„Vom schimba un teritoriu cu altul”, a spus Zelenski într-un interviu acordat ziarului The Guardian. El a adăugat că nu știe ce teritoriu va cere Kievul de la Moscova în schimbul unei părți din regiunea Kursk.

„Toate teritoriile noastre sunt importante, nu există nicio prioritate aici”, a spus Zelenski în interviul publicat pe 11 februarie. În trecut, el a refuzat să renunțe la orice teritoriu cucerit de Rusia de când și-a lansat invazia pe scară largă în 2022.

Rusia a răspuns miercuri că nu este de acord cu un asemenea schimb.

„Acest lucru este imposibil”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, la un briefing zilnic. „Rusia nu a discutat niciodată și nu va discuta despre schimburi de teritorii ale sale”.

Președintele Vladimir Putin le-a spus rușilor la maratonul său telefonic anual din decembrie că trupele lor vor expulza cu siguranță forțele ucrainene din Kursk, dar a refuzat să spună când se va întâmpla acest lucru.

Peskov a declarat miercuri: „Unitățile ucrainene vor fi expulzate de pe acest teritoriu. Toți cei care nu sunt distruși vor fi expulzați”.

Zelenski se va întâlni pe 14 februarie la Conferința de securitate de la München cu vicepreședintele american JD Vance și alți oficiali americani și a declarat că este pregătit pentru discuții serioase.

Președintele american, Donald Trump, care a fost sceptic cu privire la continuarea sprijinului SUA pentru Kiev, face presiuni pentru o soluționare a războiului și a intensificat eforturile diplomatice în ultimele zile.

Emisarul său pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, va participa, de asemenea, la Conferința de securitate de la München și va călători ulterior în Ucraina.

Trump s-a plâns mereu de costul mare al ajutorului pe care Statele Unite l-a oferit Ucrainei și a indicat că SUA vor cere ceva în schimb pentru a-și menține susținerea.

Zelenski a declarat pentru The Guardian că anul trecut i-a prezentat lui Trump ideea că Statele Unite vor avea acces prioritar la metalele rare ale Ucrainei într-un acord pentru a pune capăt războiului.

Ucraina are cele mai mari rezerve de uraniu și titan din Europa, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi spus lui Donald Trump că nu ar fi în interesul Statelor Unite ca aceste rezerve să fie în mâinile Rusiei și potențial împărțite cu Coreea de Nord, China sau Iran.

Într-un comunicat de presă emis în aceeași zi, Ministerul moldovean al Energiei a spus că gazul procurat a fost plătit în avans de Tiraspoltransgaz, iar tranzacția a avut loc marți, 11 februarie, la filiala din Chișinău a Bursei Române de Mărfuri.

Este pentru prima dată când regiunea transnistreană plătește pentru procurarea gazelor naturale, deși rămâne neclar din ce surse achită pentru acestea. Ministerul a precizat că a propus Tiraspolului aplicarea acestei soluții încă din decembrie anul trecut, dar atunci administrația separatistă a refuzat, invocând motive precum prețurile mari de pe piețele europene sau imposibilitatea de a le procura.

În stânga Nistrului au mai fost livrate și alte 3 milioane de metri cubi de gaze naturale, ca împrumut, acordat prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 10 februarie. Acestea vor trebui să fie restituite până la 31 martie.

Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a spus într-o postare pe rețele, că acest volum de gaze este necesar pentru a menține „funcționarea neîntreruptă” a sistemului de transport a gazelor naturale, precum și pentru a asigura funcționalitatea sistemului energetic al R. Moldova.

În primele 10 zile din luna februarie, regiunea transnistreană a primit gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul moldovean în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Cantitățile livrate în regiune, în baza unui acord încheiat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, au fost limitate la 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, printr-o dispoziție a CSE.

• Vezi și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus de stat Gazprom nu a oferit o rută de alternativă, în ciuda angajamentelor contractuale.

Luni, 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că administrația de la Tiraspol a respins o ofertă a guvernului de la Chișinău și a Uniunii Europene de a cumpăra mai departe gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului în stânga Nistrului.

