Ucraina spune că a capturat peste 80 de așezări într-o zonă de peste 1.150 de kilometri pătrați din Kursk, de la atacul surpriză asupra regiunii ruse din 6 august, reprezentând cea mai mare invazie pe teritoriu rusesc de la al Doilea Război Mondial, informează Reuters.

Însă în alte părți forțele ucrainene se află în defensivă, ducând o bătălie grea pentru apărarea orașului strategic Pokrovsk, din est, unde Rusia a avansat constant în ultimele săptămâni.

„Ne atingem obiectivele”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre incursiunea de două săptămâni în Kursk, pe Telegram, adăugând că mai mulți soldați ruși au fost luați prizonieri și vor putea fi folosiți pentru schimburi.

Rusia a spus că un al treilea pod a fost lovit și deteriorat pe râul Seim, care șerpuiește prin regiunea Kursk, la granița cu nord-estul Ucrainei.

Ucraina nu a comentat încă presupusa distrugere, dar șeful aviației militare a declarat anterior că forțele sale au distrus două poduri pentru a șubrezi logistica inamicului.

Analiștii militari au spus că podurile se aflau pe liniile de aprovizionare critice pentru trupele ruse care apără zona. Reuters nu a putut confirma independent daunele aduse podurilor sau situația pe câmpul de luptă din Kursk.

• Citește și: Kievul încearcă să creeze o „zonă tampon” în regiunea Kursk, spune Zelenski
  

Zelenski a spus la 18 august că militarii ucraineni desfășoară „acțiuni de contraofensivă maximă" menite să creeze o zonă tampon și să slăbească potențialul militar al Moscovei.

„Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial și economiei lor - toate acestea ne ajută să prevenim extinderea războiului", a explicat Zelenski.

Peste 121.000 de oameni au fost evacuați din nouă districte de frontieră din regiunea Kursk, a spus Ministerul pentru Situații de Urgență al Rusiei.

Între timp, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că Moscova nu este pregătită să poarte negocieri de pace cu Ucraina în acest moment, având în vedere atacul de la Kursk al Kievului. Ucraina, la rândul ei, a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său înainte de a se așeza la masa negocierilor.

Situație dificilă la Pokrovsk

Forțele ucrainene erau angajate încă luni într-o bătălie dificilă în apropiere de Pokrovsk, un nod de transport vital pentru forțele ucrainene. Trupele ruse se află acum la aproximativ 10 km de periferia orașului, a declarat luni Serhi Dobriak, șeful administrației militare locale.

El a spus că până la 600 de oameni pleacă zilnic din zonă și că serviciile municipale ar putea fi întrerupte în decurs de o săptămână, pe fondul înaintării rușilor.

Guvernatorul regional Vadim Filașkin a spus că a fost înăsprită interdicția de circulație în așezările din apropierea Pokrovskului și că situația este „foarte dificilă”.

Șeful armatei Ucrainei a spus că Kievul face „tot ce este necesar” pentru a apăra orașul Torețk din est, în timp ce Moscova încearcă să rupă liniile de aprovizionare ucrainene. Rusia a spus că forțele sale au capturat orașul Zalijne, din apropiere.

Kievul se așteaptă ca Moscova să-și mărească forțele în Ucraina până la sfârșitul anului la 800.000, de la aproximativ 600.000 acum, a declarat adjunctul ministrului apărării ucrainean Ivan Havrîliuk presei ucrainene.

Ucraina a fost sprijinită cu armament de către aliații săi, dar este îngrijorată acum că acest sprijin ar putea scădea pe fondul prelungirii ostilităților.

Marea Britanie a reiterat însă sprijinul pentru Ucraina luni, iar prim-ministrul indian Narendra Modi urmează să viziteze Kievul pe 23 august.

Dar acțiunile companiilor din domeniul apărării din Germania au scăzut luni după ce un ziar a informat că Ministerul Finanțelor de la Berlin nu va aproba cereri suplimentare de ajutor militar pentru Ucraina, din cauza constrângerilor bugetare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Finanțelor din Germania a declarat ulterior că Berlinul conlucrează intens cu partenerii săi din Grupul celor șapte (G7) la planul de a pune la dispoziția Ucrainei credite finanțate din veniturile obținute din activele rusești înghețate în Occident.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că festivitatea de luni de la Rudninkai, la sud de Vilnius, a fost organizată pentru a marca o nouă etapă în construcția unei baze pentru trupele germane care vor fi staționate în republica baltică membră NATO.

Șeful apărării din Lituania, generalul Raimundas Vaikšnoras, și secretarul de stat al Ministerului Apărării din Germania, Nils Hilmer, au fost prezenți, alături de reprezentanți ai „cartierului general avansat” german.

Ca răspuns la schimbarea situației de securitate în Europa după invazia rusă în Ucraina, Germania a decis să staționeze permanent o brigadă de luptă în Lituania. Ea urmează să fie pregătită pentru desfășurare cel târziu în 2027.

Aproximativ 5.000 de soldați germani ar urma să fie staționați în țară, dintre care 80% la Rudninkai.

Conform Ministerului Apărării din Lituania, faza inițială a construcției se va concentra pe clădiri de cazare și administrative, ca și depozite pentru echipamente militare.

Un contract în valoare de 125 milioane de euro (138 milioane de dolari) a fost încheiat cu o companie de construcții locală, mai informează dpa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Explozia - notează Associated Press - a avut loc în timp ce mediatorii lucrau la un acord de încetare a focului în devastatorul război dintre Israel și Hamas. Ea a readus în memoria unora valul de atentate sinucigașe palestiniene care au ucis sute de israelieni în timpul celei de-a doua intifade, în urmă cu două decenii. Grupările militante care și-au revendicat luni atacul au declarat că au de gând să lanseze mai multe.

În explozia de duminică noaptea, bomba a părut să detoneze înainte de vreme. Presupusul atacator a fost surprins de camerele de securitate mergând pe stradă cu un rucsac mare, chiar înaintea exploziei.

Mass-media israeliană a citat oficiali ai poliției care au declarat că ținta ar fi putut fi o sinagogă din apropiere.

