Transferurile rapide vor putea fi efectuate cu ajutorul unui cod QR sau al unui link. Tranzacțiile pot fi realizate oriunde și oricând, fără efort suplimentar, iar fondurile devin disponibile comercianților în doar 10 secunde, se menționează în comunicatul Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile prin codul QR pot fi efectuate la casele de marcat prin simpla scanare a codului comerciantului, direct din telefonul mobil sau din aplicația financiară. Comercianții vor avea la dispoziție trei tipuri de QR coduri: static (cu sumă sau fără sumă), dinamic și hibrid.

În cazul plăților prin link, acestea sunt efectuate prin intermediul unui link unic furnizat de prestatorul de servicii care direcționează cumpărătorul către o pagină de plată securizată, unde acesta va putea selecta aplicația financiară dorită și va confirma tranzacția.

„Comercianții vor putea integra linkul de plată în magazinele online sau îl pot trimite direct către cumpărători prin email, mesaje text sau aplicații de mesagerie”, precizează Banca Națională a Moldovei.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova vrea să adere la Zona Unică de Plăți în Euro

Instituția precizează că principalul avantaj al sistemului MIA Plăți Instant este comisionul unic de până la 0,8% aplicat la acceptarea plăților pentru majoritatea afacerilor. Mai mult, pentru serviciile sociale precum educație, spitale, transportul public sau plata utilităților, comisionul nu poate fi mai mare de 0,5%.

Lansat pe 12 martie, sistemul MIA Plăți Instant, dezvoltat de Banca Națională a Moldovei, este oferit prin intermediul aplicațiilor financiare mobile ale prestatorilor serviciilor de plată din R. Moldova (bănci sau instituții nebancare). Până în prezent, sistemul are deja peste 200 de mii de utilizatori unici, persoane fizice care au transferat peste 650 de milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Peste 40 de drone au fost doborâte în regiunea Kievului. Potrivit autorităților, a fost cel mai amplu atac rusesc asupra capitalei ucrainene din acest an. Alerta aeriană în Kiev a durat mai mult de 7 ore.

„Apărarea aeriană ucraineană a rămas fermă și a respins un atac masiv al dronelor inamice. Din cele 89 de drone de atac Shahed-131/136 detectate de unitățile radar ale forțelor aeriene, toate 89 au fost doborâte. De asemenea, a fost doborâtă racheta de aviație ghidată X-59, cu care inamicul a atacat regiunea Nikolaev”, a declarat armata ucraineană.

Potrivit autorităților ucrainene, atacurile rusești nu au făcut victime sau pagube majore.

Dronele rusești ar fi intrat în spațiul aerian ucrainean atât din sud, prin regiunile Herson și Nikolaev, cât și din nord, inclusiv din spațiul aerian al Belarusului.

Incendiu în regiunea rusă Kursk, după o replică ucraineană

În timp ce Shahed-urile lansate de Rusia atacau diverse regiuni ale Ucrainei, armata ucraineană a continuat să lovească regiunile rusești învecinate.

• Te-ar putea interesa și: Depozit de petrol din Rusia în flăcări după un presupus atac ucrainean cu drone

Guvernatorul regiunii Kursk a scris pe Telegram că un incendiu a izbucnit în apropierea orașului, în urma unei astfel de lovituri, care însă nu a fost anunțată de alarma antiaeriană. Nu se precizează ce obiectiv a fost atacat și ce pagube a produs.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că 19 drone ucrainene și o rachetă au fost doborâte peste noapte deasupra mai multor regiuni din Rusia și Crimeea anexată. Cele mai multe atacuri au vizat regiunile Belgorod și Breansk. În plus, o „rachetă ghidată Neptun-MD” a fost „distrusă” deasupra regiunii Kursk, potrivit ministerului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pentru moment, se efectuează acțiuni procesuale într-o cauză penală sub conducerea procurorilor Procuraturii Pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS). Cu mai multe detalii, vom reveni pe parcursul acestei zile”, a declarat Europei Libere purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Daniela Mînzat.

Informația a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur.

Sursele Europei Libere din cadrul SIS spun că investigațiile au loc într-un dosar de spionaj și l-ar viza pe șeful Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă.

Mai exact, interlocutorii afirmă că oficialul ar fi fost prins în flagrant, transmițând informații unor angajați ai ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Agora.md scrie, cu referire la informații obținute pe surse, că șeful Direcției juridice a Parlamentului și încă o persoană, funcționar public, au fost reținuți pentru 72 de ore.

Dacă informația despre spionaj va fi confirmată oficial, acesta va fi al doilea caz în Moldova în ultimele două luni.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | Cine sunt „gorganii” din instituțiile statului și de ce securitatea R. Moldova este într-o stare „deplorabilă”?

În iunie, jurnaliștii de investigație au publicat informații potrivit cărora fostul șef al Marelui Stat Major Igor Gorgan ar fi raportat în mod regulat Rusiei despre situația politică internă din R. Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare. Gorgan, care respinge toate acuzațiile, este cercetat în libertate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința guvernului din 30 iulie, ministrul Educației, Dan Perciun, a cerut modificarea regulamentului privind aprobarea titlurilor științifice.

„Acum, are loc reorganizarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, motiv pentru care cerem să extindem cu un an termenul pentru susținerea tezelor de doctor și post-doctorat pentru cei care au fost admiși și își fac studiile la aceste programe, înainte de a intra în vigoare noul regulament care stabilea 3 ani de zile pentru susținerea tezelor”, a spus Perciun.

• Te-ar putea interesa și: „Profesorii practicieni” vor putea preda în universități fără studii de doctorat

Rectorul Universității Tehnice din Moldova, Viorel Bostan, a spus pentru Europa Liberă că este al doilea an când Ministerul Educației extinde acest termen. „Și instituțiile de învățământ au solicitat extinderea termenului, întrucât unii lectori nu reușesc să le susțină, și atunci, dacă expiră termenul, trebuie să începi totul de la zero”, susține Viorel Bostan.

150 de persoane care urmează să susțină teza de doctor vor beneficia de aceste schimbări.

Amintim că, în primăvara acestui an, autoritățile au modificat Codul educației, ca să le permită profesorilor practicieni să predea la licență, la cursurile practice. Teoria și orele la masterat vor fi predate în continuare doar de cei care au studii de doctorat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Segmentul în care a apărut Butch, ca și artistul Phillippe Katerine, cel vopsit în albastru, a fost criticat de mulți conservatori pentru că ar fi fost o parodie la Cina cea de Taină, cunoscutul tablou pe temă biblică al lui Leonardo Da Vinci. Unii au considerat-o „blasfemie”.

Organizatorii Jocurilor Olimpice au spus însă chiar înainte să izbucnească disputele că secvența nu avea nimic de a face cu Cina cea de Taină, cuprinzând referințe culturale mai vechi, antice, inclusiv la zeul grec Dionisos.

