când luăm texte de pe Wikipedia pentru a face legi, nu este vorba de orientare de dreapta, nu este vorba de orientare conservatoare și nu este vorba de protecția copiilor bulgari, ci de populism ieftin", a declarat Elisaveta Belobradova, de la partidul reformist Noi Continuăm Schimbarea/Bulgaria Democratică (PP-DB).
Colegul său din partea partidului de centru-dreapta GERB, Gheorghi Gheorghiev, a declarat că, prin adoptarea unei definiții a „orientării sexuale netradiționale”, deputații au stabilit un „precedent nemaiauzit” în sistemul juridic al unui stat membru al UE. Textul este discriminatoriu și contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului, a spus el.
După adoptarea amendamentului și a textului pe străzile din Sofia au avut loc mai multe proteste. Oamenii au scandat „Rușine să vă fie!” și „Nu mai alungați oamenii din Bulgaria!”.
Bulgaria se numără printre ultimele țări din UE care nu acordă drepturi cuplurilor de același sex, deși este obligată să o facă în baza unor decizii ale justiției UE, ca și vecina ei de la nord, România. Celelalte țări din UE care resping încă aceste drepturi sunt Polonia, Slovacia și Lituania. (CB)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CSE instituie stare de alertă timpurie în sectorul gazelor naturale în legătură cu acțiunile militare din regiunea rusă Kursk
Comisia pentru Situații Excepționale instituie starea de alertă timpurie în contextul informațiilor prezentate de către Ministerul Energiei privind riscul potențial de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale.
Într-un comunicat de presă, Guvernul R. Moldova precizează că decizia a fost luată ca urmare a acțiunilor militare în zona punctului transfrontalier de interconectare dintre Federația Rusă și Ucraina (Sudja) pentru a asigura securitatea energetică a țării.
„Membrii Comisiei [pentru Situații Excepționale] au constatat că, în prezent, nu există întreruperi sau riscuri pentru întreruperi imediate. Instituirea alertei va oferi instituțiilor responsabile pârghiile necesare pentru o monitorizare atentă și o intervenție rapidă, în caz de necesitate”, se mai menționează în comunicat.
Tot azi, ministerul Energiei a cerut Comisiei pentru situații excepționale să instituie starea de alertă timpurie în legătură cu acțiunile militare din regiunea rusă Kursk, în apropiere de Sudja, unde se află stația de compresare a gazelor naturale care sunt livrate regiunii transnistrene a R. Moldova.
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat la un briefing că situația „comportă anumite riscuri” pentru sistemul de energetic al Republicii Moldova, întrucât „pot surveni anumite restricții”.
„Toate întreprinderile din sector - și pe dimensiunea de gaze și pe cea de energie electrică - conștientizează care sunt implicațiile posibile, au anumite planuri de rezervă, inclusiv cei de la Moldovagaz, Vestmoldtransgaz, Moldelectrica, Energocom. Toată lumea este conștientă de ce se întâmplă și are anumite scenarii de reacție”, a declarat oficialul.
Oficialii de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că Republica Moldova nu mai este dependentă de livrările de gaze de la gigantul rus Gazprom, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de acestea, inclusiv Centrala electrică de la Cuciurgan, controlată de Moscova, care asigură cea mai mare parte a necesarului de energie electrică al Republicii Moldova.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul ar putea cumpăra din nou de la Gazprom pentru că „nu a introdus sancțiuni împotriva gazelor rusești”
Victor Parlicov a spus că este la latitudinea Comisiei situații excepționale să declare sau nu stare de alertă timpurie, în timp ce instituțiile abilitate vor elabora „un plan de acțiuni pentru situații concrete, în funcție de ce se întâmplă”.
Ministrul a ținut să precizeze că, pentru moment, nu există „întreruperi” în livrarea gazelor naturale, „nu există situații de urgență sau vreun risc iminent pentru sistem”. Stația de compresare Sudja este una automatizată și funcționează „în regim normal”, a adăugat Parlicov.