Te-ar putea interesa și: Antony Blinken: Negocierile de armistițiu ar putea fi „ultima șansă” de a elibera ostaticii israelieni

Într-o declarație de luni, aripa militantă a Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv în SUA și Uniunea Europeană, a declarat că ea și aripa militantă a Jihadului Islamic Palestinian sunt responsabile pentru explozie. Cele două structuri au amenințat că vor continua atacurile „atât timp cât masacrele ocupației, strămutarea civililor și politicile de asasinat continuă”.

Poliția israeliană și agenția de securitate internă Shin Bet au declarat într-un comunicat comun că explozia a fost un atac terorist în care s-a folosit „un exploziv puternic”. Autoritățile israeliene nu au identificat atacatorul și nu au oferit un motiv.

„Știm că trupul mutilat nu aparține unui trecător nevinovat, ci celui care a purtat bomba”, a declarat comandantul poliției din Tel Aviv, comisarul -adjunct Peretz Amar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Luni, 19 august, elevii au susținut examenul la Istoria românilor și universală. Marți, 20 august, va avea loc examenul la Matematică, iar miercuri, 21 august, elevii vor susține examenele la limba de instruire - Limba și literatura română sau Limba și literatura rusă. Sesiunea suplimentară se va încheia cu examenul la Limba și literatura română pentru alolingvi. Rezultatele examenelor vor fi afișate la 26 august.

Ministerul Educației de la Chișinău a anunțat, în premieră, o nouă sesiune suplimentară pentru absolvenții de gimnaziu, după ce a constatat că, la prima rundă, în unele instituții de învățământ, rata de promovare a examenelor pentru elevii din clasa a IX-a a fost de numai 30%. La prima sesiune suplimentară din perioada 1-4 iulie au participat circa 3000 de elevi.

„Am văzut în unele raioane o reducere a promovabilității de până la 60%. Deci, practic, în unele raioane, fiecare al patrulea copil nu a reușit să susțină examenul din clasa a IX-a”, a explicat ministrul Dan Perciun, citat de postul public de televiziune Moldova 1. „Mai dăm o șansă elevilor să facă față”, a spus oficialul.

După sesiunea suplimentară de examen de la începutul lunii iulie au rămas restanțieri la matematică 1401 de elevi, față de 326 în sesiunea de anul trecut; la istoria românilor și universală - 340 de elevi restanțieri, comparativ cu 97 în sesiunea precedentă; iar la limbă și literatura română - 179 de restanțieri, comparativ cu 55 în sesiunea din anul 2023.

• Te-ar putea interesa și: La examenele de clasa a IX-a, aproape ca la Bacalaureat. Ce reguli noi vor fi impuse, explică ministrul Educației

Examenele naționale de absolvire a gimnaziului au fost susținute de circa 30.000 de elevi în perioada 3-13 iunie.

În acest an, Ministerul Educației a implicat, în premieră, circa 600 de voluntari care au monitorizat corectitudinea desfășurării examenelor. Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că, în pofida acestui fapt, în unele instituții au fost înregistrate nereguli, motiv pentru care vor fi înăsprite condițiile de desfășurare a examenelor de clasa a IX-a. Astfel, în anul 2025, examenele de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în centre raionale de examene după modelul celor de bacalaureat. Lucrările vor fi evaluate în mod centralizat și nu la nivel de raion, așa cum se practica anterior.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, la Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie vor fi disponibile 40 de paturi pentru pacienții cu forme medii și grave, iar alte 24 de paturi - pentru pacienții cu forme deosebit de grave, la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății.

Săptămâna trecută, au fost internate 54 de persoane confirmate cu o formă medie de Covid-19, iar în tratament la domiciliu, la 17 august, erau 117 persoane, alte 174 fiind sub supraveghere.

Autoritățile din sistemul sănătății recomandă vaccinarea împotriva virusului Sars-Cov-2.

La nivel european, în acest moment, ar circula o nouă variantă a tulpinii Omicron, denumită Flirt, dar care nu este mai periculoasă decât variantele existente.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Admirăm determinarea și perspicacitatea patrioților noștri, care au făcut un pas important pe calea renașterii naționale a găgăuzilor”, a spus guvernatoarea de la Comrat.

Totodată, Guțul a menționat că „experiența acumulată la începutul anilor '90 ai secolului trecut a devenit un fundament pentru crearea și construirea autonomiei găgăuze în cadrul Republicii Moldova”.

Programul festivităților de la Comrat, care vor începe în după-amiaza zilei de 19 august, include concursuri, evenimente tematice și de divertisment pentru copii și adulți, un „mare concert” și focuri de artificii. Manifestații festive sunt planificate și în orașele Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

„Republica Găgăuzia” a fost o entitate separatistă, proclamată unilateral de liderii de la Comrat pe 19 august 1990. Patru ani mai târziu, Parlamentul de la Chișinău a adoptat statutul special al autonomiei găgăuze, din care fac parte trei raioane - Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

De-a lungul anilor, lideri pro-ruși de la Comrat au cerut mai multă autonomie Chișinăului, amenințând, inclusiv, cu separarea de Republica Moldova.

Cunoscută oficial cu numele Unitatea Teritorială Administrativă „Găgăuzia”, autonomia are o populație de 135.000 de oameni sau cca 5% din populația R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Antony Blinken se află în a noua misiune urgentă în Orientul Mijlociu. Vizita are loc la câteva zile după ce mediatorii, inclusiv din Statele Unite, s-au arătat optimiști că s-ar putea ajunge la un acord.

Hamas, considerată grupare teroristă în SUA, UE și Israel, a transmis însă că are nemulțumiri serioase față de cea mai recentă propunere, iar Israelul a spus că există domenii pe care nu este dispus să le negocieze.

Călătoria șefului diplomației SUA vine și pe fondul temerilor că un război regional ar putea izbucni în cazul unui atac direct al Iranului asupra Israelului.