Printre cei care s-au declarat jigniți de scenă s-a numărat fostul președinte republican al SUA Donald Trump, dar și fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, un promotor fervent al ortodoxiei și „valorilor tradiționale”.

• Citește și: La Jocurile Olimpice de la Paris participă un număr record de sportivi LGBT+: 191

Trump a spus într-un interviu la Fox News că secvența respectivă a fost „o rușine”, iar Dodon a scris pe Facebook, într-o postare plină de sarcasm, sub o poză a ecranului televizorului în timpul ceremoniei de deschidere de vineri, că asta dovedește unde a ajuns Uniunea Europeană.

Într-o postare pe Instagram, artista și activista Barbara Butch a scris, potrivit Associated Press, că a fost onorată să figureze în ceremonia de vineri, iar inima sa este „plină de bucurie”.

Avocatul ei a spus că plângerea penală va fi împotriva insultelor în general, indiferent dacă au venit din Franța sau din străinătate. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aceștia nu au avut de suferit, iar trei dintre ei s-au întors în R. Moldova, unde vor continua îngrijirile medicale.

Cel de-al patrulea copil a rămas în Kiev, pentru tratament.

„Părinții au fost cei care au decis să-și trateze copiii în Kiev, unde se află unul din cele mai puternice centre din regiune”, se arată într-un răspuns pentru Europa Liberă al Ministerul Sănătății.

Copiii erau internați la spitalul cu profil pediatric „Ohmatdit” și Instituția de Stat „Centrul Medical Științific și Practic de Cardiologie Pediatrică și Chirurgie Cardiacă” al Ministerului Sănătății al Ucrainei.

Niciunul dintre cei trei copii reveniți în țară nu a fost internat la Institutul Mamei și Copilului sau la Spitalul Clinic Republican.

Spitalul avariat din Kiev a fost vizitat la mijlocul lunii iulie de vicepremierul moldovean pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Potrivit ei, în timpul deflagrației, peste 600 de copii se tratau în acel moment în spital, inclusiv copii din Republica Moldova. Unul dintre ei se afla pe masa de operație chiar în momentul bombardamentului. Din fericire, el a supraviețuit și se află în continuare în grija medicilor”, scria oficiala pe Facebook.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), opt copii dintre cei care primeau tratament pentru cancer la spitalul Ohmatdit au fost evacuați în diferite spitale din Germania, împreună cu însoțitorii lor, pe data de 17 iulie. Cei opt copii erau cei mai vulnerabili pacienți pediatrici, necesitând îngrijire urgentă, atât fizică, cât și psihică. Doi dintre ei, aflându-se în stare critică, potrivit OMS.

Pe 8 iulie, cel mai mare spital de copii din Ucraina a fost lovit de o rachetă, ucigând 37 de persoane și rănind alte peste 140, mulți dintre ei copii.

Vedeți și reportajul video în care două dintre mamele din Ucraina care erau cu copiii la spitalul de copii Ohmatdit din Kiev.

Deflagrația a afectat grav mai multe secții, inclusiv secțiile de terapie intensivă și aripile de oncologie și chirurgie, și a distrus complet secțiile de toxicologie și traumatologie. Sute de copii, inclusiv cei supuși unui tratament de dializă, au fost evacuați.

Sute de copii se nasc anual în Republica Moldova cu malformații congenitale cardiace, maladii care, de cele mai multe ori, necesită intervenții chirurgicale de urgență. Doar jumătate dintre ei sunt operați la Spitalul Clinic Republican. Sunt și cazuri complicate, care îi depășesc pe medicii din Moldova, singura șansă pentru ei, așa cum se susține, fiind operațiile peste hotare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Afiliații lui Șor au declarat la un briefing de presă că vor îndemna cetățenii să voteze „Nu” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, din 20 octombrie. Ei au spus că vor face „tot posibilul ca referendumul să eșueze”, inclusiv pentru faptul că nu vor ca Moldova să „renunțe la relațiile cu Rusia”.

Din blocul „Victorie-Pobeda” fac parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Secretara executivă a blocului este deputata Marina Tauber.

Dacă va fi înregistrat, blocul se va putea înscrie ca participant la referendum și să facă agitație politică.

Potrivit calendarului aprobat de CEC, pe 22 iulie a început etapa în care blocurile electorale (care sunt formate din mai multe partide) pot să se înregistreze la autoritatea electorală, ca ulterior să aibă dreptul să se înscrie ca participanți la referendum.

• Te-ar putea interesa și: Încep înregistrările pentru referendum. Cine și cum poate participa?

Începând cu 21 august, blocurile care vor fi înregistrate, dar și partidele vor putea să se înregistreze ca participanți la referendum. Această calitate le va permite să îndemne oamenii cum anume să voteze la referendum.

Atunci când se înregistrează la CEC, partidele și blocurile sunt obligate să declare pentru ce opțiune anume vor face agitație, iar potrivit legislației R. Moldova, există doar două opțiuni: „pro” sau „contra”.

De aceea, partidele care îndeamnă public la boicotarea referendumului tot trebuie să se înregistreze la CEC, dar autoritatea electorală califică boicotul ca opțiunea „contra”.

Partidele și blocurile care se vor înregistra vor putea să facă agitație electorală abia din 20 septembrie, data la care începe campania electorală. Este cea mai „gălăgioasă” etapă a oricărui scrutin.

În cazul referendumului din 20 octombrie, participanții vor putea îndemna deschis alegătorii să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Sunt sigură că cunoștințele mele profesionale și abilitățile de lider vor aduce pace, liniște și prosperitate în casa noastră comună - Republica Moldova”, a spus fosta procuroare.

În clipul său video, filmat aparent în Piața Suvorov din Tiraspol, ea susține că actuala guvernare de la Chișinău ar urmări să atragă Republica Moldova în războiul din Ucraina, inclusiv prin dezghețarea conflictului din regiunea separatistă transnistreană.

„Voi face tot posibilul pentru ca războiul să nu vină în casa noastră comună”, a spus Victoria Furtună.

Acuzații similare cum că actuala guvernare de la Chișinău ar urmări să atragă țara în război sunt lansate cu regularitate de oficialități de la Moscova și propaganda rusă de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Autoritățile moldovene au respins în repetate rânduri aceste speculații, reafirmând, totodată, opțiunea sa pentru soluționarea exclusiv pe cale pașnică a conflictului transnistrean.

Victoria Furtună este al doilea candidat la prezidențiale care vine din sistemul procuraturii, după ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, care la fel, candidează ca independent, dar este susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova.

• Citește și: Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?

Furtună și-a început cariera de procuror în 2008, iar din 2016 a fost numită procuror anticorupție.

În martie, ea și-a anunțat plecarea din sistem, lansând mai multe acuzații la adresa unor instituții din sistemul justiției, despre care spunea că ar fabrica dosare împotriva judecătorilor și procurorilor. Acuzațiile nu au fost comentate de instituțiile vizate.