Despre posibile riscuri în legătură cu acțiunile militare din regiunea rusă Kursk - unde de câteva zile are loc o incursiune a forțelor ucrainene - operatorul de transportare a gazelor din Ucraina a sesizat operatorul Vestmoldtransgaz din R. Moldova în seara zilei de miercuri.
În dimineața zilei de joi, ministerul Energiei a convocat o ședință cu șefii întreprinderilor din sectorul energetic pentru a discuta situația creată și „posibilitățile de intervenție”, primul pas fiind recomandarea de a institui starea de alertă timpurie, care presupune că există „un anumit risc ce este monitorizat, dar nu se intervine”, potrivit ministrului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Carles Puigdemont, fost lider catalan, se întoarce în Spania după aproape 7 ani de auto-exil. Apoi dispare din nou
Fostul lider al Cataloniei, Carles Puigdemont, care a fugit din Spania după organizarea unui referendum ilegal pentru independența regiunii sale bogate în urmă cu aproape șapte ani, s-a întors în țară joi, în ciuda unui mandat de arestare în vigoare.
Puigdemont a apărut brusc joi la Barcelona după ce a stat ani de-a rândul în Belgia. A fost văzut la un miting al suporterilor săi, ținând un mic discurs și primind ovații, înainte să dispară din nou ca să nu poată fi arestat.
El se confruntă cu acuzații de deturnare de fonduri în campania lui de a separa Catalonia de restul Spaniei.
Associated Press amintește că Puigdemont și-a dedicat cariera creării unei noi țări în nord-estul Spaniei — o luptă care durează de zeci de ani. Abordarea sa în general inflexibilă a dus la conflicte politice atât cu alte partide separatiste, cât și cu guvernul central al Spaniei.
Puigdemont a apărut joi într-un parc central din Barcelona, unde câteva mii de susținători separatiști, care s-au adunat în așteptarea sosirii sale, fluturau steaguri catalane. El a ridicat pumnul în aer în semn de triumf, în aplauzele mulțimii.
„Unii s-au bucurat că azi voi fi arestat”, a spus el, după care a dispărut în spatele platformei de pe care vorbea.
Evenimentul a fost organizat de partidul său politic Împreună pentru Catalonia (Junts), cu câteva ore înainte ca un nou guvern regional să preia funcția într-o clădire administrativă din apropiere,
Poliția locală a făcut un cordon de securitate în jurul unei secțiuni a parcului unde se află clădirea parlamentului Cataloniei, protejată de ziduri. Puigdemont s-a îndreptat apoi spre clădire, urmat de mulțimi de susținători.
Puigdemont anunțase deja în mod public că se întoarce în Spania, deși nu dăduse detalii despre călătorie.
- Te-ar putea interesa și: Protestatarii de mediu blochează aeroporturi europene: „E prea târziu pentru schimbări treptate”
Prezența lui Puigdemont în Spania ar putea să genereze noi tensiuni politice legate de problema latentă a independenței catalane. Tentativa eșuată de secesiune a declanșat o criză constituțională prelungită.
Un proiect de lege de amnistie controversat, elaborat de guvernul spaniol de coaliție condus de socialiști, ar putea teoretic să-l exonereze pe Puigdemont, ca și pe sute de alți susținători ai independenței catalane, de orice infracțiune legată de scrutinul ilegal din 2017.
Dar proiectul de lege, aprobat de parlamentul Spaniei la începutul acestui an, este contestat de Curtea Supremă, și nu este limpede ce infracțiuni vor fi amnistiate. Puigdemont ar putea fi plasat inițial în detenție preventivă, dacă va fi arestat.
Întoarcerea fostului lider catalan riscă să complice un acord negociat în sfârșit, după luni de blocaj, între Partidul Socialist Catalan (PSC) al lui Salvador Illa și celălalt partid principal separatist catalan și de stânga, Esquerra Republicana (ERC).
Acel acord îi asigura lui Illa suficient sprijin în legislativul catalan pentru a deveni, într-un vot promovat pentru joi, noul președinte regional. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Start înregistrării pentru „Marea Dictare Națională”. La cea de a doua ediție sunt așteptate 1500 de persoane
La Marea Dictare Națională, organizată de Ziua Limbii Române, pe 31 august, sunt așteptate să participe cel puțin 1500 de persoane, de trei ori mai multe decât anul trecut.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat la o conferință de presă că interesul față de acest eveniment este „enorm” și a îndemnat doritorii să se înregistreze.
Autoritățile din educație își propun să organizeze o dictare de amploare cu ocazia Zilei Limbii Române, în Piața Marii Adunări Naționale, unde vor fi amplasate circa 750 de bănci. Sunt așteptate persoane de toate vârstele care vor să-și testeze competențele de scriere corectă în limba română.
„Anul trecut, evenimentul a fost o premieră pentru a celebra limba română într-un mod inedit. Și vrem să continuăm și în acest an. Dar la o scară mai mare și de o anvergură mai mare, având în vedere interesul major. Este important ca fiecare cetățean să vorbească și să scrie corect în limba română”, a spus Dan Perciun.
- Te-ar putea interesa și: „Marea Dictare Națională”: Vreau să-mi amintesc de examene și tinerețe
Ministrul Educației a adăugat că asemenea dictări vor fi organizate și în centrele raionale, dar nu a precizat în care anume. Dictările vor fi verificate și evaluate de o comisie din care vor face parte profesori universitari, doctori habilitați și doctori în filologie. Se va lua în considerație: cunoașterea regulilor de ortografie și de punctuație, organizarea estetică a textului în pagină, scrisul lizibil și acuratețea. Participanții care vor primi punctaj maxim vor fi premiați cu vouchere pentru procurarea cărților.
Marea Dictare Națională de anul trecut a fost organizată în scuarul Teatrului National de Operă și Balet „Maria Bieșu”. La eveniment au participat locuitori ai capitalei, dar și oameni veniți din raioane, inclusiv din autonomia găgăuză. Participanții au avut de scris un eseu despre integrarea în Uniunea Europeană.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Concertele lui Taylor Swift de la Viena, anulate ca urmare a unei amenințări teroriste
Cele trei concerte ale artistei americane Taylor Swift programate la Viena au fost anulate, din cauza unei amenințări de atentat terorist. Autoritățile au arestat miercuri doi suspecți, dintre care unul ar fi plănuit un astfel de atac în timpul unuia dintre spectacole.
Taylor Swift avea programate concerte pe stadionul Ernst Happel joi, vineri și sâmbătă, dar organizatorii au anunțat, miercuri seară, că evenimentele au fost anulate.
Barracuda Music - compania care se ocupă de organizare - a transmis pe canalul de Instagram că, „pentru siguranța tuturor, nu avem de ales decât să anulăm cele trei spectacole programate”.
Organizatorii îi citează pe oficialii austrieci, cu privire la un atentat plănuit la stadion.
Anunțul a venit la câteva ore după ce autoritățile austriece anunțaseră măsuri sporite de securitate cu ocazia concertelor lui Taylor Swift.
Asta după ce miercuri devreme au anunțat că au arestat doi suspecți extremiști, dintre care unul părea să plănuiască un atac în timpul unui eveniment organizat în zona Vienei, de genul concertelor artistei americane, transmite agenția de presă.
Principalul suspect, în vârstă de 19 ani a fost arestat la Ternitz, la sud de Viena, iar a doua persoană chiar în capitala Austriei.
Directorul de securitate publică al Ministerul de Interne al Austriei, Franz Ruf, a spus că autoritățile au aflat de „acțiuni pregătitoare” pentru un posibil atac „și, de asemenea, că suspectul în vârstă de 19 ani se concentrează asupra concertelor Taylor Swift din Viena”, a transmis Agenția austriacă de presă, citată de AP.
Suspectul s-ar fi radicalizat pe internet și ar fi fost un simpatizant al așa-numitei grupări Statul Islamic, potrivit oficialului din Ministerul de Interne austriac, citat de BBC.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a scris pe platforma de social media X că anularea concertelor Taylor Swift reprezintă o mare dezamăgire pentru toți fanii artistei, dar că amenințarea teroristă a fost „foarte serioasă”.
„Trăim într-o perioadă în care metodele violente sunt folosite pentru a ataca modul nostru de viață occidental”, a spus Karl Nehammer.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