„Acesta este un moment decisiv, probabil cea mai bună, poate ultima, ocazie de a-i aduce pe ostatici acasă, de a obține o încetare a focului și de a pune pe toată lumea pe o cale mai bună către o pace și securitate durabilă”, a spus Blinken în deschiderea discuțiilor cu președintele israelian, Isaac Herzog.

Negocierile actuale de armistițiu au pornit de la o propunere a SUA, pe baza unui proiect al Israelului. Eventuala înțelegere de încetare a focului, promovată de președintele american, Joe Biden, prevede trei faze care vor include inițial o „încetare a focului completă” de circa șase săptămâni, în care va fi făcut schimbul unora dintre ostatici israelieni cu prizonierii palestinieni deținuți în Israel.

• Te-at putea interesa și: Un ministru israelian a intrat cu o mulțime în complexul Al-Aqsa, sfidând legile rugăciunii

A doua fază ar implica eliberarea tuturor ostaticilor în viață și „încetarea permanentă a ostilităților”, iar a treia o inițiere unui plan major de reconstrucție pentru Gaza și înapoierea rămășițelor ostaticilor morți.

Autoritățile de la Washington speră să obțină un acord în termen de câteva zile, în speranța că o asemenea înțelegere ar descuraja Iranul să atace direct Israelul, după asasinarea a doi importanți oficiali Hamas și Hezbollah.

Optimismul american nu este însă împărtășit nici de Israel, nici de Hamas, care se acuză reciproc de blocarea unei înțelegeri de armistițiu.

Armata israeliană a lansat o campanie în Gaza pentru a distruge Hamas ca răspuns la atacul asupra sudului Israelului de pe 7 octombrie, în timpul căruia aproximativ 1.200 de israelieni au fost uciși și 251 au fost luați ostatici.

• Citește și: Negocieri la Doha, în Qatar, pentru încetarea focului în Gaza

Ulterior, peste 40.000 de palestinieni au fost ucisă în Gaza de atunci în război, potrivit ministerului Sănătății condus de Hamas, care a inclus în bilanț și victime ale recentului atac de duminică, 18 august.

Un acord de încetare a focului convenit în noiembrie a dus la eliberarea a 105 ostatici în schimbul unei încetări a focului de o săptămână și eliberarea a aproximativ 240 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. Israelul spune că 111 ostatici sunt încă deținuți, dintre care, 39 sunt cel mai probabil decedați.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii moldoveni sunt îndemnați să fie vigilenți în zonele afectate - provinciile vestice Aydin, Izmir și Manisa, precum și cele din apropierea graniței regiunii Kavaklidere din Mugla.

MAE recomandă cetățenilor moldoveni care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Turcia să verifice starea vremii și să urmărească avertismentele oficiale emise de autorități înainte de a își planifica călătoria.

• Te-ar putea interesa și: Pădurea de lângă Cahul, mistuită de flăcări. Au ars 6 hectare de vegetație

Totodată, cetățenii sunt rugați să informeze misiunea diplomatică a Republicii Moldova din Turcia despre prezența lor în zonele de risc; să se asigure că au suficient combustibil, apă și alimente, dispozitivele de comunicare mobilă funcționale; și să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale, dacă primesc alerte telefonice cu privire la izbucnirea unor incendii în zona în care se află.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este pentru prima dată când președintele ucrainean a anunțat în mod clar și direct scopul operațiunii, care a fost lansată la 6 august.

În mesajul său de duminică seara, Zelenski a spus că sarcina principală a armatei ucrainene în „operațiunile defensive” este să distrugă cât mai mult „potențial de război rusesc posibil” și să desfășoare operațiuni contraofensive maxime, notează The Guardian.

„Aceasta include crearea unei zone tampon pe teritoriul agresorului – operațiunea noastră în regiunea Kursk”, a declarat liderul de la Kiev.

În observațiile sale privind crearea unei zone tampon, Zelenski a spus că forțele ucrainene „au obținut rezultate bune și foarte necesare”.

• Te-ar putea interesa și: Război în regiunea Kursk. Mărturii ale rușilor care au fugit din calea ofensivei ucrainene

Anterior, Kievul a oferit puține detalii legate de obiectivele incursiunii sale în Rusia, care reprezintă cel mai mare atac asupra acestei țări de la cel de Al Doilea Război Mondial, luând Kremlinul prin surprindere.

Comandantul suprem al armatei Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a afirmat săptămâna trecută că forțele sale au avansat pe o suprafață de 1.000 km² din regiune, deși nu a fost posibil să se verifice în mod independent cât teritoriu controlează efectiv forțele ucrainene.

Duminică, Ucraina a declarat că a lovit un al doilea pod-cheie în regiunea Kursk, încercând să întrerupă rutele de aprovizionare ale Moscovei.

„Minus încă un pod”, a declarat comandantul forțelor aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk, pe Telegram, publicând o înregistrare video aeriană a unei explozii care a lovit un pod din apropierea orașului rusesc Zvannoie, potrivit AP.

„Aviația forțelor aeriene continuă să priveze inamicul de capacitățile logistice prin lovituri aeriene de precizie”, a declarat el.

• Citește și: „Nimic nu prevestea necazul”. Rușii își caută rudele dispărute în timpul luptelor din regiunea Kursk

Vineri, Ucraina a anunțat că a distrus un alt pod, în orașul învecinat Glușkovo. Potrivit oficialilor ruși din domeniul securității, distrugerea acestui pod a izolat o parte din districtul Glușkovo, îngreunând evacuarea civililor din regiune.

Moscova nu a comentat încă atacul, care a avut loc la aproape două săptămâni după începutul incursiunii ucrainene în regiunea rusă Kursk.

De asemenea, Ucraina a capturat peste 150 de militari ruși în unele zile ale operațiunii militare din Kursk, potrivit lui Oleksii Drozdenko, șeful administrației militare din orașul ucrainean Sumî.

În ciuda avansului Kievului în regiunea Kursk, forțele ruse câștigă teren, la rândul lor, în estul Ucrainei.