Peste o lună după demisie, ea a fondat o asociație obștească, despre care a spus că este dedicată prevenirii și combaterii corupției.

Până în prezent, 12 candidați (inclusiv Victoria Furtună) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă.

Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pentru integrarea europeană a R. Moldova vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Această declarație nu a fost niciodată lansată de Mihai Popșoi. În momentul în care ministrul face o declarație publică, aceasta este difuzată în mod transparent pe platformele de comunicare ale MAE și ale ministrului”, se spune într-o postare pe canalul de Telegram al instituției.

MAE nu a făcut precizări referitoare la conținutul „declarației false”, însă pare să fi reacționat la unele postări de săptămâna trecută pe canale anonime de Telegram, care sugerau că Chișinăul ar fi „gata să înceapă extrădarea ucrainenilor” care au fugit de armată și au ajuns în Moldova.

Postările au apărut vineri seara pe două canale Telegram conexe: „Pridnestroveț” și „Republica Găgăuză”.

Instrumentul de analiză a canalelor din Telegram „Tgstat” arată că geografia acestor canale este Federația Rusă și ele sunt citate preponderent de canale din Rusia (70%) și din Ucraina - 9,6%. Moldova nu este deloc pe listă.

Inițial, falsul a fost publicat de „Pridnestroveț”, iar trei minute mai târziu postarea a apărut și pe „Republica Găgăuză”.

O oră mai târziu, postarea a fost preluată și de canalul anonim „Odesa Tipică”, însă postarea a fost ștearsă ulterior.

• Te-ar putea interesa și: Zeci de mii de bărbați ucraineni au fugit „ilegal” de război în R. Moldova

Despre posibila întoarcere în Ucraina a bărbaților care au fugit de armată în Moldova, a vorbit săptămâna trecută ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko.

El a declarat că autoritățile ucrainene au un „anumit dialog” cu omologii lor moldoveni cu privire la întoarcerea în Ucraina a bărbaților cu vârsta de recrutare care au fugit în străinătate.

Șevcenko a spus că, în primul rând, Ucraina dorește „să rezolve problema” cetățenilor ucraineni cărora Moldova le-a refuzat azilul, dar care nu se întorc în Ucraina.

Chișinăul nu a comentat declarațiile lui Șevcenko și nu este clar dacă există astfel de discuții sau că s-ar fi ajuns la vreun consens.

La începutul lunii iulie, Europa Liberă a scris că peste 20.000 de bărbați ucraineni au intrat „ilegal” în R. Moldova, după începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Primul lucru pe care îl fac aceștia, ajunși în R. Moldova, este să se predea autorităților și să solicite protecție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambuscada a avut loc în aceeași zi în care o mișcare rebelă tuaregă, cunoscută sub numele de Cadrul Strategic Permanent pentru Pace, Securitate și Dezvoltare (CSP-PSD), a declarat că a ucis și rănit zeci de soldați malieni și mercenari Wagner în câteva zile de lupte în orașul de graniță Tinzaouaten.

Reuters scrie că pare a fi cea mai grea înfrângere a mercenarilor ruși Wagner de la implicarea lor în Mali, unde au mers pentru a ajuta junta maliană în lupta împotriva grupurilor islamiste implicate în diferite insurgențe în Sahel, începând din 2012.

Mali, unde armata a preluat puterea prin lovituri de stat în 2020 și 2021, a declarat că forțele ruse de acolo nu sunt mercenari Wagner, ci instructori care ajută trupele locale să se familiarizeze cu echipamentul cumpărat din Rusia.

Cu toate acestea, Wagner a declarat într-un comunicat rar, luni, că oamenii săi au luptat alături de soldați malieni între 22 și 27 iulie în apropiere de Tinzaouaten și au suferit pierderi grele, recunoscând inclusiv moartea comandantului lor, Serghei Șevcenko.

Mai mulți bloggeri militari ruși au relatat despre cel puțin 20 de morți din rândurile Wagner.

• Te-ar putea interesa și: Mercenarii Wagner rămân în Africa sub controlul GRU (raport RUSI)

SITE a citat duminică o declarație a filialei Al Qaeda Jama'a Nusrat ul-Islam wa al-Muslimin (JNIM) spunând că militanții săi au reușit să „atragă într-o ambuscadă complexă un convoi al armatei maliene și mercenari Wagner" la sud de Tinzaouaten.

Armata maliană și forțele Wagner au fost atacate după ce s-au retras din Tinzaouaten, pe care au încercat să-l captureze de la separatiștii conduși de tuaregi.

Două surse de securitate au spus că convoiul a fost atacat de separatiști și JNIM în teren accidentat, dar amploarea coordonării dintre cele două grupuri nu este clară.

Autoritățile maliene au acuzat grupurile tuarege și jihadiste de colaborare.

Armata maliană a declarat într-un comunicat luni că a început o „operațiune de stabilizare" în zona vizată de rebeli pe 19 iulie și a lansat un atac pe 25 iulie.

Furtunile de nisip au favorizat apoi adversarii - a mai spus armata - permițându-le să se regrupeze. Au izbucnit ciocniri violente și au existat pierderi umane și materiale semnificative, se arată în comunicat, fără a se oferi alte detalii.

Tuaregii sunt un grup etnic care locuiește în regiunea deșertului Sahara, inclusiv în părți din nordul Maliului. Mulți dintre ei se simt marginalizați de guvernul malian.

Separatiștii conduși de tuaregi au lansat o rebeliune în 2012, care a fost respinsă în nordul arid al Maliului și ulterior deturnată de grupuri militante islamiste.

• Te-ar putea interesa și: Omul nostru din Bruxelles. Cine coordonează mercenarii lui Prigojin în Africa?

Ucraina a sugerat că serviciile ei de informații ar fi jucat un rol în evenimente.

Citat de ziarul The Guardian, Andrii Iusov, purtătorul de cuvânt al agenției de informații militare a Ucrainei a declarat că „rebelii au primit informațiile necesare care au permis o operațiune militară de succes împotriva criminalilor de război ruși”.

Iusov nu a spus dacă militarii ucraineni au fost implicați și direct în lupte sau au fost prezenți în țară. El a spus că agenția „nu va discuta detaliile în acest moment, dar vor urma mai multe detalii”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Spre deosebire de lectura întâi, când proiectul de buget a fost votat în unanimitate, în lectura a doua, „pentru” s-au pronunțat 37 de aleși locali. Practic toate amendamentele înaintate de fracțiunea PAS au fost susținute, nu și cele ale fracțiunii PSRM. În semn de protest, consilierii socialiști s-au abținut de la vot, transmite IPN.