Tiraspolul a preferat, în schimb, un aranjament prin care gazele ar fi aduse la hotar cu R. Moldova de trader-ul european MET Group și plătite dintr-un credit rusesc printr-o firmă din Dubai, transportul lor pe teritoriul moldovean până în regiunea transnistreană urmând să fie asigurat de întreprinderea Moldovagaz.

Guvernul de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol au declarat că aceste livrări ar trebui să înceapă la 13 februarie și să dureze până la sfârșitul lunii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost confirmată Europei Libere de către șefa secției comunicare și protocol a Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco.

Potrivit acesteia, Malîșev era dat în căutare încă din 2021. Pe 20 mai 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat în absență la 8 ani de închisoare pentru că a păstrat substanțe psihotrope, cu scopul de a le comercializa.

• Citește și: Tiraspolul a eliberat primii deținuți, după condițiile înaintate de Chișinău pentru tranzitarea gazelor

În această perioadă, el s-a aflat în stânga Nistrului, unde ar fi continuat să comită aceleași infracțiuni. Pe 8 februarie 2023, bărbatul, acum de 34 de ani, a fost condamnat în regiunea transnistreană la 21 de ani de detenție pentru trafic de droguri.

„Statul R. Moldova asigură ca fiecare cetățean să răspundă pentru orice faptă în limitele normei constituționale, iar faptul că respectiva persoană a fost eliberată este de apreciat, pentru că în acest mod am reușit să o aducem în câmpul legal”, a spus purtătoarea de cuvânt a Poliției moldovene.

Chișinăul a permis Tiraspolului să cumpere gaze prin intermediul unei firme Ungaria și plătite de o alta, din Dubai, condiționând însă tranzitul pe teritoriul R. Moldova.

Autoritățile constituționale așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numitele posturi de control instalate în 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fogel a fost primit marți, 11 februarie, la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump, la scurt timp după ce a aterizat pe teritoriul american.

„Cred că acest lucru ar putea fi un element foarte important, o parte esențială în oprirea războiului”, a spus Trump, stând alături de Fogel, care avea un steag american pe umeri.

„Mă simt cel mai norocos om de pe Pământ”, a declarat Fogel.

În vârstă de 66 de ani, Fogel a fost reținut de poliția rusă în 2021, pe aeroport, la sosirea la Moscova, pentru posesie de marijuana medicală despre care el a spus că i-a fost prescrisă după mai multe operații la spate, umăr și genunchi. Fogel a fost condamnat un an mai târziu, iar SUA îl considerau „deținut pe nedrept”.

Comunicatul adaugă ca schimbul „servește drept o dovadă de bună credință din partea rușilor și un semn că ne îndreptăm în direcția cea bună pentru a pune capăt războiului brutal și teribil din Ucraina”.

Trump nu a oferit detalii despre cine urma să fie eliberat pe 12 februarie sau dacă era vorba despre cineva deținut în prezent în Rusia. El a spus doar că persoana respectivă este „foarte specială” și cunoscută de mass-media.

Fogel, care a predat la Școala Anglo-Americană din capitala rusă după o perioadă petrecută la ambasada SUA, a fost trecut cu vederea în schimburile anterioare de prizonieri între SUA și Rusia.

Ultimul asemenea schimb a avut loc în vara anului 2024, când Moscova a pus în libertate trei cetățeni americani, cinci cetățeni germani închiși în Rusia și Belarus și opt activiști politici ruși întemnițați din cauza opoziției față de președintele Vladimir Putin.

Țările occidentale au eliberat și predat Rusiei persoane condamnate pentru infracțiuni grave, precum crime și spionaj, pentru a putea obține eliberarea jurnaliștilor și disidenților, despre care au spus că au fost condamnați pe nedrept.

Printre cei eliberați din Rusia s-au numărat reporterul Evan Gershkovich de la Wall Street Journal, jurnalista Alsu Kurmașeva de la RFE/RL și fostul pușcaș marin american, Paul Whelan.