Armata rusă s-a mutat mai aproape de orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, care servește drept nod logistic pentru armata ucraineană datorită accesului său ușor la orașul Kostiantinivka, un alt centru militar. Ucraina folosește drumul care leagă cele două localități pentru a aproviziona liniile frontului și a evacua victimele.

„Rușii sunt aproape, la până la 11 kilometri de periferia orașului. Orașul se pregătește”, a declarat duminică Serhii Dobriak, șeful administrației militare a orașului Pokrovsk.

Armata ucraineană a reiterat apelurile la evacuarea civililor din orașele Pokrovsk, Mirnohrad și Selîdove, unde se atestă o situație complicată, generată de atacurile constante ale armatei ruse pe linia frontului. (CB)

În știre s-au folosit și informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației de la Budapesta e de părere că scrisoarea trimisă de mai multe țări europene comisarului UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, arată un nivel alarmant de „neglijență față de fapte”.

„Regretăm să vedem că colegii noștri din țările nordice și baltice continuă să-și continue campania de minciuni îndreptate împotriva Ungariei”, a declarat Szijjarto pe Facebook.

Szijjarto afirmă că includerea cetățenilor ruși și belaruși în programul National Card al Ungariei nu prezintă niciun risc de securitate pentru spațiul Schengen, deoarece cetățenii belaruși și ruși care sosesc în Ungaria trebuie să fie supuși unor verificări amănunțite pentru a intra și a rămâne în țară.

„Orice afirmație contrară e minciună de-a dreptul a colegilor noștri nordici și baltici, care au fost orbiți de aderarea lor la tabăra pro-război”, a spus Szijjarto.

Opt țări nordice și baltice au transmis Comisiei Europene că intenția Ungariei de a ușura accesul cetățenilor ruși și belaruși pe propriul teritoriu „poate constitui un risc serios de securitate pentru toate statele membre”.

Toate cele opt țări - Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia - se află în zona Schengen a Europei, în care călătorii pot trece frontierele interne fără a fi nevoiți să-și prezinte pașapoartele sau alte documente.

• Te-ar putea interesa și: Eugen Tomac: „Ungaria vrea să-și maximizeze relația anti-europeană” facilitând vizele pentru ruși

Comisarul Ylva Johansson și-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizie la începutul acestei luni într-o scrisoare adresată ministrului ungar de Interne, Sandor Pinter.

Ea a spus că Rusia este o amenințare la adresa securității Uniunii Europene și a subliniat nevoia de „mai multă, nu mai puțină vigilență”.

Programul „National Card” permite persoanelor incluse să obțină un loc de muncă în Ungaria, unde se pot muta cu familia. După trei ani, imigranții pot obține un permis de ședere permanentă.

Până în iulie, în Ungaria, programul era disponibil doar cetățenilor din Ucraina și Serbia. Din 9 iulie a fost extins însă și la cetățenii din Rusia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Macedonia de Nord și Muntenegru.

Cei incluși în program pot călători în țările UE fără controale de securitate suplimentare, a declarat europarlamentarul Serghei Lagodinsky într-un interviu acordat ediției germane a RND.

El a vorbit despre „marea îngrijorare” că spionii și teroriștii Kremlinului ar putea intra în Uniunea Europeană sub pretextul că vor să lucreze în Ungaria.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Deși pe agenda CEC era primul subiect de pe listă, acesta a fost mutat la sfârșitul ședinței. A fost nevoie de o pauză pentru a examina documentele suplimentare prezentate de împuternicitul formațiunii cu puțin timp înainte de ședință.

CEC a decis să înregistreze Blocul Electoral „Împreună” și logo-ul formațiunii pentru a participa la ambele scrutine.

Din blocul electoral fac parte partidele: Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor (LOC).

Până recent, din bloc făcea parte și Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB). Acesta a părăsit blocul pe 9 august, la numai câteva zile după ce liderul CUB, Igor Munteanu, a pierdut în competiția internă pentru desemnarea unui candidat la scrutinul din 20 octombrie. Membrii blocului l-au ales drept candidat pe istoricul Octavian Țîcu.

„Împreună” este al doilea bloc politic care a depus actele la CEC pentru a fi înregistrat ca bloc electoral. Primul a fost „Victorie-Pobeda”, însă cererea acestuia a fost respinsă pe motivul neregulilor în actele depuse la autoritatea electorală.

• Te-ar putea interesa și: CEC a refuzat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”

Tot la ședința de vineri, 16 august, membrii CEC au stabilit locul și perioada recepționării documentelor pentru înregistrarea participanților la referendum, a grupurilor de inițiativă în sprijinul candidaților la președinție, dar și a candidaților înșiși care asiră la funcția de șef al statului.

Primirea documentelor pentru înregistrarea participanților la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 va avea loc în perioada 21 august - 20 septembrie.

Actele pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă în vederea susținerii candidaților la funcția de președinte vor putea fi depuse la CEC în perioada 21 - 31 august. Având în vedere perioada scurtă de depunere a documentelor, CEC le va recepționa inclusiv în zile de odihnă.

Primirea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de președinte al R. Moldova va avea loc în perioada 21 august - 20 septembrie, inclusiv, tot la sediul CEC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Negocierile, care încearcă să pună capăt vărsării de sânge în Gaza și să-i elibereze pe cei 115 ostatici israelieni și străini, au fost puse la punct în timp ce Iranul părea pregătit să riposteze împotriva Israelului după asasinarea liderului Hamas Ismail Haniyeh, la Teheran, pe 31 iulie.

Având în vedere că navele de război, submarinele și avioanele de război americane sunt trimise în regiune pentru a apăra Israelul și a-i descuraja pe potențialii atacatori, Washingtonul speră că un acord de încetare a focului în Gaza poate dezamorsa riscul unui război regional, transmite Reuters.

Oficialii Hamas, care au acuzat Israelul de stagnarea negocierilor, nu s-au alăturat discuţiilor de joi, dar au anunțat că le vor urmări îndeaproape.

Mediatorii plănuiau să se consulte cu echipa de negociere a Hamas din Doha după întâlnire, a declarat un oficial pentru Reuters.

Delegația israeliană îi include pe: șeful spionajului David Barnea, șeful serviciului de securitate internă Ronen Bar și pe generalul Nitzan Alon, șef al comandamentului central al armatei israeliene.

Lor li se vor alătura directorul CIA, Bill Burns, și reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, care au reprezentat Washingtonul la discuțiile convocate de prim-ministrul qatarez, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, cu șeful serviciilor secrete egiptene, Abbas Kamel.

• Te-ar putea interesa și: După SUA, Franța, Germania și Marea Britanie cer „dezescaladare” în Orientul Mijlociu

Israelul și Hamas s-au acuzat reciproc pentru eșecul negocierilor, dar niciuna dintre părți nu a exclus un acord.

Purtătorul de cuvânt al Securității Naționale a Casei Albe, John Kirby, a declarat reporterilor că negociatorii s-au concentrat pe reducerea decalajelor și punerea în aplicare a unui acord-cadru, despre care a spus că a fost „în general acceptat” de ambele părți.

„Obstacolele rămase pot fi depășite și trebuie să încheiem acest proces”, a spus Kirby. „Astăzi este un început promițător”.

În preajma discuțiilor de joi, Hamas a declarat mediatorilor că, dacă Israelul ar face o propunere „serioasă”, în conformitate cu propunerile anterioare ale Hamas, grupul ar continua să se angajeze în negocieri.

Între timp, un atac sângeros comis de colonişti evrei joi, în Cisiordania, provoacă condamnări generale, inclusiv din partea unor lideri israelieni, relatează AFP.

Atacul unui grup de coloniştri israelieni din satul Jit - soldat cu un mort şi un rănit grav joi - a fost condamnat de către Statele Unite şi de numeroşi lideri israelieni.

„Am condamnat ferm pogromul din această seară din Samaria”, a scris joi preşedintele israelian Isaac Herzog într-un mesaj pe X, folosind numele provinciei biblice corespunzător nordului Cisiordaniei.

Casa Albă a denunțat atacul ca „inacceptabil”.

Potrivit armatei israeliene, zeci de civili israelieni au luat cu asalt joi în jurul orei locale 20:00 satul Jit, situat între Nabluz şi Qalqilya, au incendiat clădiri şi vehicule şi au aruncat cu pietre și cocktailuri Molotov.

Militari şi grăniceri „au evacuat civilii israelieni din oraş” şi l-au predat pe unul dintre ei poliției, a declarat AFP un purtător de cuvânt militar.

Potrivit Ministerului palestinian al Sănătății, un bărbat a fost ucis „de gloanțele coloniștilor”, iar altul a fost rănit cu un glonț în piept.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu „ia în serios revoltele care au avut loc în această (joi) seara în satul Jit”, a anunţat într-un comunicat biroul acestuia, dând asigurări că „cei care se fac vinovaţi de orice act criminal vor fi arestaţi şi urmăriţi în justiţie”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vestea despre o posibilă contaminare a apei în Mechernich a devenit cunoscută după ce baza militară a forțelor aeriene germane din regiunea Köln, care este alimentată din același rezervor, a fost închisă. Armata germană susține că a depistat „valori anormale ale apei”, inițiind investigații suplimentare, scrie dpa.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius și oficialii militari au declarat că investighează un posibil act de sabotaj.

Autoritățile locale din Mechernich au avertizat populația că apa ar putea fi contaminată „în mod periculos”.

Ele recomandă ca apa să nu fie utilizată nici pentru duș sau prepararea alimentelor, cel puțin până la noi informații despre acest incident.

În total peste 10.000 de persoane sunt afectate de această avertizare, a transmis departamentul de sănătate al primăriei.

AFP relatează că nu este însă singurul incident de acest tip din ultima vreme. Marți, 13 august, NATO a anunțat că a avut loc o tentativă de pătrundere ilegală la baza sa din orașul Geilenkirchen din vestul Germaniei, unde sunt găzduite avioanele de recunoaștere AWACS.

• Te-ar putea interesa și: Polonia a primit de la germani mandat pentru un suspect în explozia Nord Stream, dar el între timp a fugit

Între cele două cazuri nu există nici o legătură pentru moment, iar NATO a spus că nu sunt îngrijorări în ce privește aprovizionarea cu apă la Geilenkirchen.

În aprilie, autoritățile germane au arestat doi bărbați germano-ruși care au fost suspectați de spionaj în favoarea Rusiei și de planificarea unor atacuri în Germania – inclusiv asupra unor facilități ale armatei SUA – pentru a submina sprijinul militar acordat Ucrainei.

Germania - un aliat-cheie al Kievului - este în alertă maximă în ceea ce privește sabotajele și atacurile asupra instalațiilor militare din țară, în urma invaziei Ucrainei de către Moscova din 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Centralele vor fi construite de către investitorii care vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și garanții că li se va procura energia produsă timp de 15 ani.

„Prin această licitație ne propunem să oferim companiilor locale și internaționale oportunitatea de a investi în Republica Moldova. Am insistat să avem consultări extinse cu mediul de afaceri și părțile interesate pentru a stabili condiții de participare la licitație cât mai prielnice și mai puțin birocratizate”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, cu ocazia lansării licitațiilor.

• Te-ar putea interesa și: Programul „Casa verde” va fi extins la nivel național

Potrivit oficialului, construcția unor centrale electrice eoliene și fotovoltaice ar oferi mai multe oportunități de business și, totodată, vor contribui la „decarbonizarea” sectorului energetic, creșterea independenței energetice a R. Moldova și, „prin competiție, va aduce prețurile cele mai accesibile pentru consumatorul final”.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor de către investitorii interesați este 31 martie 2025. Deschiderea ofertelor va avea loc pe data de 1 aprilie 2025.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că membrii organizațiilor teritoriale primare ale unor partide politice din R. Moldova sunt remunerați lunar cu sume bănești care nu sunt reflectate în evidența contabilă a formațiunilor, se afirmă într-un comunicat al PA.