Înaintea votului în prima lectură, după discuții cu primarul Ion Ceban, consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au anunțat că au reușit să obțină „majoritatea solicitărilor financiare”, ceea ce a „deblocat situația”.

Documentul prevede venituri de peste 7,7 miliarde de lei, cu transferuri de la bugetul de stat în mărime de aproape 4 miliarde de lei. Cheltuielile sunt estimate la 8,3 miliarde de lei, iar deficitul bugetar depășește 647 de milioane de lei.

Votul survine după o încercare eșuată a primarului Ion Ceban de a convoca, tot marți, 30 iulie, o ședință a Consiliului la care să supună în mod repetat proiectul bugetului pe care consilierii l-au respins în ședința din 24 iulie.

Marea majoritate a consilierilor, inclusiv cei de la Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, nu s-a prezentat la ședința anunțată pentru orele amiezii.

Au urmat discuții între Ceban și consilierii PAS, după care primarul a anunțat că este dispus să accepte „majoritatea propunerilor” înaintate de consilierii PAS pentru proiectul bugetului municipal 2024.

„Am spus de la bun început că sunt gata să discut cu fiecare fracțiune pentru a continua proiectele pentru oameni (...), Mă interesează în primul rând interesele cetățenilor și a locuitorilor capitalei”, a scris primarul într-o postare pe rețele.

Înaintea ședinței eșuate, fracțiunea PAS, care are 20 de consilieri, a transmis că l-a invitat pe primarul Ceban la dezbateri asupra proiectului de buget. Consilierii PAS au spus că ar fi votat bugetul dacă acesta ar fi inclus finanțarea grupelor cu program prelungit și a asistenților personali. Potrivit fracțiunii PAS, primarul a refuzat orice dialog, motiv pentru care consilierii nu s-au prezentat la ședință.

Acum o săptămână, consilierii PAS au anunțat că vor vota bugetul dacă administrația va ține cont de opt cereri ale fracțiunii, printre care excluderea din proiect a accesării de noi credite și a vânzărilor de terenuri.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul rămâne fără buget

Anterior, și consilierii de la Partidul Socialiștilor (PSRM) au criticat proiectul de buget pentru micșorarea unor plăți de ordin social, cum ar fi compensațiile pentru energie termică. Săptămâna trecută, consilierul PSRM, Dinari Cojocaru, a spus că socialiștii vor vota bugetul doar dacă acesta va fi unul „pentru oameni”, și nu un „buget electoral”, care include sume pentru concerte și reparații cosmetice ale bulevardelor principale din Chișinău.

Noi critici la adresa proiectului inițial al bugetului, propus de primărie

Proiectul inițial al bugetului municipal a fost criticat și de Natalia Parasca, consiliera Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ea a scris pe rețele că a boicotat ședința CMC pentru că bugetul ar conține o „componentă de corupție”, nespecificată.

Ea a mai spus că bugetul propus de primărie ar urmări interesele personale ale unor oficiali municipali și a „persoanelor elective”, o trimitere la declarațiile lui Ion Ceban despre faptul că încă s-ar putea răzgândi în legătură cu decizia de a nu candida la alegerile prezidențiale din toamnă.

• Te-ar putea interesa și: Primăria Chișinău a reluat concertele în diaspora finanțate din bugetul municipal. Cât a costat cel de la Viena?

Discursul Nataliei Parasca s-a schimbat radical de la ședința CMC de săptămâna trecută, când consilierii de la „Renaștere” au votat pentru buget. După ședință, Parasca i-a criticat pe consilierii PAS și PSRM care nu au votat, sugerând că aceștia ar sabota planurile lui Ceban.

Prima tentativă de a aproba bugetul a avut loc la ședința CMC din 23 iulie (care a continuat pe 24 iulie). Proiectul nu a acumulat numărul necesar de voturi, fiind susținut de numai 24 de consilieri de la MAN, PCRM, Partidul Nostru și Renaștere. Consilierii PAS și PSRM s-au abținut, iar consilierul Platformei DA a votat împotrivă.

Chișinăul rămâne fără buget de aproximativ opt luni. Conform legislației, bugetul trebuia să fie aprobat până pe 10 decembrie, dar administrația capitalei a prezentat proiectul spre consultări abia în iunie.

În lipsa unui buget municipal pentru 2024, capitala funcționează conform prevederilor unui buget provizoriu, bazat pe prevederile celui din 2023, dar nu poate lansa proiecte noi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile din educație susțin că la sesiunea de anul trecut, numai 98 de licee teoretice aveau rata de promovare 100%.

Douăzeci și două de licee au media mai mare de 8, majoritatea fiind din municipiul Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 90% din liceeni au promovat BAC-ul. 47 de elevi au 10 pe linie

Situația este mai proastă în rândul absolvenților de colegii, unde nici jumătate din tineri nu au reușit să susțină BAC-ul.

„Ne bucurăm să vedem o îmbunătățire considerabilă a performanțelor academice în liceele teoretice din acest an. Aceste rezultate reflectă eforturile comune ale întregii comunități educaționale și ne motivează să continuăm să sprijinim și să investim în sistemul nostru de învățământ”, a spus Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

La sesiunea de anul de acesta, la Bacalaureat au fost admiși 18.055 de candidați, dintre care 11.321 din licee, 3.815 din colegii și centre de excelență, 210 din universități, 198 de candidați care s-au înscris în regim de externat și 2.511 restanțieri din sesiunile anterioare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința de marți, 30 iulie. Ambele societăți pe acțiuni se află în proprietatea deplină a statului.

Producătorul de la Bălți s-a angajat să achite datoriile de circa 35 de milioane de lei ale „Aroma”, rămase nestinse în ultimii 11 ani. Totodată, „Barza Albă” va investi în infrastructură și va realiza rebranding-ul unor produse cunoscute ale „Aroma”, cum ar fi divinurile „Chișinău”, „Moldova”, „Basarabia” și „Dacia”. Întrucât reorganizarea va necesita mijloace financiare suplimentare, statul s-a angajat să sprijine „Barza Albă” prin scutirea de la plata dividendelor pentru perioada 2023-2027.

Potrivit unei note informative a guvernului, în anul 2013, compania „Aroma” a constatat „o situație dificilă în urma managementului defectuos, dar și al reducerii vânzărilor, astfel încât producătorul de divin a acumulat datorii de 240 milioane de lei”. Datoriile au fost reorganizate, însă la finele anului 2023 creanțele creditorilor depășeau 35 de milioane de lei, în timp ce activele companiei erau de 100 de milioane de lei. În prezent, imaginea întreprinderii „Aroma” poate fi considerată „puternic pozitivă și destul de onorabilă”, ca urmare a modernizării companiei și procurării utilajului modern de distilare, refrigerare și îmbuteliere, se mai spune în nota executivului.