Guvernele occidentale au fost îndemnate de activiști să continue eforturile pentru eliberarea altor persoane din închisorile din Rusia și Belarus.

Marc Fogel era unul dintre acești deținuți, iar lista include în continuare și alte nume, precum Ksenia Karelina, Michael Leake, Gordon Black, Eugene Spector și Robert Woodland.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul de presă publicat marți, 11 februarie, compania spune că volumele de gaze naturale au fost procurate la un preț de achiziție de circa 600 de euro pentru mia de metri cubi, la care s-au mai adăugat taxe, cheltuieli logistice și de transport, care în unele cazuri au ajuns la aproape 25% din costul de achiziție.

Tranzacțiile de cumpărare a gazelor naturale au fost derulate pe bursele din România și Bulgaria, precizează Energocom, așa cum a fost prevăzut în dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 1 februarie.

În primele 10 zile din luna februarie, regiunea transnistreană a primit gaze oferite de Uniunea Europeană și guvernul moldovean în regim de ajutor umanitar, pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. Cantitățile livrate în regiune, în baza unui acord încheiat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz, au fost limitate la 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic, printr-o dispoziție a CSE.

• Vezi și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Regiunea a rămas fără gaze cu o lună mai devreme, când au fost oprite livrările de gaze rusești din cauza expirării unui acord de tranzit prin Ucraina, iar concernul rus de stat Gazprom nu a oferit o rută de alternativă, în ciuda angajamentelor contractuale.

Luni, 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că administrația de la Tiraspol a respins o ofertă a guvernului de la Chișinău și a Uniunii Europene de a cumpăra mai departe gaze pentru regiunea transnistreană dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului în stânga Nistrului.

Tiraspolul a preferat, în schimb un aranjament prin care gazele ar fi aduse la hotar cu R. Moldova de trader-ul european MET Group și plătite dintr-un credit rusesc printr-o firmă din Dubai, transportul lor pe teritoriul moldovean până în regiunea transnistreană urmând să fie asigurat de întreprinderea Moldovagaz.

Guvernul de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol au declarat că aceste livrări ar trebui să înceapă la 13 februarie și să dureze până la sfârșitul lunii. Dar MET Group a spus că ele „pot avea loc doar dacă este pregătit” operatorul ucrainean.

• Citește și: Ucraina confirmă că încă discută cu MET despre livrările de gaze pentru regiunea transnistreană

Operatorul conductelor de gaze din Ucraina a spus marți, 11 februarie, Europei Libere că se află în discuții cu grupul european MET privind aducerea de gaze în regiunea transnistreană, iar discuțiile au ca obiect „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană, inclusiv prin conducta Transbalcanică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, Aleksandr Matsegora, a dat într-un interviu pentru ziarul de stat Rossiiskaya Gazeta puține detalii cu privire la numărul rușilor spitalizați în Coreea de Nord și, de asemenea, nu a precizat vreo cifră cu privire la starea lor sau eventuale decese.

„Un exemplu clar al atitudinii frățești [dintre Moscova și Phenian] este reabilitarea a sute de soldați răniți din [războiul din Ucraina] în sanatorii și spitale coreene”, a declarat el.

Moscova a cerut ajutorul Coreei de Nord cu privire la invazia sa totală din Ucraina, la aproximativ șase luni de la începutul războiului din februarie 2022.

Serviciile secrete occidentale au dezvăluit că Rusia cumpăra milioane de proiectile de artilerie din Coreea de Nord - rapoarte care au fost susținute de imagini din satelit care arată reconstrucția șantierelor de cale ferată, a podurilor de cale ferată și a instalațiilor portuare de-a lungul frontierei lor comune, pe coasta Pacificului.

În toamna anului 2024, soldații nord-coreeni au început să fie văzuți pe câmpurile de luptă în apropiere de granița Rusiei, în special în regiunea Kursk, invadată de Ucraina în august.

• Citește și: Soldații nord-coreeni au dispărut de pe frontul din regiunea Kursk

În noiembrie, președintele Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un au semnat un tratat de parteneriat strategic, aprofundând legăturile lor economice și politice.

