Articolul lui Ion Vasilenco despre Constantin Stere, publicat în „Cultura Moldovei”, din 17 ianuarie 1963, a fost calificat de secretarul CC al PCM pentru ideologie, D. S. Cornovan, ca „greșit”, din punct de vedere ideologic.
Publicația Ministerului Culturii și Ministerului Învățământului Public din RSS Moldovenească, „Cultura Moldovei”, găzduia la 17 ianuarie 1963 un eseu cu titlul „Constantin Stere”.
Ion Druță a fost printre primii scriitori din URSS, care au scris despre debutul lui Soljenițîn în literatură. Eseul său „Despre curajul și demnitatea omului” a apărut la rubrica „Bibliografie” în numărul din ianuarie 1963 al revistei „Drujba narodov”.
Debutul literar al lui A.I. Soljenițîn n-a trecut neobservat la Chișinău. Numele său a devenit cunoscut după ce revista „Novîi mir” din noiembrie 1962 îi publicase povestirea „O zi a lui Ivan Denisovici” despre lagărele staliniste.
Campania ideologică demarată la Moscova împotriva pictorilor abstracționiști la sfârșitul anului 1962 avea ca slogan „Nici un compromis cu arta burgheză!”.
Dacă tradiția colindului, cu ancestrala sa încărcătură spiritual-religioasă, n-a fost acceptată vreodată de Sovietele anticreștine, urătura de Anul Nou, dimpotrivă, a fost încurajată și cultivată.
La 1 Decembrie 1962 N.S. Hrusciov a pășit cu stângul pragul expoziției de pictură din sala de la Manej din Moscova.
Trimis ca directivă către conducerile republicilor naționale, planul lui Stalin a fost aprobat fără discuții la Minsk, Bacu și Erevan. L-au respins comuniștii georgieni și Rakowsky. Emisarul lui Stalin, Ordjonikidze, a provocat un scandal la Tbilisi, iar georgienii s-au plâns lui Lenin.
Uniunea Sovietică a fost opera partidului bolșevic, iar Stalin a avut un rol crucial la realizarea acestui proiect.
După ce N. S. Hrușciov a încercat la începutul anilor 1960 să-l învețe pe Gheorghe Gheorghiu-Dej cum să semene porumbul sau când să taie porcul, relațiile dintre Moscova și București se deteriorau tot mai mult.
Dacă în timpul „dezghețului” lui N. S. Hrușciov, toată Uniunea Sovietică se întrecea la strângerea celor mai mari recolte de porumb, în anii de după război și până la dispariția fizică a lui Stalin, bumbacul era văzut drept cheia succesului în agricultură.
Exact cu două luni înainte ca Nikita Sergheevici Hrușciov să se năpustească asupra expoziției pictorilor abstracționiști de la Manej (Moscova), la Chișinău se crease deja un precedent.
Încarcă mai mult
Un episod nou în fiecare vineri
Săptămânal, în zi de joi
Un episod nou în fiecare luni
Odată la două săptămâni, marțea
De patru ori pe săptămână: luni, marți, miercuri și joi