„Barza Albă” avea un capital propriu în valoare de 351 de milioane de lei la sfârșitul lui 2023, în creștere față de anii trecuți. În urma fuziunii cu „Aroma”, compania de la Bălți speră să crească volumul producției și al vânzărilor, inclusiv peste hotare.

În anul 2022, Societatea pe Acțiuni „Barza Albă” a primit statutul de obiect al patrimoniului cultural național al Republicii Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Un producător de băuturi tari, declarat obiect de patrimoniu cultural național

Compania a fost inclusă în lista bunurilor nepasibile privatizării, fiindu-i restituit dreptul exclusiv de utilizare a mărcii comerciale „Barza Albă”, devenită faimoasă în perioada fostei URSS.

Compania, cu o istorie de circa 80 ani, are o capacitate de îmbuteliere de 10 milioane de sticle anual.

Piața de desfacere a produselor „Barza Albă” se extinde din Australia până în SUA, incluzând țări ca România, Israel, China, statele baltice, Germania, Cehia, dar și întreg spațiul CSI.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forțele de securitate venezuelene au tras luni cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc asupra protestatarilor furioși care contestă victoria revendicată de președintele în funcție Maduro. Ea este contestată de opoziție, care susține că reprezentantul ei, Edmundo Gonzalez, a câștigat de fapt cu 73,2%.

Mii de oameni au inundat străzile mai multor cartiere ale capitalei, scandând „Libertate, libertate!” și „Acest guvern o să cadă!”, transmite Agenția France Presse.

Unii au rupt afișele de campanie lui Maduro de pe stâlpi de stradă și le-au ars.

În țară, cel puțin două statui ale lui Hugo Chavez, liderul socialist care a condus țara timp de mai bine de un deceniu și l-a ales pe Maduro drept succesor, au fost doborâte de protestatari.

Cel puțin o persoană a murit în nord-vestul statului Yaracuy și alte 46 au fost arestate în cadrul demonstrațiilor post-electorale, a declarat Alfredo Romero, șeful ONG-ului Foro Penal, specializat în problemele deținuților politici, pe platforma X.

La Caracas, corespondentul AFP a văzut membri ai gărzii naționale care trăgeau cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc asupra protestatarilor, unii purtând căști de motociclete și bandane legate peste față pentru protecție. Unii civili au răspuns, aruncând cu pietre.

Au fost semnalate proteste chiar și în zonele foarte sărace din Caracas, care fuseseră bastioane de sprijin pentru Maduro și guvernul său socialist. În unele zone s-au auzit focuri. Protestele au izbucnit și în altă parte în Venezuela.

„Vrem libertate. Vrem să plece Maduro. Maduro, pleacă!", a declarat pentru AFP Marina Sugey, o locuitoare de 42 de ani dintr-o zonă săracă din Caracas, numită Petare.

Argumentele opoziției

Maduro, în vârstă de 61 de ani, a participat luni la o ședință la care Consiliul Electoral Național (CNE) i-a certificat realegerea pentru un al treilea mandat de șase ani, până în 2031.

El a respins criticile internaționale și îndoielile cu privire la rezultatul votului de duminică, susținând că Venezuela a fost ținta unei tentative de „lovitură de stat” de natură „fascistă și contrarevoluționară”.

Dar liderul opoziției, Maria Corina Machado, a declarat reporterilor că o analiză a dosarelor de vot disponibile până acum a arătat în mod clar că următorul președinte „va fi Edmundo Gonzalez Urrutia”. Acesta a candidat în locul ei după ce nu i-a fost permisă candidatura de către instanțele de judecată controlate de Maduro.

• Te-ar putea interesa și: Opoziția din Venezuela revendică victoria în alegerile prezidențiale

Analiza arată un avans „ireversibil din punct de vedere matematic” pentru Gonzalez Urrutia, a spus ea, cu 6,27 milioane de voturi la doar 2,75 milioane pentru Maduro.

Alegerile s-au desfășurat pe fondul temerilor larg răspândite de fraudă din partea guvernului și a unei campanii afectate de acuzații de intimidare politică.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Victor Parlicov a lăsat să se înțeleagă, într-un interviu pentru NordNews, că discuțiile pe această temă au avansat, deși nu a fost luată încă nicio decizie.

„Noi am găsit un loc în care, relativ repede - însă, aceasta nu înseamnă în câteva luni -, se pot instala capacități de generare a energiei electrice de circa 300 de megawați”, a spus ministrul. Totodată, el a evitat să precizeze unde anume ar putea fi amplasate instalațiile energetice, atâta timp cât proiectul se află abia la etapa discuțiilor.

Republica Moldova i-a propus Kievului să construiască pe teritoriul său centrale electrice pe bază de gaze naturale, care să compenseze parțial deficitul de energie al Ucrainei. Centralele din Moldova ar fi ferite de atacurile rusești și ar putea livra Ucrainei energie la prețuri minime care să acopere doar costurile de producție și mentenanță, a spus Parlicov.

Potrivit oficialului, ideea „livrării energiei electrice în schimbul gazelor naturale” a apărut în timpul discuțiilor din aprilie cu omologul său ucrainean, la o reuniune informală de la Bruxelles a miniștrilor energiei din UE.

„Lucrul cel mai important, este să fie găsite aceste turbine. Pentru că, acum, toată lumea le caută pentru a le livra Ucrainei, care încearcă să înlocuiască instalațiile distruse cu capacități noi de generare. Și aici o să apară chestiunea priorității. Deoarece, pe de o parte, Ucraina vrea ca aceste capacități să fie pe teritoriul său, iar pe de altă parte nu există garanții că acestea nu vor fi distruse din nou de loviturile aeriene [rusești]”, a explicat ministrul.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski cere guvernului să dezvolte energia solară, pe fondul pierderii capacităților de generare

Victor Parlicov a spus că toate aceste aspecte sunt analizate și discutate cu Kievul, inclusiv cine ar putea fi operatorul și care ar putea fi pașii următori: locul instalării capacităților de generare, condițiile de conectare la rețea, actele permisive etc.

„Din partea noastră, ca stat, suntem gata să facilităm, să grăbim acest proces cât mai mult posibil (...). Va fi, realmente, un proiect de ajutorare a Ucrainei”, dar și unul reciproc avantajos, într-o perspectivă de lungă durată, a adăugat oficialul.

Potrivit lui, dacă aceste capacități de generare vor fi instalate în Republica Moldova, ele vor putea funcționa, într-o primă etapă, separat de piața locală de energie. După încheierea războiului din Ucraina și restabilirea sistemului energetic ucrainean, acestea vor putea fi integrate în piața energetică moldovenească.

Victor Parlicov a mai spus că deficitul de energie electrică în Ucraina afectează, în mod indirect, Republica Moldova. Potrivit ministrului, firmele ucrainene sunt nevoite să procure mai multă energie electrică din România, iar această situație limitează posibilitățile de aprovizionare ale Moldovei cu energie românească atunci când malul drept al Nistrului primește mai puțin curent de la principalul său furnizor - Centrala electrică de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană, controlată de Moscova.