Oficiali occidentali și ucraineni au declarat că între 10.000 și 12.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea rusă Kursk. Trupele ucrainene au capturat un număr necunoscut de prizonieri.

Însă, luna trecută, oficialii ucraineni au spus că trupele nord-coreene au dispărut de pe linia frontului din Kursk, aparent din cauza ratei ridicate a victimelor.

Cu toate acestea, nu este clar dacă contingentul a fost retras în întregime sau doar a fost deplasat prin rotație pentru odihnă sau reaprovizionare.

În interviu, ambasadorul Moscovei la Phenian a mai spus că Rusia furnizează cărbune, alimente și materiale medicale Coreei de Nord și că unii copii ai soldaților ruși uciși în Ucraina au fost trimiși în Coreea de Nord de sărbători.

Oficialii occidentali estimează la peste 700.000 numărul victimelor Rusiei în cei aproape trei ani de la invadarea Ucrainei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La două ore distanță, avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX a confirmat pentru Europa Liberă și eliberarea lui Menzarari. Acesta fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, iar Adrian Glijin pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție până acum.

Anton Malîșev a fost răpit pe 8 februarie 2023 și supus unui proces penal, potrivit asociației Promo-Lex.

„În această perioadă, sănătatea sa s-a deteriorat grav, fără acces la îngrijiri medicale adecvate. Condițiile precare de detenție au dus la pierdere drastică în greutate și afectarea stării sale generale”, se menționează într-un comunicat al asociației.

Bărbatul, în vârstă de 34 de ani, originar din orașul Slobozia, a fost condamnat acum un an la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. Avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile omului” la asociația Promo-Lex, a spus Europei Libere că „există dubii că fapta a fost comisă de el”.

Biroul pentru politici de reintegrare a confirmat eliberarea lui Malîșev, pe 10 februarie. Guvernul spune că acest lucru a fost posibil datorită eforturilor Chișinăului și a partenerilor internaționali.

Pe 10 februarie, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat grantul de 60 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru a continua livrarea de gaze. În schimb, regiunea transnistreană va primi gaze achitate de o firmă din Dubai și livrate de una din Ungaria.

• Citește și: Ucraina confirmă că încă discută cu MET despre livrările de gaze pentru regiunea transnistreană

Chișinăul a condiționat tranzitul prin „câteva acțiuni care să demonstreze deschidere” din partea Tiraspolului.

Autoritățile moldovene așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numitele posturi de control instalate în 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, metodologia a fost modificată pentru a corespunde prevederilor actelor normative și legislative în vigoare și pentru a asigura incluziunea tuturor copiilor.

De asemenea, copiii cu cerințe educaționale speciale vor beneficia de o perioadă de tranziție de la învățământul preșcolar la învățământul primar în funcție de recomandările specialiștilor structurilor teritoriale de asistență psihopedagogică din cadrul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP).

Procesul se va desfășura în trei etape: organizarea procesului de tranziție, înscrierea copiilor în clasa I, monitorizarea adaptării copilului la școală.

Totodată, copiii cu cerințe educaționale speciale și/sau dizabilități, pentru care nu pot fi asigurate condițiile necesare pentru incluziunea educațională în școala din localitate, vor putea fi înscriși în instituțiile de învățământ care dispun de condițiile necesare, la solicitarea părinților.

Pentru instituțiile cu profil de arte și sport, noile modificări prevăd realizarea probelor de aptitudini în perioadele indicate și aprobate în orarul de înscriere a copiilor în clasa I.

• Vezi și: Număr mare de copii în clasa întâi, în școlile din Chișinău. Cinci clase cu câte 40 de elevi, într-un singur liceu

De asemenea, copiii care nu au împlinit vârsta de 7 ani până la începutul anului școlar pot fi înscriși în clasa I, dacă instituția dispune de locuri libere. Acest lucru e valabil și în cazul părinților care vor să își dea copiii la o instituție de învățământ din alte districte școlare, decât cele din care provin aceștia.

