Gruparea „Ultima Generație", citată de Associated Press, a declarat că opt activiști au fost implicați în protestele de pe aeroporturile din Berlin, Köln-Bonn, Nürnberg și Stuttgart, care au început în jurul orei 5 dimineața. Organizația cere guvernului german să negocieze și să semneze un acord pentru eliminarea globală a utilizării petrolului, gazului și cărbunelui până în 2030.

Zborurile au fost suspendate la Köln-Bonn după ce s-a raportat că două persoane s-au atașat de asfalt, dar ulterior au fost reluate, a relatat agenția de știri germană dpa. Poliția a declarat că a fost găsită o gaură în gardul aeroportului. Zborurile au fost, de asemenea, suspendate pentru aproximativ o oră la Nürnberg; iar la Aeroportul Berlin, două persoane care se atașaseră de sol au fost îndepărtate și reținute.

Luna trecută, „Ultima Generație" a organizat proteste similare la Aeroportul Köln-Bonn și la Aeroportul Frankfurt, cel mai aglomerat din Germania, care au perturbat semnificativ zborurile de pasageri. La începutul acestei luni, un protest nocturn al activiștilor de mediu la Aeroportul Leipzig/Halle, un important nod de transport aerian de marfă, a forțat suspendarea zborurilor cargo timp de trei ore.

• Te-ar putea interesa și: Protestatarii de mediu blochează aeroporturi europene: „E prea târziu pentru schimbări treptate”

Luna trecută, guvernul german a aprobat o legislație care ar impune pedepse mai dure pentru persoanele care pătrund în perimetrul aeroporturilor.

Proiectul de lege, care încă necesită aprobarea parlamentarilor, prevede pedepse care pot ajunge până la doi ani de închisoare pentru persoanele care intră intenționat în zonele aeroportuare, cum ar fi căile de rulare sau pistele, punând în pericol aviația civilă sau facilitând accesul altcuiva. În prezent, astfel de intruziuni sunt sancționate doar cu amendă.

Activiștii de mediu spun că protestele lor îmbracă asemenea forme, neacceptate de chiar toată lumea, pentru că nu mai este timp de pierdut. Protestele din Germania au loc în ceea ce pare să fie cea mai fierbinte vară din istorie, sau de când se măsoară temperaturile la nivel global. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, reprezentanții forțelor aeriene ucrainene au spus că Rusia a mai lansat și trei rachete ghidate Kh-59 în timpul atacului, scrie Reuters.

Guvernatorul regiunii centrale Cerkasî a declarat că resturile au deteriorat ferestrele unei întreprinderi private, în timp ce guvernatorii regiunilor Kiev, Poltava și Kirovohrad nu au raportat nicio lovitură la infrastructură sau victime.

Guvernatorul regiunii sudice Nikolaev a declarat că forțele aeriene au doborât cinci drone, fără a oferi detalii cu privire la pagube.

Alte opt drone au fost doborâte deasupra regiunii sudice Herson, a declarat guvernatorul acesteia. Diferitele atacuri rusești din această regiune au ucis o persoană și au rănit alte 13 în ultima zi, a declarat acesta.

Miercuri, 14 august, Ucraina a lansat cel mai mare atac nocturn cu drone asupra a patru baze militare rusești, atac descris de președintele Volodimir Zelenski ca fiind „în timp util” și „exact”. Statul major al armatei ucrainene a spus că e vorba de baze militare din regiunile Voronej, Kursk și Nijni Novgorod.

• Te-ar putea interesa și: Rusia intensifică atacurile în estul Ucrainei și încearcă să oprească înaintarea Kievului în regiunea Kursk

Zelenski a adăugat că cele mai grele lupte se dau în continuare în regiunea Donețk. Președintele ucrainean a spus că militarii din acea zonă a frontului urmează să primească mai multe arme decât era planificat, din următorul pachet de sprijin occidental.

Obiectivele oficiale ale Ucrainei în regiunea Kursk nu sunt încă cunoscute, dar ministrul de interne al Ucrainei, Ihor Klimenko, a vorbit despre necesitatea de a crea o „zonă tampon” pentru a „proteja comunitățile de la frontieră supuse atacurilor zilnice ale inamicului”. Alți oficiali ucraineni au spus că guvernul de la Kiev e dispus să deschidă coridoare umanitare pentru a asigura evacuarea civililor din regiunea Kursk, atât înspre Ucraina, cât și înspre Rusia.

Atacul asupra aeroporturilor a avut loc în timp ce trupele ucrainene încearcă să avanseze în regiunea rusă Kursk, după ce au lansat o operațiune surpriză care le-a adus cele mai mari câștiguri pe câmpul de luptă din 2022.

Ministerul rus al Apărării a declarat anterior că apărarea sa aeriană a distrus 117 drone și patru rachete tactice lansate de Ucraina în mai multe regiuni, inclusiv Kursk. În același timp, autoritățile ruse au anunțat stare de urgență și în regiunea Belgorod, în condițiile bombardamentelor puternice ale forțelor ucrainene, fiind anunțate noi evacuări ale civililor din zonele învecinate cu Ucraina și regiunea Kursk.

Garda Națională a Rusiei a declarat că a consolidat securitatea la centrala nucleară Kursk, aflată la doar 35 km de câmpul de luptă. Anterior, șeful armatei ucrainene a anunțat că orașul Sudja, important punct de transfer a gazelor naturale rusești, a ajuns sub controlul trupelor Kievului. (BC)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei opt bănuiți sunt refugiați din Ucraina care au venit în R. Moldova după începerea războiului. Este vorba de șapte bărbați și o femeie, cu vârste între 28 și 43 de ani, membri ai unui grup infracțional activ din 2022. Aceștia erau implicați în înșelarea victimelor și spălarea de bani.

Oamenii legii au stabilit că circa 40 de militarii ucraineni activi pe front au transferat bani pentru cumpărarea unor mașini de teren din donațiile colectate în acest scop, dar după ce au selectat și plătit pentru mașini acestea nu au fost livrate și nici banii nu au fost restituiți. Mașinile urmau să fie folosite pentru operațiunile militare din estul Ucrainei.

După transferul mijloacelor financiare, bănuiții retrăgeau banii din bancomate în Moldova sau îi foloseau pentru servicii și cumpărături. În urma investigațiilor, au fost descoperite bunuri achiziționate cu acești bani, inclusiv 22 de automobile de lux, bijuterii și sume de bani. Bunurile au fost confiscate în urma a peste 20 de percheziții în Moldova și peste 10 în Ucraina.

Investigațiile autorităților ucrainene au arătat că peste 100 de persoane au fost victime ale schemei de escrocherie.

Autoritățile din Kiev și Chișinău au format o echipă comună de investigații care a destructurat gruparea infracțională.

Cei opt bănuiți au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după emiterea unui mandat de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Decizia instanței a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La cea de a doua ediție sunt așteptate 1.500 de persoane. Autoritățile din educație își propun să organizeze o dictare de amploare cu ocazia Zilei Limbii Române, în Piața Marii Adunări Naționale, unde vor fi amplasate circa 750 de bănci. Sunt așteptate persoane de toate vârstele care vor să-și testeze competențele de scriere corectă în limba română.

Autoritățile din educație spun că asemenea dictări vor fi organizate și în centrele raionale, dar nu au precizat în care anume. Dictările vor fi verificate și evaluate de o comisie din care vor face parte profesori universitari, doctori habilitați și doctori în filologie. Se va lua în considerație: cunoașterea regulilor de ortografie și de punctuație, organizarea estetică a textului în pagină, scrisul lizibil și acuratețea. Participanții care vor primi punctaj maxim vor fi premiați cu vouchere pentru procurarea cărților.

• Te-ar putea interesa și: „Marea Dictare Națională”: Vreau să-mi amintesc de examene și tinerețe

Marea Dictare Națională de anul trecut a fost organizată în scuarul Teatrului National de Operă și Balet „Maria Bieșu”. La eveniment au participat locuitori ai capitalei, dar și oameni veniți din raioane, inclusiv din autonomia găgăuză. Participanții au avut de scris un eseu despre integrarea în Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit materialelor cauzei, în perioada martie – august 2024, cei doi angajați ai Centrului de Sănătate Publică Chișinău din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) ar fi pretins și primit sistematic mijloace bănești, sume ce variau de la 2 000 la 10.000 de lei, pentru a facilita obținerea autorizațiilor sanitare de către agenții economici. Aceștia organizau formal controalele sanitare, întocmeau procese-verbale de control fără deplasarea în teren și nu reflectau încălcările depistate în cadrul controlului.

Miercuri, 14 august, ofițerii Centrului Național Anticorupție au descins cu percheziții la domiciliile, automobilele și birourile bănuiților de unde au ridicat mai multe probe.

Investigațiile sunt efectuate de Procuratura municipiului Chișinău, iar bănuiții sunt cercetați în stare de libertare.

Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile a instanței de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția dpa a relatat că răniții au fost tratați mai întâi la locul faptei, apoi au fost duși la spital, iar viața nici unuia din ei nu este în pericol.

Tot dpa a scris că printre răniți se află un adolescent de 15 ani – dar nu este limpede dacă e unul din moldoveni.

Paznicul și persoana care doar vizita centrul din estul Berlinului sunt cetățeni germani.

Atacatorul a fost rănit în incident și se află în prezent în arestul poliției. Motivele atacului nu sunt încă limpezi.

Europa Liberă a cerut detalii despre incident diplomației moldovene, și le va publica odată ce vor fi furnizate.

Sute de moldoveni, mai ales de etnie romă, au beneficiat în ultimii ani de serviciile sociale pentru refugiați din capitala germană, în așteptarea deciziei de acordare de azil.

În ultima vreme, Germania a înăsprit condițiile pentru solicitanții veniți din țări ca Moldova sau Georgia, făcând șansele lor de a rămâne în țară aproape nule.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

El a reușit să plece deoarece Germania nu i-a trecut numele în baza de date a persoanelor căutate, au adăugat procurorii.

Conductele Nord Stream 1 și 2, construite cu miliarde de dolari, care transportau gaze rusești pe sub Marea Baltică, au fost distruse de o serie de explozii în septembrie 2022, la șapte luni după ce Rusia și-a lansat invazia la scară largă în Ucraina.

Anchetatorii germani cred că „Volodimir Z”, un scafandru ucrainean, a făcut parte dintr-o echipă care a plasat explozibilii la conducte, au raportat ziarele SZ și Die Zeit, ca și postul TV ARD, citând surse anonime.

Purtătoarea de cuvânt a Biroului Național al Procurorului Public din Polonia, Anna Adamiak, a declarat că autoritățile germane au trimis un mandat european la Parchetul Districtual din Varșovia în iunie pentru scafandrul ucrainean, în legătură cu acuzațiile ce i se aduc în Germania.

„În cele din urmă, Volodimir Z nu a fost reținut deoarece, la începutul lunii iulie, a părăsit teritoriul Poloniei, trecând granița polono-ucraineană", a scris ea într-o declarație trimisă prin e-mail ca răspuns la întrebările Reuters.

Ea a mai spus că fuga a fost posibilă deoarece „autoritățile germane (...) nu l-au inclus în baza de date a persoanelor căutate, așa că Poliția de Frontieră Poloneză nu avea informații și nici motive să-l rețină”.

Legea poloneză nu permite publicarea numelui complet al suspecților în anchetele penale.

Germania a declarat că relația sa cu Ucraina nu a fost afectată de ancheta Nord Stream.

„Procedurile nu afectează ceea ce cancelarul (Olaf Scholz) a descris ca fiind sprijinul pentru apărarea Ucrainei împotriva războiului ilegal de agresiune al Rusiei, atât timp cât este necesar", a spus un purtător de cuvânt guvernamental german, citat de Reuters.

Ministerul de Externe al Ucrainei nu a răspuns imediat la o solicitare de comentariu. Procuratura federală germană a refuzat să comenteze relatările presei.

Un cuplu căsătorit, un bărbat și o femeie - ambii instructori de scufundări ucraineni - figurează și ei în investigația Germaniei privind sabotajul, dar până acum nu au fost emise mandate de arestare pentru ei, conform SZ, Zeit și ARD.

Femeia a declarat miercuri pentru postul de televiziune Welt că nici ea, nici soțul ei nu au fost implicați - și că ea se afla în Kiev în momentul atacului asupra conductei.

• Te-ar putea interesa și:Un ofițer ucrainean cu legături cu serviciile de informații a „coordonat” sabotarea Nord Stream (Washington Post)

Exploziile au distrus trei din cele patru conducte Nord Stream, care deveniseră un simbol controversat al dependenței Germaniei de gazul rusesc, mai ales în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

Rusia a acuzat Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina pentru explozii, care au întrerupt în mare măsură furnizarea de gaze rusești către profitabila piața europeană. Aceste țări au negat implicarea.

Germania, Danemarca și Suedia au deschis toate investigațiile în legătură cu incidentul, iar suedezii au găsit urme de explozibili pe mai multe obiecte recuperate de la locul incidentului, confirmând că exploziile au fost acte deliberate.

Investigațiile suedeze și daneze au fost însă închise în februarie anul acesta fără identificarea vreunui suspect.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fetița a fost spitalizată și a necesitat o intervenție de chirurgie plastică pentru rănile de la față, umăr, încheietură și din zona gâtului, a declarat procurorul David Burns, citat de Associated Press.

Autoritățile nu au oferit un motiv pentru atac, dar poliția a declarat că nu există nici un indiciu că înjunghierea ar fi legată de terorism și nu cred că suspectul o cunoștea pe fată, nici pe mama ei, care era de față.

Atacul a avut loc în jurul orei 11:30 a.m. luni, în Leicester Square, o zonă turistică, în fața unei ceainării.

Un angajat al localului și niște trecători au sărit pe suspect și l-au ținut la pământ până la sosirea poliției. A fost recuperat un cuțit de friptură.

„Din fericire, membrii publicului au intervenit, ceea ce a prevenit rănirea și mai gravă a copilului”, a spus procurorul Burns.

Mama fetiței nu a fost rănită, deși inițial așa părea, deoarece era acoperită de sângele fiicei sale, a declarat poliția.

• Te-ar putea interesa și: Val de proteste violente împotriva imigranților din Marea Britanie. Un rol de frunte joacă dezinformarea online

Pintaru, în vârstă de 32 de ani, cetățean român, a fost pus în arest preventiv. I s-a ordonat să se prezinte pe 10 septembrie la Curtea Penală Centrală din Londra, cunoscută sub numele de Old Bailey.

Înjunghierea a avut loc pe fondul unei creșteri recente a atacurilor cu cuțitul în Marea Britanie. Tensiunea în țară este încă ridicată după zile de violență, în care mulțimi scandând lozinci anti-imigrație și islamofobe s-au ciocnit cu poliția în zeci de orașe și localități.

Tulburările au fost alimentate de activiștii de extremă dreapta, care au folosit rețelele sociale pentru a răspândi informații false despre o înjunghiere în masă care a ucis trei fete în timpul unui curs de dans, într-un oraș de provincie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția AFP a scris că trupul neînsuflețit al unei moldovence a fost găsit într-o fabrică afectată de incendii în localitatea Halandri de lângă Atena.

Potrivit agenției, este vorba despre o femeie în vârstă de 60 de ani. La locul incidentului, plin de scaune și mese arse, a fost depus în semn de omagiu un buchet de flori albe.

Anterior, la solicitarea Europei Libere, ministerul moldovean de externe a transmis că a luat act de relatările presei internaționale despre acest subiect și că se află în contact direct cu Ambasada de la Atena, urmând să revină cu precizări după ce va obține informații relevante.

Un amplu incendiu de vegetație care a izbucnit la 11 august amenință mai multe localități din nord-estul Atenei. Alimentat de vânturi puternice, incendiul a străbătut peisajul arid din nord-estul Atenei, distrugând zeci de case, mașini și întreprinderi în cele 10.000 de hectare de teren pe care le-a devastat.

• Vezi și: Grecia se luptă cu incendiile devastatoare de vegetație, care se văd și din spațiu

Până în prezent, autoritățile grecești spun că cel puțin 66 de persoane, alături de alți cinci pompieri, au fost rănite în incendii și au avut nevoie de îngrijiri medicale. Autoritățile elene au demarat anterior evacuarea a mii de locuitori din calea flăcărilor și au solicitat asistență internațională. La această cerere au răspuns mai multe țări ale UE, dar și R. Moldova.

În total, R. Moldova a trimis în Grecia 40 de pompieri și șapte unități de tehnică, care se vor afla în această țară până la 15 august, în cadrul unei misiuni coordonate de Uniunea Europeană.

Până în prezent, pompierii moldoveni au lichidat 7 incendii de proporții și au efectuat 17 misiuni de patrulare în zonele afectate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Consiliul a constat, la sfârșitul lunii iulie, că declarațiile lui Nantoi pot fi considerate o „instigare la discriminare pe motive de prejudecată”, pentru că ar asocia moldovencele cu prostituția. Discursul deputatului ar stigmatiza femeile „pe baza originii etnice și genului”, ceea ce ar crea un „climat de ură și discriminare”.

Cu toate acestea, Consiliul pentru egalitate a respins plângerea pe motiv că nu are atribuții pentru a sancționa „instigarea la discriminare”, prevăzută de Codul Contravențional. Astfel, Consiliul a decis să readreseze plângerea către Poliție. Decizia poate fi contestată în decurs de 30 de zile.

Consiliul pentru egalitate este o autoritate publică autonomă, creată în 2013 în scopul prevenirii și protecției împotriva discriminării de toate felurile. Membrii Consiliului sunt numiți de Parlamentul R. Moldova pentru un mandat de cinci ani. Componența actuală: Ian Feldman (președinte), Victorina Luca, Gheorghina Drumea, Carolina Bagrin și Andrei Lungu.

Plângerea împotriva lui Nantoi a fost depusă de deputata socialistă Adela Răileanu, după discursul deputatului de pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg din 5-8 iunie.

Nantoi a spus că, „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

Anterior, Nantoi a spus Europei Liberă că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

• Te-ar putea interesa: Nantoi a încercat să explice fraza despre „moldovencele frumoase” și „bordeluri”. Socialiștii au cerut sancționarea lui

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

La ședința Parlamentului din 27 iunie, Nantoi a fost îndemnat de colegele din legislativ să-și explice declarațiile. El a spus că poate să-și ceară scuze „de la cei care n-au citit declarația integrală și au înțeles tendențios mesajul”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma anchetei SPIA, au fost demiși șeful suspendat al IGM, Mihail Vodă, și adjuncții acestuia care conduceau Direcția supraveghere regim de ședere și Direcția azil și apatridie. Totodată, funcționarul care s-a ocupat nemijlocit de dosarul cetățeanului turc și alți doi angajați dintre cei cercetați au plecat din sistem, precizează Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

În total, ancheta SPIA a cercetat șase persoane angajate în cadrul IGM, iar pe perioada investigațiilor angajații vizați au fost detașați în alte diviziuni ale MAI. Rezultatele anchetei urmează să fie transmise Procuraturii Generale pentru completarea dosarului penal deschis pe acest caz, au precizat reprezentanții MAI.

Investigațiile SPIA ar fi scos la iveală mai multe nereguli la nivel legislativ, dar și în activitatea instituției. Astfel, a fost stabilită neglijența în serviciu a funcționarilor, care au depășit termenul de 21 de zile pentru intervievarea solicitantului de azil, care, de fapt, a fost intervievat la o distanță de 2 luni și 8 zile.

În plus, între Direcția supraveghere regim de ședere (DSRȘ) și Direcția azil și apatridie (DAA), a existat un schimb insuficient de informații de serviciu. Mai exact, primii nu i-au informat pe ultimii despre existența avizului de respingere pe dreptul de ședere solicitat de cetățeanul turc.

În urma respingerii acestei cereri, cetățeanul turc a solicitat azil, iar în lipsa avizului respectiv, procedura dosarului privind cererea de azil a fost reluată de la zero, fără a se cunoaște faptul că cetățeanul turc era urmărit la nivel internațional, deși DSRȘ deținea aceste informații în dosarul respingerii dreptului de ședere.

• Te-ar putea interesa: Știau că prezintă pericol, dar nu au grăbit extrădarea. Asasinarea cetățeanului turc dezvăluie lacunele din sistemul de azil

Ancheta SPIA a fost derulată la scurt timp după omorul cetățeanului turc Eren Izzet. Cazul a avut loc la miezul zilei de miercuri, 10 iulie. Victima se afla la o terasă din sectorul Rîșcani al capitalei, când o persoană cu fața acoperită, care se deplasa pe o bicicletă, a tras șapte focuri în capul și spatele bărbatului, după care a fugit de la locul crimei.

• Vezi și: Un bărbat a fost împușcat mortal pe o stradă din Chișinău. Poliția este în căutarea suspectului

La 12 iulie, premierul Dorin Recean a convocat o ședință ad-hoc la Guvern, în urma căreia s-a decis modificarea de urgență a legislației privind azilul. Trei zile mai târziu, Parlamentul a organizat audieri privind circumstanțele omorului cetățeanului turc la Chișinău. În urma acestora, autoritățile au stabilit că, în prezent, în R. Moldova se află 38 de cetățeni străini căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și infracțiuni cu violență care profită de breșele din sistem.

La 31 iulie, deputații au modificat în lectură finală legislația privind azilul, fiind introduse mai multe prevederi cu scopul de a soluționa problemele depistate în urma evaluării procedurilor de extrădare cu implicarea cererilor de azil.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La nivel european, o nouă variantă a tulpinii Omicron, denumită Flirt, devine tot mai frecventă.

Potrivit vicedirectorului ANSP, epidemiologul Veaceslav Guțu, în acest moment, nu există motive de îngrijorare în legătură cu această tulpină, care se răspândește rapid în Europa, dar nu este considerată mai periculoasă decât variantele existente.

Simptomele asociate cu tulpina Flirt includ tuse, febră și durere în gât. Deocamdată, nu se cunoaște dacă noua tulpină este prezentă și în Moldova.

„În contextul creșterii numărului de infectări, urmează să colectăm probe specifice și să facem secvențierea”, a declarat Veaceslav Guțu pentru Europa Liberă.

• Te-ar putea interesa și: Câte doze de vaccin AstraZeneca au fost administrate în R. Moldova și ce efecte adverse au fost raportate

Specialiștii recomandă vaccinarea împotriva virusului Sars-Cov-2. În R. Moldova este disponibil un nou lot de vaccin anti-Covid-19 – Pfizer, cu toate acestea, cererea este scăzută, spun medicii.

În perioada 5-11 august, au fost vaccinate 173 de persoane. Rata de vaccinare la nivel național cu doza completă (două doze) este de 41%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statul Major al armatei ucrainene a spus marți că, în ultimele 24 de ore, trupele ruse au lansat 52 de atacuri în zona Pokrovsk, un oraș din regiunea Donețk din Ucraina care se află aproape de linia frontului. Militarii ucraineni spun că acesta reprezintă aproximativ dublul numărului de atacuri zilnice ce avea loc în zonă în urmă cu doar o săptămână.

Între timp, atacul surprinzător al Ucrainei pe teritoriul Rusiei, început la 6 august, a adus sub mai mult sau mai puțin sub controlul trupelor ucrainene un teritoriu de circa 1.000 de kilometri pătrați, potrivit Kievului. Până în prezent rămân însă neclare obiectivele avansării ucrainene rapide în regiunea Kursk, care par să fie un secret militar bine păzit, scrie AP.

Analiștii presupun, totuși, că un motiv ar putea fi dorința Ucrainei de a reduce presiunea asupra liniei sale de front, încercând să forțeze Kremlinul să mute trupe din estul țării în regiunea Kursk și alte zone de frontieră. Dacă este așa, atunci presiunea crescută din jurul Pokrovsk sugerează că Moscova încă nu a „mușcat” momeala.

Un purtător de cuvânt al diplomației ucrainene a declarat pentru Reuters că Ucraina nu are intenția de a ocupa pe termen lung teritorii din regiunea Kursk a Federației Ruse. Oficialul a spus că incursiunea transfrontalieră va afecta capacitatea Rusiei de a trimite mai multe unități să lupte în estul Ucrainei.

• Vezi și: Ucraina răspunde la invazia rusă invadând ea însăși Rusia

Totuși, operațiunea transfrontalieră a Ucrainei reprezintă cel mai mare atac terestru asupra Rusiei de la al Doilea Război Mondial încoace, cum observă AFP. Ea l-a obligat pe președintele rus Vladimir Putin să convoace luni, 12 august, o reuniune cu principalii săi oficiali din domeniul apărării.

Putin a spus că un motiv care a stat la baza incursiunii transfrontaliere a Ucrainei în Rusia a fost acela de a stârni „tulburări”, declarând că efortul Kievului va eșua.

Se pare că, în ultimele săptămâni, Ucraina a adunat mii de soldați - unii analiști occidentali estimează un număr de 10.000 până la 12.000 - la graniță, fără ca Rusia să observe asta sau să reacționeze în vreun fel.

Aproximativ 121.000 de persoane au fost evacuate din Kursk sau au fugit din zonele afectate de lupte pe cont propriu, spun oficialii ruși. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington, a declarat că a văzut imagini geolocalizate care indică faptul că forțele ucrainene au avansat până la 24 de kilometri (15 mile) de frontieră.

Ministerul rus al Apărării a părut să susțină această afirmație atunci când a declarat marți că a blocat un atac al unităților Brigăzii 82 de asalt aerian al forțelor armate ucrainene către Marinka, care se află la aproximativ această distanță de Ucraina.

Televiziunea rusă de stat a arătat marți locuitori din zonele evacuate stând la coadă în clădiri și pe stradă pentru a primi alimente și apă. Voluntarii au fost fotografiați distribuind saci cu ajutoare, în timp ce oficiali ai Ministerului pentru Situații de Urgență al țării ajutau oamenii, inclusiv copiii și bătrânii, să coboare din autobuze. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fermierii spun că demersurile anterioare la adresa ministerului de resort nu au fost luate în considerare. Totodată, ei avertizează că refuzul autorităților de a purta discuții ar putea determina agricultorii să reia protestele.

Cei aproape 60 de semnatari ai apelului propun instituirea situației excepționale în sectorul agricol pentru trei raioane - Cahul, Vulcănești și Cantemir. Totodată, ei cer aplicarea unui „moratoriu la calcularea penalităților și executarea silită de către bănci și furnizorii de inputuri”, precum și solicitarea de ajutoare externe de la partenerii de dezvoltare. Fermierii mai cer adoptarea unei legi a creditului agricol (cu o rată fixă a dobânzii de cel mult 5%) și oferirea unor credite „investiționale” pentru retehnologizarea fermelor agricole.

La o adunare din 6 august, agricultori din cele trei raioane au solicitat discuții cu șefa statului, Maia Sandu, și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, în termen de 10 zile lucrătoare, pentru a analiza propunerile lor.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul Agriculturii îndeamnă fermierii afectați de secetă să voteze la referendum. Agricultorii îi cer demisia

Fermierii din Cahul, Vulcănești și Cantemir spun că au suferit pagube enorme în ultimii trei ani, iar situația actuală, practic, a paralizat activitatea comercială a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Pierderile din anul acesta numai pentru culturile de prima grupă au constituit 135 de milioane de lei, în timp ce peste 19 mii de hectare au fost afectate de secetă, afirmă semnatarii.

„Prețurile exagerate la mijloacele de producție și resursele energetice, dobânzile mari la creditele oferite de băncile comerciale, accesul limitat la piața produselor agroalimentare, prețurile mici la produsele agricole i-au adus pe fermieri în pragul falimentului real”, se arată în scrisoare.

Din cauza secetei și a creditelor pe care le au, peste o mie de agricultori, majoritatea din sudul țării, riscă să falimenteze, a declarat, pentru Radio Moldova, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Bădărău. El a avertizat că agricultori din toată țara ar putea să iasă la proteste, dacă autoritățile vor refuza dialogul.

Pe de altă parte, secretarul de stat de la ministerul agriculturii, Vasile Șarban, a declarat pentru sursa citată că ministerul nu va institui stare de urgență în sudul țării, însă ar fi în căutarea unor resurse financiare de la partenerii externi pentru a-i sprijini pe fermieri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agence France Presse (AFP) a relatat că Ben Gvir, care a încălcat de mai multe ori interdicția oficială israeliană ca evreii și alți nemusulmani să se roage în preajma moscheii, a declarat marți într-un video filmat la locul faptei că va „învinge Hamas”.

Un oficial al instituției iordaniene care administrează moscheea a declarat pentru AFP sub condiția anonimatului că ministrul israelian „în loc să păstreze status quo-ul moscheii conduce o operațiune de iudaizare”.

Complexul moscheii Al-Aqsa este al treilea cel mai venerat loc al Islamului și un simbol al identității naționale palestiniene. El este însă și cel mai important loc sfânt pentru evrei, aflându-se în zona Templului distrus de romani în anul 70.

Evreii și alți nemusulmani pot vizita complexul moscheii, aflat în Ierusalimul de est, anexat, între anumite ore, dar nu se pot ruga acolo, și nu pot afișa simboluri religioase.

Imagini publicate marți îl arată pe Ben Gvir în interiorul complexului Al Aqsa, în vreme ce unii din însoțitorii lui sunt întinși pe pământ, în ritualuri religioase. Ministrul a precizat că el însuși s-a rugat – în ciuda interdicției.

Într-un video publicat pe rețele, de la fața locului, el a mai îndemnat la boicotarea negocierilor pentru un armistițiu în Gaza, unde peste 40.000 de palestinieni au murit în represaliile israeliene după atacul terorist Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu 1200 de morți și răpirea a peste 250 de israelieni.

„Putem învinge Hamasul... putem să-i îngenunchem!”, spune ministrul, în înregistrare.

Intrarea lui în interiorul complexului Al Aqsa a avut loc cu ocazia zilei evreiești de comemorare Tisha Be'Av, care amintește distrugerea templului antic. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prevederile se regăsesc în noul program național de combatere a hepatitelor virale de tip B, C și D pentru anii 2024-2028, propus spre consultări publice până pe data de 22 august.

Potrivit documentului, autoritățile își propun în următorii cinci ani:

- să reducă cu 20% numărul cazurilor de hepatite virale forme acute. Pentru atingerea acestui deziderat, autoritățile își propun să promoveze activități de profilaxie și de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire; să asigure vaccinarea împotriva hepatitei virale B a persoanelor expuse și cu risc sporit de infectare, dar și să reducă riscul transmiterii de la mamă la copil a hepatitei virale B.

- să asigure accesul populației la testarea și diagnosticul de laborator a hepatitelor virale B, C și D. Pentru aceasta, autoritățile își propun să creeze un laborator național de referință în hepatitele virale la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) și să extindă arealul de testare a hepatitelor virale (centre de sănătate, spitale și organizațiile societății civile).

- să includă în tratamentul antiviral 50% din numărul de persoane diagnosticate cu hepatita virală B, și care sunt eligibile, și 90% din persoanele diagnosticate cu hepatita virală C. În acest sens, va fi creat un registru național electronic al pacienților cu hepatite virale B, C și D. Totodată, persoanele cu hepatite virale vor fi asigurate cu consiliere post-testare și consiliere privind daunele alcoolului și conexiunea cu programele de tratament ale alcoolismului.

• Te-ar putea interesa și: În ultimul an, numărul cazurilor de hepatite virale a crescut cu peste 30%

Bugetul estimativ al implementării programului este de aproximativ 226 de milioane de lei.

În anul 2023, au fost depistate peste 2.800 de cazuri de hepatite virale, cu mai mult de 800 față de anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30%, conform datelor ANSP. În total, peste 75 de mii de persoane suferă de hepatită cronică și peste nouă mii - de ciroză hepatică, în R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„După săptămâni de așteptare tensionată, a avut loc o mică sărbătoare în sectorul Panda al Grădinii Zoologice din Berlin, duminică dimineața”, au informat șefii ZOO Berlin.

Puii vor fi primii născuți la grădina zoologică din centrul Berlinului în ultimii cinci ani.

„Inițial, a putut fi observată o singură bătaie de inimă pe echipamentul cu ultrasunete, iar la scurt timp după aceea și a doua”, au adăugat ei. În acest moment, puii au doar 2,5 centimetri lungime și vor crește considerabil înainte de naștere.

Meng Meng a dat naștere la gemeni ultima dată în 2019. Ea a fost inseminată artificial în luna martie a acestui an cu ajutorul expertizei internaționale, după o observație intensă și o pregătire atentă. Experți din China au sosit duminică pentru a asista la pregătiri.

Inițial, Meng Meng nu a fost cooperantă la examinarea cu ultrasunete, dar în cele din urmă totul a decurs bine, duminică.

„În ciuda durerilor vizibile de burtă, Meng Meng s-a lăsat convinsă să se ridice în poziție verticală pentru a accepta gelul rece pentru ultrasunete și examinarea cu sonda”, a declarat Thomas Hildebrandt, șeful departamentului de gestionare a reproducerii de la Institutul Leibniz pentru Cercetări Zoologice și Faunistice.

Veterinarul grădinii zoologice din Berlin, Franziska Sutter, a avertizat că în trecut au avut loc examinări greșite, și că nașterea încă nu este cu totul sigură.

„Cu tot acest entuziasm, trebuie să ne dăm seama că este o etapă foarte incipientă a sarcinii și că este posibilă o așa-numită resorbție – sau moarte – a embrionului în acest stadiu”, a spus ea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

MAE a lansat însemnul după ce însărcinatul cu afaceri al ambasadei moldovene la Moscova a fost convocat pentru discuții la ministerul rus de externe în legătură cu „informații din presă privind intenția Republicii Moldova de a găzdui avioane F-16 pentru Ucraina”.

Diplomația moldoveană și-a exprimat regretul că ministerul rus de externe „se informează din știrile false din mediul online”.

„Așadar, Republica Moldova nu găzduiește și nu va găzdui arme și echipament militar, inclusiv avioane destinate Ucrainei”, se spune în declarația MAE.

Ministerul de externe a amintit Moscovei că singura țară care menține ilegal trupe și muniții pe teritoriul Republicii Moldova, fără acordul autorităților, este Federația Rusă.

„MAE își exprimă regretul față de această dezinformare și îi solicită ministerului de externe de la Moscova să nu promoveze falsuri despre țara noastră”, se mai spune în declarația citată.

• Te-ar putea interesa și: Moldova expulzează un angajat al Ambasadei Rusiei

La începutul lunii august, când liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat despre sosirea în Ucraina a primelor avioane de luptă F-16 din Occident, medii din Rusia au scris că unele aeronave ar fi „zburat spre Moldova” - printre acele publicații fiind agenția de stat RIA Novosti și Sputnik Moldova, interzise de autoritățile pro-europene de la Chișinău pentru răspândirea propagandei și știrilor false.

În februarie 2024, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins și el pretinse informații despre posibila găzduire a unor avioane de luptă ucrainene pe teritoriul Moldovei.

Unul dintre cei care au răspândit săptămâna trecută falsul despre F-16 a fost și fostul ministru al securității în anii 1990, Anatolie Plugaru.

Într-un interviu acordat presei din Federația Rusă, el a spus că „avioanele ucrainene nu doar că vor ateriza pe aerodromurile moldovene pentru realimentare, dar vor decola și pentru a bombarda teritoriul Rusiei”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Refuzul iranian de a promite vreo schimbare de poziție față de Israel vine la o zi după ce liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au făcut un apel comun la „dezescaladarea” situației din Orientul Mijlociu. Un mesaj similar a transmis mai înainte și Washingtonul.

„Declarația Franței, Germaniei și Marii Britanii, în care nu se regăsește nici o obiecție împotriva crimelor internaționale ale regimului sionist (Israelul, n.r.) cere în mod obraznic Iranului să nu întreprindă nici o acțiune de descurajare împotriva unui regim care i-a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială,” a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanani, într-un comunicat citat de Agence France Presse.

„Am cerut Iranului să renunțe la amenințările sale continue cu un atac militar împotriva Israelului și am discutat despre consecințele grave pentru securitatea regională în cazul în care un astfel de atac ar avea loc,” se spunea în declarația comună emisă de premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron.

• Te-ar putea interesa și: După SUA, Franța, Germania și Marea Britanie cer „dezescaladare” în Orientul Mijlociu

„O astfel de cerere nu are logică politică, contravine principiilor și regulilor dreptului internațional și constituie un sprijin public și practic” pentru Israel, a replicat Teheranul.

Iranul și aliații săi au acuzat Israelul în legătură cu uciderea lui Ismail Haniyeh, liderul politic al mișcării radicale palestiniene Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de Statele Unite și Uniunea Europeană, care a vizitat Teheranul pe 31 iulie, participând la ceremonia de depunere a jurământului președintelui Masoud Pezeshkian. Israelul nu a răspuns la aceste acuzații, în concordanță cu practica sa de a nu comenta asasinatele pe care le comite peste hotare.

Liderii occidentali fac eforturi să prevină o conflagrație majoră în Orientul Mijlociu, unde tensiunile sunt deja ridicate din cauza războiului dintre Israel și Hamas, în Gaza.

Marți, presa britanică a relatat în premieră că șeful guvernului laburist de la Londra, Keir Starmer, a vorbit luni la telefon cu noul președinte iranian, Masoud Pezeshkian, ca să-i spună că „războiul nu este în interesul nimănui”.

Mai devreme, a informat Sky News, Starmer vorbise despre același subiect cu președintele SUA Joe Biden și cu liderii europeni.

Noile tensiuni dintre Iran și Israel, doi rivali tradiționali în Orientul Mijlociu, vin după ce în aprilie Teheranul a lansat un prim atac militar direct din istorie, cu rachete, asupra Israelului. Acea operațiune a fost însă previzibilă, și nu s-a soldat cu efecte majore la țintă. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Măsura preventivă a fost aplicată la 12 august, la cererea Procuraturii Anticorupție, care spune că interdicția ar putea asigura prezența deputatei la ședințele de judecată.

Procuratura a făcut trimitere la un mesaj al Marinei Tauber, publicat pe rețele la 8 august, în care deputata spunea că ar primi tot mai des amenințări „brutale” prin care i se cere să plece din Moldova.

Deputata de opoziție a spus ulterior că a sesizat Poliția și că nu intenționează să părăsească țara, ceea ce, susține ea, ar fi un cadou pentru actuala guvernare.

Totuși, Judecătoria Chișinău a considerat demersul procurorilor întemeiat, inclusiv pentru motivul că inculpata a manifestat intenția de a pleca din Moldova, procurând un bilet de avion pentru data de 12 august.

Tauber a declarat că va contesta la Curtea de Apel măsura preventivă aplicată de Judecătoria Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Marina Tauber, judecată de un an. Mărturii despre genți cu milioane pentru proteste și servicii de catering pentru susținători

Deputata Marina Tauber este cercetată penal de mai bine de un an de zile pentru acuzații de finanțare ilegală a Partidului Șor, formațiune care, între timp, a fost scoasă în afara legii. Totodată, ea este acuzată de organizarea și finanțarea ilegală a protestelor antiguvernamentale din 2022. Tauber, care a fost vicepreședintă a Partidului Șor, nu își recunoaște vinovăția și spune că dosarul este fabricat.

Marina Tauber se află pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană anul trecut pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. La începutul lunii august, guvernul moldovean a decis să blocheze conturile și resursele economice ale celor 11 persoane sancționate de UE, printre care și deputata afiliată grupului Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Membrii Consiliului au decis să aplice clauza privind schimbarea controlului și suspendarea activității pentru companiile Airrock Solutions, Maxjet Service și Aerostage Services.

În procesul verbal al unei ședințe din 7 august a Comisiei conduse de premierul Dorin Recean, domeniul de activitate al celor trei firme este încadrat la „producerea, exportul, re-exportul, importul armamentelor, al munițiilor și al echipamentelor militare, a produselor, tehnologiilor şi serviciilor care pot fi utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete”, ceea ce permite o asemenea intervenție și suspendarea activității lor.

• _{Citește și: Companii moldovene au livrat piese de avion în Rusia, în ciuda sancțiunilor occidentale}

Pe 12 iunie, Statele Unite au anunțat că impun sancțiuni împotriva acestor trei companii.

În ianuarie, Europa Liberă a scris că firmele au intermediat vânzări de piese de avion în Federația Rusă de cel puțin 15 milioane de dolari, în anii 2022 și 2023.

Acest lucru a fost posibil pentru că R. Moldova nu a aderat la regimul de sancțiuni anti-ruse în domeniul aviației, pe care Uniunea Europeană l-a adoptat ca răspuns la invazia rusească la scară largă în Ucraina, în 2022.

UE a spus atunci Europei Libere că este „îngrijorată” de relatările despre eludarea sancțiunilor și că guvernul de la Chișinău ar trebui să ia măsuri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Din blocul electoral vor să facă parte partidele: Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC).

Pe 5 august, blocul a anunțat că-l va susține în cursa prezidențială pe istoricul Octavian Țîcu. Înregistrarea oficială a candidaților va începe pe 21 august. Blocul încă nu a anunțat cum anume va îndemna să voteze cetățenii la referendum, dar a semnat anterior o declarație în sprijinul integrării europene a Republicii Moldova.

Octavian Țîcu nu este membru al niciunui partid din bloc, iar în trecut a fost deputat și a condus Partidul Unității Naționale, cu agendă unionistă.

Până recent, din bloc făcea parte și Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB). Acesta a părăsit blocul pe 9 august, la numai câteva zile după ce liderul CUB, Igor Munteanu, a pierdut în competiția internă a blocului pentru desemnarea unui candidat la scrutinul din 20 octombrie. Membrii blocului l-au ales drept candidat pe istoricul Octavian Țîcu, pe care Munteanu l-a acuzat de docilitate față de actuala guvernare.

În replică, celelalte componente ale blocului „Împreună” au spus că plecarea CUB ar fi o acțiune de „sabotaj”, în spatele căreia s-ar afla „influențele nocive ale oligarhilor fugari”, iar retragerea sprijinului pentru Octavian Țîcu ar fi determinată „de frustrări și ambiții personale” ale liderului CUB.

Pe 12 august, Igor Munteanu a anunțat că va candida la prezidențiale din partea formațiunii de care o conduce.

„Împreună” este al doilea bloc politic care a depus actele la CEC pentru a fi înregistrat ca bloc electoral. Primul a fost „Victorie-Pobeda”, însă cererea acestuia a fost respinsă pe motivul neregulilor în actele depuse la autoritatea electorală.

• Te-ar putea interesa și: CEC a refuzat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”

Anterior, cele patru partide ce alcătuiesc blocul neînregistrat „Victorie-Pobeda” au anunțat că vor să-l înainteze drept candidat la prezidențiale pe deputatul Vasile Bolea, iar la referendum ar vrea ca cetățenii să voteze „Nu”. Partidele afiliate lui Șor se opun deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

Refuzul CEC de a înregistra blocul electoral „Victorie-Pobeda” înseamnă că acesta nu va putea să se înregistreze în calitate de participant la referendum și nu va putea susține un candidat la prezidențiale.

Din blocul electoral „Victorie-Pobeda” au acceptat să facă parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Cele patru formațiuni sunt aceleași care au fondat la Moscova un bloc politic omonim.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Centrele din Cornești și Tîrnova ar urma să fie absorbite de alte două instituții de stat. Proiectul deciziei a fost publicat pentru consultări publice, care se vor încheia pe 22 august.

Potrivit documentului, Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare pentru Copii „Cornești” va fi absorbit de Azilul pentru Persoane în Vârstă și Persoane cu Dizabilități din raionul Călărași și va fi gestionat de Agenția Teritorială Asistență Socială Centru-Vest.

Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare pentru Copii „Tîrnova”, cu toate bunurile (patrimoniul acestora), proprietate a statului ar urma să fie gestionat de Agenția Teritorială Asistență Socială Nord-Est și va fi absorbit de Centrul multifuncțional de servicii sociale „O șansă” din municipiul Soroca.

Ministerul Sănătății își argumentează decizia prin faptul că ambele centre îndeplinesc mai mult funcții sociale decât curative, iar în ultimii ani a scăzut și numărul copiilor diagnosticați cu tuberculoză. Astfel, dacă în anul 2018 au fost depistați, inclusiv recidive, 122 de copii cu tuberculoză, în anul 2022 numărul acestora a scăzut la 106.

De asemenea, pe parcursul anului 2023, în Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare pentru Copii „Tîrnova”, cu o capacitate de 200 locuri, au fost internați 118 copii, față de 146 de copii în anul 2021. Iar în Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare pentru Copii ,,Cornești”, cu o capacitate de 100 de locuri, în anul 2023 au fost internați 77 copii - în comparație cu 154 de copii, în anul 2021.

La 30 ianuarie 2024, toți copiii erau externați. În acest moment, niciun copil nu este internat în cele două instituții.

• Te-ar putea interesa și: După o investiție de 100 de milioane de lei și 10 ani de stat degeaba, spitalul din Vorniceni ar putea fi vândut

După reorganizarea centrelor se planifică și schimbări în prestarea serviciilor. Astfel, instituția publică „Centrul de prestare a serviciilor sociale” din orașul Călărași va oferi următoarele servicii:

1. Servicii sociale pentru reabilitarea victimelor violenței în familie - va acorda gratuit servicii sociale specializate pentru victime ale violenței în familie, femei, cuplul mamă-copil/copii.
2. Serviciul social „Respiro” – va acorda asistență specializată timp de 24 de ore copiilor cu dizabilități severe pe o perioadă de maxim 30 de zile pe an, timp în care familiile, rudele sau persoanele care le îngrijesc pot beneficia de o perioadă de repaus.
3. Servicii de zi pentru persoanele cu dizabilități – va găzdui persoane sau familii aflate în dificultate, de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale.
4. Servicii de plasament pentru persoane vârstnice și persoane cu dizabilități – va asigura protecție socială beneficiarilor pentru depășirea situațiilor de dificultate și îmbunătățirea calității vieții acestora.

Instituția Publică Centrul multifuncțional de servicii sociale „O șansă”, din municipiul Soroca, va presta următoarele servicii:

1. Serviciul de zi pentru copii în situație de risc – se va ocupa de prevenirea separării copilului de familie, marginalizării, excluderii sociale și instituționalizării copilului.
2. Servicii de plasament pentru persoane vârstnice și persoane adulte cu dizabilități - va acorda servicii medicale și de fizioterapie, informaționale și de instruire pentru persoanele în vârstă.
3. Serviciul social „Respiro” - va fi destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-18 ani și a persoanelor adulte cu dizabilități severe. Va oferi sprijin și suport pentru persoanele implicate în îngrijire, prin posibilitatea conexiunii cu alte persoane care trec prin experiențe similare și pot împărtăși resurse, sfaturi și emoții.

Potrivit proiectului, trecerea instituțiilor de la Ministerul Sănătății la Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu va implica cheltuieli financiare suplimentare din bugetul de stat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Igor Munteanu a declarat că va candida pentru a arăta un „exemplu de candidat care să fie garanția omului simplu contra imposturii, contra inamicilor statului de drept și a profitorilor”.

Pe 9 august, CUB s-a desprins de Blocul „Împreună”, la numai câteva zile după ce Igor Munteanu a pierdut în competiția internă a blocului, format atunci din patru partide, pentru desemnarea unui candidat la scrutinul din 20 octombrie. Membrii blocului l-au ales drept candidat pe istoricul Octavian Țîcu, pe care Munteanu l-a acuzat de docilitate față de actuala guvernare.

În replică, celelalte componente ale blocului „Împreună” au spus că plecarea CUB ar fi o acțiune de „sabotaj”, în spatele căreia s-ar afla „influențele nocive ale oligarhilor fugari”, iar retragerea sprijinului pentru Octavian Țîcu ar fi determinată „de frustrări și ambiții personale” ale liderului CUB.

• Te-ar putea interesa și: Istoricul Octavian Țîcu este candidatul blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale

După retragerea CUB, în blocul „Împreună”, format în aprilie 2024, au rămas trei partide: Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC).

Până în prezent, 17 persoane (inclusiv Igor Munteanu) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă. Este vorba despre președinta în funcție, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi; liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor; fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah; fosta jurnalistă, Natalia Morari; fostul premier, Vasile Tarlev; doctorul în drept, Alexandru Arseni; fosta procuroare anticorupție, Victoria Furtună; ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca; vicepreședintele ALDE, Ștefan Savițchi; istoricul Octavian Țîcu din partea blocului „Împreună”; și deputatul Vasile Bolea, candidatul blocului „Victoria-Pobeda” (care nu a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală).

Deocamdată, politicienii doar își exprimă dorința de a candida, iar înregistrarea oficială a candidaților la CEC va începe pe 21 august.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru aderarea R. Moldova la UE vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press relatează că alimentat de vânturi puternice, incendiul care a început duminică după-amiază s-a extins rapid prin păduri de pini uscate din cauza valurilor de căldură repetate din această vară, venind după o iarnă și ea deosebit de uscată.

Luni la ora 10 dimineață, pădurea ardea pe două „fronturi” separate, inclusiv în zone greu accesibile, pe un munte din nord-estul Atenei, a declarat ministrul Crizei Climatice și Protecției Civile, Vassilis Kikilias.

Autoritățile se confruntă cu „un incendiu extrem de periculos, pe care luptăm să-l stingem de mai bine de 20 de ore, în condiții dramatice”, a spus Kikilias.

Departamentul de pompieri a anunțat că 670 de pompieri, sprijiniți de 27 de echipe specializate în combaterea incendiilor de vegetație și inclusiv mai mult de 80 de membri ai forțelor armate, luptau împotriva flăcărilor. Au fost desfășurate peste 180 de vehicule, în timp ce peste 30 de avioane și elicoptere care aruncă apă ofereau sprijin aerian.

Un spital de copii, un spital militar, două mănăstiri și un centru pentru copii au fost evacuate luni dimineață, iar ordine de evacuare au fost emise pentru mai mult de 10 zone, inclusiv Marathon și mai multe suburbii ale Atenei. Trei spitale din Atena au fost puse în alertă maximă pentru a trata eventualii răniți.

Presa locală a informat că doi pompieri au fost răniți ușor, în timp ce mai mulți civili au fost tratați în spitale pentru inhalare de fum.

Autoritățile din suburbiile apropiate focarelor de incendiu au deschis pentru sinistrați o sală de sport și camere în hoteluri pentru evacuați, în timp ce alte suburbii erau pregătite pentru o posibilă evacuare.

Departamentul de poliție a anunțat că 380 de ofițeri de poliție cu 77 de vehicule, 36 de motociclete, trei autobuze și patru dube asistau la evacuări, iar până spre mijlocul dimineții de luni au ajutat la evacuarea a peste 250 de persoane din calea flăcărilor. Poliția a postat un videoclip pe canalele sale de socializare arătând polițiști care transportau oameni în vârstă în brațe din casele lor, către vehiculele în așteptare, pe fundalul unui cer nocturn roșu din cauza flăcărilor și fumului.

Incendiul a generat o pătură de fum deasupra centrului capitalei grecești, întunecând cerul. El a început duminică după-amiază la aproximativ 35 de kilometri de Atena și a fost alimentat de vânturi puternice, scăpând rapid de sub control. Autoritățile au spus că flăcările atingeau pe alocuri mai mult de 25 de metri în înălțime.

• Te-ar putea interesa și: Pompierii moldoveni, implicați în stingerea unui incendiu de proporții în apropiere de Atena

Meteorologii și oficialii guvernamentali au avertizat asupra pericolului crescut de incendii de vegetație din cauza condițiilor meteorologice. De duminică până joi, jumătate din țară a fost plasată sub „alertă roșie” pentru risc de incendii de vegetație.

Departamentul de pompieri a făcut apel la locuitori să respecte ordinele de evacuare emise de protecția civilă, autoritățile observând că unele persoane care au refuzat să-și părăsească locuințele au rămas ulterior blocate și au necesitat operațiuni de salvare complexe, punând în pericol viețile pompierilor.

Incendiile de vegetație sunt frecvente în Grecia în timpul verilor calde și uscate, dar autoritățile spune că schimbările climatice provoacă incendii mai mari și mai frecvente. În 2018, un incendiu masiv a devastat orașul de coastă Mati, la est de Atena, prinzând oamenii în casele lor și pe drumuri în timp ce încercau să fugă cu mașinile. Peste 100 de persoane au murit, inclusiv unele care s-au înecat încercând să se îndepărteze prin mare de flăcări.

Anul trecut, incendiile de vegetație din Grecia au ucis peste 20 de persoane, inclusiv 18 migranți prinși de flăcări în timp ce treceau printr-o pădure din nord-estul țării. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te