Parlicov a explicat că deficitul de energie din țara vecină și concurența de pe piață au generat situații în care prețul oferit pentru tranzitarea energiei electrice prin Moldova către Ucraina a ajuns să depășească prețul de procurare a curentului electric.

Oficialul a dat asigurări că autoritățile moldovene au luat măsuri pentru a preveni creșterea speculativă a prețurilor pentru tranzitarea energiei electrice.

„Înțelegem că, totuși, aceasta se întâmplă din cauza deficitului de energie în Ucraina. Iată de ce trebuie să căutăm soluții. Iar proiectul privind capacitățile de generare a energiei electrice pe teritoriul Republicii Moldova [pentru Ucraina] este bun și prin faptul că nu pune presiune asupra coridorului de transport între sistemul energetic european și cel al Moldovei și Ucrainei”, a mai declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În categoria sa de greutate, până la 73 de kilograme, sportivul moldovean s-a impus pe rând în fața americanului Jack Yonezuka, uzbecului Murodjon Iuldoșev, iar în sferturile de finală l-a învins pe mongolul Batzayaagiin Erdenebayar.

În semifinale, Osmanov a fost învins de reprezentantul Franței, Joan-Benjamin Gaba.

Osmanov devine al doilea judocan moldovean care reușește să cucerească o medalie la Jocurile Olimpice, după ce duminică, 28 iulie, Denis Vieru a câștigat bronzul, în categoria de 66 de kilograme.

Pentru bronzul obținut la Paris, Osmanov va primi o recompensă de 2 milioane de lei din partea statului.

Judocanul s-a calificat la JO 2024, după ce a adus victorie pentru R. Moldova la Cupa Mondială Grand Slam, care a avut loc în luna martie, în Antalya Turcia. Are în palmares medalii de aur de la Grand Prix-ul 2024 din Austria și de la Cupele Europene din 2018 și 2021.

La proba de judo, din partea R. Moldova va mai concura Mihail Latîșev.

26 de sportivi reprezintă R. Moldova la Jocurile Olimpice (JO) de la Paris, care se desfășoară în perioada 26 iulie – 11 august.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Maia Sandu nu a fost prezentă la ședință, dar a transmis un mesaj în care relevă că adoptarea Constituției a pus bazele funcționării statului și ale conviețuirii între cetățeni. „În pofida provocărilor din ultimii ani, continuăm să construim în Republica Moldova un stat pentru oameni”, a declarat șefa statului.

Printre cei care au luat cuvântul de la tribuna legislativului a fost și premierul Dorin Recean, care a spus că aniversarea coincide cu eforturile actualei guvernări de a construi „cu fermitate calea noastră de integrare europeană”. Potrivit lui, referendumul constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană, care va avea loc odată cu alegerile prezidențiale din 20 octombrie, ar trebui „să consfințească o dată și pentru totdeauna voința întregii țări de a fi parte a marii familii europene”. Totodată, primul ministru a deplâns, fără alte precizări, ceea ce a numit „rezistența în creștere” față de „efortul comun al tuturor ramurilor puterii în stat” de a asigura egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.

• Te-ar putea interesa și: „Da” sau „Ba”: Ce poziție au luat partidele față de referendumul privind integrarea europeană

Un discurs a ținut și liderul opoziției parlamentare a comuniștilor și socialiștilor (BCS), Vlad Bătrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, care a folosit prilejul pentru a acuza actuala guvernare de încercarea de a-și subordona justiția și de a institui cenzura. El a atacat și Curtea Constituțională, sugerând că aceasta ar lua decizii favorabile guvernării, inclusiv cea privind organizarea referendumului pro-UE. Totodată, fruntașul socialist a deplâns faptul că, în urma modificărilor legislative operate de guvernarea PAS, Constituția țării poate fi modificată prin referendum cu votul a numai 17% din numărul total al alegătorilor (17% fiind numărul minim de voturi necesare pentru validarea opțiunii „pro” la referendum, în condițiile unei prezențe minime de 33%).

După discursul lui Vlad Bătrîncea, deputații grupului parlamentar al comuniștilor și socialiștilor au părăsit sala de ședințe în semn de protest.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Badalian afirmă că la Chișinău urma să anunțe lansarea unui nou proiect al ONG-ului rusesc „Evrazia” (Eurasia), intitulat „Voluntarii Eurasiei”. Scopul anunțat al proiectului este informarea cetățenilor moldoveni despre ceea ce autorii acestuia numesc „problemele aderării la UE” și beneficiile cooperării eurasiatice.

Bloggerul susține că a întâmpinat dificultăți încă de la începutul călătoriei, la Erevan, unde operatorul zborului spre Chișinău, compania Fly One, îi refuzase înregistrarea. Recent, Fly One a înăsprit regulile pentru pasageri și a introdus controale de securitate suplimentare pe ruta Erevan-Chișinău.

Badalian afirmă că a fost lăsat în cele din urmă să urce la bordul avionului, după ce a relatat despre incident pe canalul său de Telegram. Însă, ajuns la Chișinău, Poliția de Frontieră nu i-a permis să intre în țară și „nici să părăsească avionul”, afirmă reprezentanți ai „Evrazia” din Chișinău.

Șefa biroului de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a spus Europei Libere că Badalian „nu a întrunit condițiile legale de intrare” în R. Moldova.

Ce este „Evrazia”

Organizația necomercială „Evrazia” a fost fondată la Moscova, în aprilie 2024, de o fostă contabilă a partidului lichidat „Șor”, Nelli Parutenko.

Europa Liberă a scris că lansarea proiectului a avut loc exact în aceeași încăpere de la Moscova, unde își desfășoară evenimentele și un institut de cercetare NIIKR, întemeiat de ofițerii pensionați din FSB și KGB.

• Te-ar putea interesa și: FSB-iști pensionați, în spatele conferinței „de pace” de la Bratislava, la care a fost și Igor Dodon

Badalian face parte din conducerea organizației „Evrazia”, alături de deputata în Duma de Stat a Rusiei, Aliona Arșinova, cu trecut politic la Tiraspol.

Badalian este cunoscut pentru poziția sa pro-rusă și colaborează cu agențiile de stat rusești Russia Today și Sputnik, interzise în Republica Moldova și mai multe țări europene. În septembrie 2023, el a fost reținut de serviciile de securitate armene pentru trafic ilegal de arme.

Organizația pe care o reprezintă Badalian ar fi, de asemenea, implicată în plăți ilegale către pensionarii și angajații de stat din autonomia găgăuză prin intermediul cardurilor „Mir”, scriau în aprilie 2024 jurnaliștii portalului nokta.md.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CNE a declarat luni dimineață că Maduro a câștigat un al treilea mandat cu aproximativ 51% din voturi, învingându-l pe candidatul opoziției, Edmundo González Urrutia, care a obținut aproximativ 44%.

Cu toate acestea, lidera opoziției, María Corina Machado, a afirmat că opoziția a obținut 70% din voturi.

„Am câștigat și întreaga lume știe asta," le-a spus ea jurnaliștilor.

González a fost desemnat drept candidat „substitut” pentru Machado, care are interdicție să ocupe funcții publice.

Înaintea votului, puțini observatori din Venezuela sau din afara țării se așteptau la alegeri libere și corecte.

În perioada premergătoare zilei alegerilor, numeroși membri ai opoziției au fost arestați, iar candidații critici la adresa guvernului nu au fost lăsați să participe.

Un total de aproximativ 21,6 milioane de persoane au avut drept de vot, inclusiv cei din străinătate.

Anunțul victoriei lui Maduro a fost primit cu îngrijorare și neîncredere în lumea democratică. Spania a cerut Venezuelei să facă publice date detaliate despre rezultatul votului. Apeluri la transparență au venit și de alte guverne occidentale, inclusiv de la cel din SUA. Italia, condusă de un guvern cu membri de extremă dreapta, s-a declarat „perplexă”.

În schimb, liderul Cubei comuniste, Miguel Diaz-Canel, l-a felicitat călduros pe marxistul Maduro într-o convorbire telefonică pentru „triumful electoral istoric”. Maduro a primit felicitări și din Rusia și China, principalii aliați globali ai regimului său autoritar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul maghiar a spus că Varșovia face afaceri cu Rusia prin intermediari și a criticat politica internațională a Poloniei.

În discursul său de sâmbătă de la Băile Tușnad, premierul maghiar Viktor Orbán a criticat Polonia și a acuzat autoritățile de la Varșovia de ipocrizie. Liderul maghiar afirmă că deși Polonia acuză Ungaria că are relații economice cu Rusia, Varșovia face afaceri cu Rusia prin intermediari.

„Noi nu facem afaceri cu Rusia, spre deosebire de premierul Orbán, care se situează la marginea societății internaționale - atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO”, a subliniat duminică ministrul adjunct de Externe al Poloniei, Władysław Teofil Bartoszewski, potrivit News.ro.

De asemenea, diplomatul polonez a subliniat că discursul lui Orbán a fost comentat duminică foarte negativ și de ambasadorul SUA la Budapesta.

• Te-ar putea interesa și: Viktor Orbán, la Tușnad: Occidentul e în cădere liberă. Atac furibund împotriva Poloniei. Rusia este o democrație flexibilă

„Nu prea înțeleg de ce Ungaria mai vrea să rămână membră a unor organizații care îi displac atât de mult și care se presupune că o tratează rău. De ce nu formează el (Orbán) o uniune cu Putin și cu unele state autoritare de acest tip? Principiul de bază este că, dacă nu vrei să fii membru al unui club, te poți retrage oricând”, a mai transmis ministrul adjunct de Externe de la Varșovia.

El a reamintit că Orbán blochează aproape 470 de milioane de euro pe care UE trebuie să îi ofere Poloniei drept compensație pentru echipamentul militar pe care Polonia l-a dat Ucrainei.

Într-o postate pe Facebook, ministrul de Externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, a reluat acuzația premierului Orbán că Polonia dă dovadă de ipocrizie, pentru că în timp ce acuză Ungaria că importă petrol din Rusia, face ea însăși același lucru.

„Actualul guvern polonez ne critică și ne acuză că importăm petrol din Rusia, care este esențial pentru funcționarea țării, dar dacă ne uităm cu atenție pe lista de clienți a uneia dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, găsim polonezi pe ea. (...) Nu ar trebui să fim ipocriți și să dăm vina pe alții”, a scris Szijjarto.

În discursul său, Viktor Orbán a criticat ambițiile geopolitice ale Poloniei, relația lor cu Statele Unite și eforturile lor de a slăbi Rusia și a spus că Polonia dorește să depășească Germania din punct de vedere economic.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a convocat duminică o reuniune de urgență a cabinetului său de securitate națională, iar Casa Albă a susținut că grupul militant libanez Hezbollah, este responsabil de atac.

Casa Albă a transmis însă că „lucrează, de asemenea, la o soluție diplomatică”, iar secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus: „Nu vrem să vedem escaladarea conflictului.”

Și președintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit cu Benjamin Netanyahu, spunându-i că Franța face „totul pentru a evita o nouă escaladare în regiune prin transmiterea de mesaje tuturor părților implicate în conflict”.

Marea Britanie și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o escaladare suplimentară, în timp ce Egiptul a declarat că atacul s-ar putea transforma „într-un război regional extins”.

Hezbollah a anunțat că a lansat rachete asupra siturilor militare israeliene din Înălțimile Golan, dar a spus că nu are „absolut nimic” de-a face cu atacul asupra Majdal Shams.

Israelul a promis represalii împotriva organizației Hezbollah, iar avioanele israeliene au lovit deja ținte din sudul Libanului în cursul zilei de duminică.

Cabinetul de securitate israelian s-a reunit duminică și „i-a autorizat pe prim-ministru și pe ministrul apărării să decidă cu privire la modul și momentul răspunsului”, arată un comunicat al guvernului de la Tel Aviv.

Casa Albă a acuzat duminică Hezbollah pentru lovitura de la Majdal Shams.

„Acest atac a fost condus de Hezbollahul libanez. A fost racheta lor și a fost lansată dintr-o zonă pe care o controlează”, se arată într-un comunicat.

• Citește și: Un mort și patru răniți la Tel Aviv, într-un atac cu dronă revendicat de milițiile Houthi

În localitatea Majdal Shams, mii de oameni s-au adunat pentru funeraliile celor 12 adolescenți.

„O tragedie grea, o zi neagră a venit pentru Majdal Shams”, a declarat Dolan Abu Saleh, șeful consiliului local Majdal Shams, în comentariile difuzate la televiziunea israeliană.

Israelul spune că racheta e fabricată în Iran

Israelul a declarat că racheta care a lovit terenul de sport era una de fabricație iraniană și a fost trasă dintr-o zonă din sudul Libanului, controlată de Hezbollah.

„Racheta care ne-a ucis băieții și fetele a fost o rachetă iraniană, iar Hezbollah este singura organizație teroristă care o are în arsenalul său”, a declarat Ministerul israelian de Externe.

Forțele israeliene și luptătorii Hezbollah fac schimburi frecvente de focuri la granița dintre Israel și Liban, dar ambele părți au încercat până acum să evite o escaladare. O escaladare a conflictului ar putea atrage Statele Unite sau Iranul într-un eventual conflict extins din Orientul Apropiat.

Însă lovitura de sâmbătă amenință să ducă ostilitățile către o fază mai periculoasă.