Reprezentanții Direcției Educație Chișinău, peste 10.400 de copii din municipiul Chișinău au fost înscriși în clasa I pentru anul de studii 2024-2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Von der Leyen a mai anunțat și crearea unui fond european în valoare de 20 de miliarde de euro care va finanța construcția „gigafabricilor” de inteligență artificială, scrie dpa.

Aceste fabrici vor antrena, de exemplu, modele de inteligență artificială și vor furniza infrastructura necesară. Potrivit Comisiei Europene, gigafabricile vor reprezenta cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea unei „inteligențe artificiale de încredere”.

La summitul de la Paris, care are loc timp de două zile, peste 60 de companii europene s-au alăturat unei inițiative pentru a avansa în dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale în industria europeană. Peste 20 de investitori internaționali majori au alocat 150 de miliarde de euro pentru proiecte legate de sectorul IA în Europa, în următorii cinci ani.

Inițiativa europeană vine și după ce SUA au anunțat o intenție similară. Companii americane precum OpenAI au anunțat alături de președintele Donald Trump zilele recente că plănuiesc să investească 500 de miliarde de dolari în noi centre de date AI în cadrul programului Stargate.

O inițiativă a UE, denumită „InvestAI” își propune să strângă 200 de miliarde de euro pentru a finanța dezvoltarea sectorului inteligenței artificiale.

JD Vance cere mai puține reglementări

Prezent la eveniment, în prima sa vizită în Europa de la preluarea mandatului de vicepreședinte, JD Vance a avertizat marți aliații europeni împotriva „reglementării excesive” a domeniului de inteligență artificială, dominat în prezent de SUA și China, notează AP.

Vance a prezentat inteligența artificială ca un punct de cotitură economic, avertizând că „în acest moment ne confruntăm cu perspectiva extraordinară a unei noi revoluții industriale, una de nivelul invenției motorului cu aburi”.

„Dar acest lucru nu se va întâmpla niciodată dacă reglementările excesive îi descurajează pe inovatori să-și asume riscurile necesare pentru a duce lucrurile mai departe”, a adăugat vicepreședintele american, care a cerut Europei să arate „optimism în loc de teamă”.

• Vezi și: Summit AI la Paris: Lideri mondiali, titani ai tehnologiei și discuții diplomatice dificile

De altfel, SUA și Marea Britanie au refuzat, spre deosebire de alte 60 de state, printre care și China, să semneze declarația finală a summitului. The Guardian a relatat că motivul refuzului ar fi legat de conținutul acesteia, care include fraze precum „inteligență artificială durabilă și favorabilă incluziunii”, care au nemulțumit în special Washingtonul.

Summitul de la Paris a strâns circa 1.500 de participanți din aproximativ 100 de țări.

Printre politicienii care au participat la eveniment s-au numărat președintele francez, Emmanuel Macron, premierul indian, Narendra Modi, vicepremierul chinez, Zhang Guoqing, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. Din partea sectorului tehnologic, numele celebre includ directorii executivi ai Microsoft, OpenAI și Google.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vecina de peste Prut, România, are un scor mai bun, de 46 de puncte, dar rămâne a fi considerată printre cele mai corupte țări din UE, în vreme ce Ucraina se află mai jos, la un scor de 35 de puncte, dar e văzută ca unul din „punctele luminoase” grație unor progrese recente. În ciuda invaziei rusești, Kievul, remarcă Transparency International, a făcut pași în independența justiției și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt.

În Albania, țară de la care R. Moldova a împrumutat unele elemente privind reforma justiției, autorii clasamentului au remarcat că instanțele specializate anticorupție au condamnat foști miniștri, membri ai Parlamentului și primari, câștigând astfel încrederea cetățenilor.

În rândul statelor din Parteneriatul Estic, Moldova rămâne în urma Georgiei (53 de puncte), care a înregistrat un declin democratic și s-a ales cu procesul de aderare la UE suspendat și Armenia (47 de puncte), care se află la polul opus și caută să înceapă acest proces.

Lupta contra corupției, tot mai importantă

În raportul său, organizația remarcă faptul că anul trecut, R. