Traian Ungureanu

Audiere publică în Parlamentul Eurtopean: „Republica Moldova - un an de la mutaţia pro-europeană”. Invitaţii cheie: Primul Ministru Vlad Filat, ministrul de externe Vasile Leancă şi Comisarul European pentru Extindere, Stefan Fule.

Audierea e organizată de Monica Macovei, Preşedingta Delegaţiei UE-Moldova a Parlamentului European şi subsemnatul, sub patronajul Grupului Popular European şi a Fundaţiei Konrad Adenauer. O participare consistentă şi interesantă: parlamentari europeni proeminenți, ziarişti, experţi şi ONG-uri din România şi Republica Moldova.

Ce se poate anticipa e un bilanţ al efortului politic pro-european al Chişinăului şi o discuţie critică asupra contribuţiei europene. Referendumul şi alegerile din toamnă vor schimba sau nu actuala distribuţie politică din Republica Moldova dar problemele vor rămîne aceleaşi. La fel de cert e că numai o variantă pro-europeană de acţiune politică poate grăbi modernizarea Moldovei. Aici e şi temeiul acestei audieri care încearcă să convingă, să explice credibil şi să consolideze punctele de contact UE-Republica Moldova.

Cancelarul german Merkel şi Preşedintele rus Medvedev propun un comitet de acţiune şi coordonare UE-Rusia, la nivelul Miniştrilor de Externe. Nici mai mult nici mai puţin. Povestea de dragoste germano-rusă nu se mai sfieşte, a luat-o la goană, în public, şi a lăsat în urmă căsnicia Germania-UE.

Ideea unui comitet de alcov UE-Rusia trece fără să se uite înapoi peste o structură europeană deja existentă: Comitetul Politic şi de Securitate al Consiliului Europei. Bineînţeles, Cancelarul Merkel dă toate asigurările că ideea germano-rusă nu face decît să dezvolte numitul Comitet. E, însă, foarte instructiv de notat că noua formula de coordonare ruso-europeană nu a fost concepută în timpul summit-ului Rusia-UE de la Rostov-pe-Don ci în timpul unei întîlniri bilaterale ruso-germane, lîngă Berlin.

Aşadar, liderii german şi rus sînt mai fertili atunci cînd discută probleme europene între patru ochi. La ce ar fi bun noul Consiliu germano-rus. O spune şi dna Merkel şi dl Medvedev: la schimbul de opinii în chestiuni de securitate internaţională. Un exemplu? Interesant, şi pentru Merkel şi pentru Medvedev, exemplul cel mai la îndemînă e Transnistria.

Evident, cei interesaţi au la dispoziţie şi mecansimul de negociere 5+1. Sau îl aveau, pentru că iniţiativa ruso-germană, mută practic tema transnistreană pe teritoriul relaţiilor directe UE-Rusia sau, altfel zis, între temele abordabile la întîlnirile Catherine Ashton-Serghei Lavrov. Pentru cine n-a aflat încă, Ashton e şefa faimoasei diplomaţii europene. Lavrov e şeful diplomaţiei ruse şi, foarte previzibil, şeful oricărei negocieri oficiale în care celălalt participant e Catherine Aston. Alles klar?