Oficialii ONU au cerut reținere maximă din partea ambelor părți, avertizând că escaladarea ar putea „înghiți întreaga regiune într-o catastrofă”.

Libanul a cerut Statelor Unite să îndemne Israelul la reținere.

Ministerul iranian de Externe a avertizat duminică Israelul împotriva a ceea ce a numit orice nouă aventură în Liban.

Ministerul sirian de Externe a declarat că consideră Israelul „pe deplin responsabil pentru această escaladare periculoasă în regiune” și a declarat că acuzațiile sale împotriva Hezbollah sunt false.

Conflictul de la granița Israel-Liban a forțat zeci de mii de oameni atât din Liban, cât și din Israel să-și părăsească casele. Loviturile israeliene au ucis aproximativ 350 de luptători Hezbollah în Liban și peste 100 de civili, inclusiv medici, copii și jurnaliști.

• Te-ar putea interesa și: Nouă din zece locuitori din Gaza au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza războiului, potrivit ONU

Hezbollah este cea mai puternică organizație dintr-o rețea de grupuri din Orientul Apropiat susținute de Iran. Hezbollah a deschis un al doilea front împotriva Israelului la scurt timp după asaltul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

Comunitățile druze, din rândul cărora provin copiii uciși trăiesc pe ambele părți ale liniei dintre sudul Libanului și nordul Israelului, precum și în Înălțimile Golan și Siria. În timp ce unii servesc în armata israeliană și se identifică cu Israelul, mulți se simt marginalizați în Israel, iar unii resping, de asemenea, cetățenia israeliană.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, Vieru devine primul judocan moldovean care reușește să cucerească o medalie la o ediție a Jocurilor Olimpice.

Denis Vieru a debutat cu o victorie la Jocurile Olimpice, după ce s-a impus în fața finlandezului Luukas Saha. În sferturile de finală, Vieru l-a învins pe sârbul Strahinja Buncic prin procedeul ippon de toată frumusețea. În semifinală, Vieru a pierdut în fața japonezului Hifumi Abe.

Denis Vieru urmează să primească o recompensă de 2 milioane de lei pentru rezultatul obținut.

La proba de judo, R. Moldova este reprezentată și de alți doi sportivi Mihail Latîșev și Adil Osmanov.

26 de sportivi reprezintă R. Moldova la Jocurile Olimpice (JO) de la Paris, care se desfășoară în perioada 26 iulie – 11 august. Ei vor concura în zece discipline sportive, dintre care două în premieră – tenis de masă și echitație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trei rezervoare au luat foc ca urmare a atacului cu dronă, a declarat guvernatorul regional interimar Aleksei Smirnov într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram.

El a spus că unul dintre incendii a fost stins rapid, dar pompierii încearcă să stingă celelalte două incendii. Smirnov a declarat că au fost implicați 82 de pompieri și 32 de unități de echipament.

Canalele ruse Telegram conduse de Baza, care este legată de serviciile de securitate ruse, au postat un videoclip care arată ceea ce au fost descrise ca fiind rezervoare incendiate.

Smirnov a declarat că dronele au avariat, de asemenea, câteva clădiri rezidențiale din regiune, rănind o persoană.

Ministerul rus al Apărării a declarat pe Telegram că sistemele sale de apărare aeriană au distrus două drone deasupra regiunii Kursk, care se învecinează cu Ucraina.

Ucraina consideră infrastructura petrolieră rusă o țintă militară legitimă și a început să o vizeze la începutul anului 2024. Ucraina utilizează pe scară largă drone cu rază lungă de acțiune, care sunt practic singurele arme care pot lovi instalații militare din interiorul Rusiei.

Rafinăriile de petrol și instalațiile militare rusești sunt vizate în mod regulat de dronele ucrainene. La 27 iulie, Ukrainska Pravda a raportat că dronele ucrainene au lovit o rafinărie de petrol din regiunea Reazan din Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Din toate cazurile de hepatite înregistrate în 2023, 99,3% au fost hepatite virale de tip B, C și D, 0,1% au fost de tip A și E, iar 0,5% au fost alte tipuri de hepatite virale.

Hepatita este o inflamație a ficatului, cel mai frecvent cauzată de o infecție virală. Există cinci virusuri principale ale hepatitei, denumite tipurile A, B, C, D și E.

În R. Moldova este accesibilă testarea pentru depistarea precoce a bolnavilor cu efectuarea diagnosticului specific de laborator. Din octombrie 2020, este implementată testarea de screening la hepatitele virale B și C cu teste rapide de diagnostic.

Pacienții cu hepatite virale B, C și D au acces la servicii calitative de tratament și îngrijire continuă, care se realizează în baza protocoalelor clinice naționale.

În fiecare an, pe 28 iulie, este marcată „Ziua mondială de combatere a hepatitei”. Anul acesta, evenimentul se desfășoară sub genericul „Este timpul pentru acțiune” și subliniază necesitatea unei colaborări pentru extinderea accesului la diagnostic și tratament.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul estimat de decese din cauza hepatitei virale a crescut de la 1,1 milioane, în 2019, la 1,3 milioane, în 2022. Hepatita B a cauzat 83% din aceste decese, iar hepatita C – 17%.

Doar 1 din 4 persoane care trăiesc cu hepatită virală B a fost diagnosticată și doar 1 din 5 a primit tratament adecvat. În mod similar, doar 1 din 2 persoane care trăiesc cu hepatită virală C a fost diagnosticată și doar 1 din 6 s-a vindecat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Începând din 30 decembrie, legea defrișării va cere companiilor care vând în UE produse cu cacao, cafea, ulei de palmier și altele să aducă dovezi că rețelele lor de producție nu contribuie la distrugerea pădurilor.

Reuters relatează că guvernul SUA și asociații industriale cum este Confederația Europeană a Producătorilor de Hârtie vor ca aplicarea interdicției să se amâne, susținând că nici UE nu are puse încă la punct sistemele de verificare a respectării noilor reguli.

Dar unii producători mari de ciocolată au îndemnat Bruxellesul să meargă înainte, după calendarul inițial.

Într-o declarație comună, văzută de Reuters și trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, companiile Nestle, Mars Wrigley (care face bomboanele M&M) și producătorul de ciocolată Ferrero au sprijinit legea, deși au cerut UE să facă mai mult pentru a ajuta firmele să fie gata să o respecte din decembrie.

UE speră ca prin noua lege să oprească tendința alarmantă a distrugerii mediului, manifestată și prin pierderea a 10% din pădurile lumii în 1990-2000.

Potrivit unei analize a grupării de campanie Global Witness, cu defrișarea provocată de importurile de bunuri în UE a fost asociată în 2021-2022 emiterea a cel puțin 120 de milioane de de tone metrice de CO2.

Cei care cer amânarea legii UE spun că este prea dificil să stabilești originea unor produse, și implicit contribuția fabricării lor la defrișare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te