Potrivit materialelor cauzei penale, s-a stabilit că destinatarii surselor bănești sunt membrii organizațiilor teritoriale primare ale unor partide politice din țară, remunerați lunar din surse tenebre pentru activitățile prestate în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, inclusiv pentru participarea la mitinguri, flashmob-uri și acțiuni de protest.

• Te-ar putea interesa și: Activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru trei luni, inclusiv pe perioada campaniei electorale

Sursa citată mai precizează că reprezentanților partidelor afiliate lui Ilan Șor le sunt create conturi bancare în banca comercială „Promsviazbank” din Federația Rusă (aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina). Prin intermediul aplicației bancare PSB, persoanelor în cauză le sunt transferați bani pentru activitatea în folosul partidelor și pentru coruperea electorală. Sumele transferate variază între 10 000 și 55 000 de ruble (echivalentul a 1 975 - 10 870 MDL).

În urma perchezițiilor, au fost ridicate înscrisuri de ciornă, telefoane mobile și alte obiecte relevante pentru urmărirea penală.

Se vor efectua acțiuni suplimentare de urmărire penală pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei, în vederea adoptării unei hotărâri în condițiile legii, despre care publicul va fi informat, se mai arată în comunicat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cazul, la un bărbat care se întorsese recent dintr-o țară din Orientul Mijlociu, este doar al doilea caz confirmat al noii variante în afara Africii. Primul caz a fost raportat joi de autoritățile din Suedia.

Într-un comunicat de presă, ministerul a precizat că bărbatul care a fost testat pozitiv pentru mpox provenea din Mardan, un district din provincia Khyber Pakhtunkhwa, situat la granița cu Afganistanul.

Acesta a precizat că ministerul a cerut oficialilor de la punctele de trecere a frontierei și de la aeroporturi să asigure o supraveghere strictă și să colecteze probe pentru teste medicale dacă observă simptome ale bolii la orice pasager care se întoarce din străinătate.

Nu este clar ce țară din Orientul Mijlociu vizitase bărbatul, mai ales că în această regiune nu au fost încă raportate cazuri ale noii variante. Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite au avut 16 cazuri confirmate de mpox începând cu 2022, potrivit OMS.

Emiratele Arabe Unite sunt deosebit de afectate de focarele transnaționale, având în vedere rolul lor de nod de legătură între Est și Vest, cu transportatorii săi aerieni pe distanțe lungi Emirates și Etihad.

Miercuri, OMS a declarat că în Africa s-au înregistrat peste 14.000 de cazuri și 524 de decese în acest an, ceea ce depășește deja cifrele de anul trecut. Mai mult de 96% din toate cazurile și decesele au avut loc în Congo.

Directorul de sănătate publică pentru Khyber Pakhtunkhwa, Dr. Irshad Roghani, a declarat că persoana infectată cu mpox în Pakistan are simptome ușoare.

„S-a început urmărirea contactelor persoanei afectate și se obțin probe de la mai multe persoane”, a declarat el pentru The Associated Press.

• Te-ar putea interesa și: Mai mult de 50 000 de cazuri de variola maimuței la nivel mondial

Roghani a declarat că, din 2022, 300 de persoane au fost testate în Khyber Pakhtunkhwa, dintre care două au fost testate pozitiv anul trecut. Acesta este primul caz detectat în acest an.

La începutul acestei săptămâni, Centrele Africane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au anunțat că focarele de mpox sunt o urgență de sănătate publică, cu peste 500 de decese, și au cerut ajutor internațional pentru a opri răspândirea virusului.

Africa CDC a declarat anterior că mpox, cunoscută și sub numele de variola maimuțelor, a fost detectată în 13 țări în acest an și mai mult de 96% din toate cazurile și decesele au loc în Congo.

Cazurile au crescut cu 160%, iar decesele au crescut cu 19% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Până acum, au fost peste 14.000 de cazuri și 524 de persoane au murit. (CB)

În știre s-au folosit și informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În regiunea rusă Kursk a fost instituită stare excepțională după începutul incursiunii militare ucrainene din 6 august. Ambasada Republicii Moldova în Rusia i-a îndemnat pe cetățenii moldoveni să evite călătoriile în regiune.

Blocul Victorie-Pobeda susține că a deschis oficii ale unui Centru cultural-educativ pentru diaspora din Rusia nu numai la Kursk, dar și la Kaluga, Iaroslavl, Voronej, Reazan, Smolensk, Sankt Petersburg și Moscova, ultimul fiind inaugurat oficial pe 15 august.

„Oficiile din opt orașe au fost deja deschise și primesc vizitatori”, a scris pe Telegram liderul blocului „Victorie-Pobeda”, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară.

La ceremonia de inaugurare de la Moscova au participat guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, deputatul Vasile Bolea, candidatul blocului la prezidențiale - respins de CEC, alți deputați afiliați lui Șor și lideri ai partidelor care alcătuiesc blocul, precum și reprezentanți ai diasporei, potrivit anunțului. Șor susține că, în viitorul apropiat, oficii ale centrului vor fi deschide și la Podolsk, Vladimir, Soci, Meghion, Tula și Stavropol.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina spune că are controlul deplin în orașul rusesc Sudja și instalează acolo administrația militară

La evenimentul de la Moscova a lipsit deputata Marina Tauber, care la 12 august a primit interdicție de a părăsi Republica Moldova pentru 60 de zile, fiind cercetată penal pentru finanțarea ilegală a fostului Partid Șor. Tauber respinge acuzațiile și spune că dosarul ar fi fabricat.

„Deschiderea anticamerei Centrului cultural-educativ al Moldovei la Moscova va fi un punct de plecare pentru unirea compatrioților”, a declarat Vasile Bolea la eveniment, în timp ce bașcana Evghenia Guțul a spus că moldovenii vor găsi la oficiile centrului sprijin juridic, inclusiv la angajarea în câmpul muncii, „absolut gratuit”, potrivit mesajului postat de Șor.

Ilan Șor a anunțat că la 16 august va avea loc un nou congres al blocului „Victorie-Pobeda” la Moscova și că, în ajun, a avut o întâlnire „cu echipa”.

### Vezi și... ###

Dincolo de știri | Miza „ascunsă” a blocului politic pro-rus „Victorie-Pobeda” și refuzul CEC de a-l înregistra ca bloc electoral

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele două țări se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a preveni, reduce și minimiza potențialul impact transfrontalier asupra mediului. Este un angajament comun care vine să asigure implementarea eficientă a unor politici de mediu sustenabile și sănătoase pentru generațiile viitoare.

Prin semnarea acordului care va reglementa punerea în practică a Convenției Espoo, R. Moldova și Ucraina ar putea colabora mai eficient, notificându-se reciproc despre activitățile ce ar putea afecta mediul din cealaltă țară, participând la proceduri comune de evaluare a situației ecologice, potrivit ministerului Mediului.

• Te-ar putea interesa și: Secarea Nistrului la Hotin: guvernele de la Chișinău și Kiev caută explicații și soluții, propaganda rusă le-a și găsit
  

Convenția, elaborată sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, a fost aprobată în 1991 și a intrat în vigoare în 1997. Moldova a aderat la acest cadru în 1993, iar Ucraina a ratificat documentul în 1999.

În ultimii ani, activiști de mediu din ambele țări au protestat față de intențiile Kievului de a extinde Complexul Hidroenergetic de la Novodnestrovsk și de a construi, în cascadă, alte șase hidrocentrale pe râul Nistru, despre care au spus că ar pune în pericol alimentarea cu apă a Republicii Moldova, dar și ecosistemul nistrean și cel al Mării Negre.

Disputele au continuat și după ce guvernele celor două țări au convenit să analizeze problema în cadrul unei comisii de mediu mixte cu participarea UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șefa Direcției Educație Leova, Aliona Carafizi, a spus că doi copii vor merge la școală de la 1 septembrie, iar instituția preșcolară a rămas cu o fetița care va merge la grădinița din Vozneseni, din aceeași comună, unde sunt 13 copii.

Administrația locală va pune la dispoziția părinților transport.

Datele unui studiu realizat la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării (MEC) arată că o bună parte din instituțiile preșcolare din R. Moldova nu sunt utilizate la întreaga lor capacitate ceea ce duce la cheltuirea ineficientă a milioane de lei din bugetul de stat.

Vezi și reportajul despre grădinițele din satele Troița, Troian și Vozneseni, din raionul Leova, frecventate de trei, șase și, respectiv, 13 copii.

Embed Răspândește

Grădiniță cu trei copii

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:05:17 0:00

Potrivit studiului, datorită dezvoltării continue a municipiului Chișinău, gradul de utilizare a grădinițelor este de 102%. Acestea sunt aproape pline și în municipiul Bălți (87%), raioanele Ialoveni (87%) și Criuleni (84%) sau în autonomia găgăuză (82%).

La polul opus, sunt raioanele din sud unde grădinițele sunt folosite aproape la jumătate din capacitățile lor, iar la Leova - doar în proporție de 39%.

• Te-ar putea interesa și: De la 30 de copii în grupă la Chișinău, la trei într-o grădiniță din Leova. Autoritățile caută soluții pentru optimizarea cheltuielilor

Majoritatea grădinițelor din R. Moldova au fost construite în perioada sovietică, reieșind din realitățile demografice ale localităților de atunci, și au fost utilizate la capacitate aproape maximă din momentul deschiderii până în anii ’80 - începutul anilor ’90 ai secolului trecut.

Reprezentanții Ministerului Educației se gândesc să schimbe modalitatea de finanțare a grădinițelor – să fie per copil, ca în cazul școlilor și al universităților. Totodată, la dorință, grădinițele ar putea trece la autogestiune.

Acum, autoritățile locale gestionează bugetele grădinițelor și banii pe care îi primesc de la bugetul de stat. În total, în R. Moldova activează 1.462 de grădinițe publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile din educație menționează că instituțiile de învățământ sunt în drept să decidă ora și data desfășurării festivității și a primei lecții din noul an de studii.

Totodată, școlile pot să decidă formatul careului, dar și al activităților care vor avea loc în sălile de clasă în prima zi a anului de studii 2024-2025.

• Te-ar putea interesa și: Proiectul „școlilor model” avansează, dar încă pe hârtie

Prima lecție din acest an de studii va fi dedicată „Păcii” și va fi obligatorie pentru toate instituțiile de învățământ publice sau private.

Pentru organizarea și desfășurarea acesteia, diriginților le-au fost recomandate resurse didactice, adaptate la vârsta elevilor.

Materialele au fost dezvoltate cu suportul Consiliului Europei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biroul politici de Reintegrare a anunțat, pe 15 august, că a lucrat pentru eliberarea lui Dudnic împreună cu Reprezentanța Oficiului Avocatului Poporului la Varnița, Misiunea OSCE în R. Moldova și partenerii internaționali.

Potrivit IPN, Vladimir Dudnic a fost reținut pe 4 aprilie 2022, zi în care plecase din Chișinău spre Bender cu treburi personale. El lucra la Tighina, ofițer în armată, dar în acea perioadă se afla în concediu medical. A doua zi seara, așa-zisul minister al afacerilor interne de la Tiraspol a anunțat despre reținere.

• Vezi și: Chișinăul salută eliberarea jurnalistului rus Timofei Iliușin de către așa-zisele autorități de la Tiraspol

Publicațiile din stânga Nistrului scriau că acesta ar fi primit bani de la o locuitoare din Bender pentru a o ajuta să perfecteze mai rapid documentele de cetățean al Republicii Moldova.

Biroul politici de reintegrare a îndemnat în mod repetat Tiraspolul să-i elibereze și pe alți cetățeni moldoveni deținuți ilegal în regiunea transnistreană, printre care Ermurachi M., Dimov Al., Menzarari S., Malîșev A., Pogorlețchii V. ș.a.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Iulia Navalnaia a spus într-un mesaj pe canalul ei de YouTube că va cere deschiderea unei anchete penale privind moartea soțului ei, pe care o consideră omor, și că echipa lui Navalnîi va continua să desfășoare propria investigație.

Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit subit pe 16 februarie. Kremlinul a respins acuzația susținătorilor săi conform căreia ar fi fost ucis din ordinul președintelui Vladimir Putin. Certificatul său de deces a indicat că a murit „din cauze naturale”.

În mesajul ei de joi, văduva disidentului a spus că mai sunt „o mie de întrebări fără răspuns” privind împrejurările morții lui Alexei.

Moartea criticului înverșunat al Kremlinului, care a dezvăluit fapte de corupție la cel mai înalt nivel, a fost învăluită în mister, iar cadavrul lui a fost predat familiei cu mare întârziere.

Concluziile anchetei oficiale, cele numite „absurde” de văduvă, vin la scurt timp după ce presa internațională a relatat că Alexei Navalnîi - dacă ar mai fi fost în viață - ar fi putut face parte din grupul de deținuți ruși eliberați recent în cadrul celui mai mare schimb de acest fel de la Războiul Rece încoace, între Moscova și Occident.

• Te-ar putea interesa și: UE pune pe lista sancțiunilor 19 ruși și serviciul penitenciar din Rusia, în legătură cu moartea lui Navalnîi

Între timp, admiratorii și discipolii lui Navalnîi continuă să fie persecutați în Rusia. Chiar săptămâna aceasta, activistul Gleb Kalinîcev a primit la Nijnîi Novgorod, o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare pentru a că a donat echivalentul a ceva mai mult de 20 de dolari Fundației Anticorupție Navalnîi (FBK) în anii 2021-22. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lidera ALDE, Arina Spătaru, a spus la un briefing pe 15 august că partidul va da prioritate referendumului și nu prezidențialelor. Potrivit ei, ALDE va „lupta cu toată forța pentru democrație, pentru egalitate și pentru viitorul nostru european”.

Spătaru a spus că ALDE nu va înainta un candidat la prezidențiale, inclusiv pentru că nu are suficiente resurse – cum ar fi „voluntari, petrol și ziare” – pentru a concura cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a acuzat că „a distrus tot ce a mai rămas bun în politica din Moldova”.

În acest sens, Spătaru a recunoscut că pentru a face campanie „singura soluție este să vină după donații” către cetățeni, cărora le-a promis în schimb „clătite”.

• Te-ar putea interesa și: Un fost ministru al Apărării și vicepreședintele ALDE și-au anunțat intenția de a candida la prezidențiale

La sfârșitul lunii iulie, vicepreședintele ALDE, Ștefan Savițchi, a anunțat că părăsește formațiunea pentru a candida independent la prezidențiale. Savițchi a spus că „s-a despărțit frumos” de ALDE. Totodată, el a criticat politicile actualei guvernări și a spus că mesajul său principal către „toate naționalitățile din R. Moldova” este unul de unitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Tribunalul a găsit-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare și a condamnat-o la 12 ani de închisoare într-o colonie cu regim general”, a declarat Tribunalul Regional Sverdlovsk din orașul Ekaterinburg, în regiunea Ural.

Fosta balerină de 32 de ani, în prezent angajata unui centru de wellness din Los Angeles, a donat 51,80 dolari organizației caritabile „Razom for Ukraine”, cu sediul în New York, la scurt timp după ce Rusia și-a lansat ofensiva militară la scară largă în februarie 2022.

Serviciul de securitate rus FSB a acuzat-o că a „colectat bani” care au fost „folosiți pentru a achiziționa materiale medicale tactice, echipamente, arme și muniție pentru forțele armate ucrainene”, informează AFP.

Ea a pledat vinovată în cadrul unei audieri săptămâna trecută, a informat presa rusă de stat.

Washingtonul a acuzat Moscova că arestează cetățenii americani pe baza unor acuzații nefondate pentru a forța SUA să elibereze ruși condamnați în străinătate pentru delicte majore și dovedite, inclusiv omoruri și trafic de armament.

• Te-ar putea interesa și: Oleg Orlov: „Vrem să iasă și mai mulți disidenți din Rusia”

Condamnarea Kseniei Karelina vine la doar două săptămâni după ce Rusia i-a eliberat pe reporterul american Evan Gershkovich, ziarista Europei Libere Alsu Kurmasheva, fostul pușcaș marin american Paul Whelan și alți 14 deținuți în cel mai mare schimb de acest fel cu Occidentul de la Războiul Rece încoace.

Miercuri, un bărbat american acuzat de violență împotriva unui polițist din Moscova a fost condamnat la 15 zile de detenție pentru „huliganism”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit, pe 14 august, plafonul mijloacelor financiare ce pot fi virate și transferate în contul „Fond electoral”.

Contul este deschis de actori politici implicați în scrutine strict pentru finanțarea cheltuielilor aferente campaniei electorale, perioadă în care ei nu au voie să folosească bani din alte surse.

Fondul electoral poate fi alimentat, în anumite proporții, din alocațiile de stat pe care le primesc partidele, din donații, dar și din creditele fără dobândă oferite candidaților de către stat.

Anul acesta, politicienii care se vor înregistra în cursa electorală pentru funcția de președinte vor putea să împrumute maxim 50 mii de lei, bani pe care îi vor întoarce statului în decurs de trei luni de la data alegerilor.

• Te-ar putea interesa și: Ce câștigă candidații la prezidențiale care pierd alegerile

Stabilirea plafonului fondului electoral este încă o etapă tehnică a perioadei electorale în care se fac pregătiri pentru scrutinele din toamnă. Perioada electorală a început pe 1 august. Începând cu această dată, CEC constituie comisiile electorale de circumscripție, pregătește modelul buletinelor de vot, înăsprește controlul mesajelor politice ș.a.

Perioada electorală mai este dedicată partidelor și politicienilor care de asemenea trebuie să se pregătească pentru alegeri. Pentru a ajunge în buletine de vot la prezidențiale sau a face agitație electorală la referendum, actorii politici au de parcurs mai multe etape birocratice, precum înregistrarea la CEC sau adunarea semnăturilor, care va începe pe 21 august.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te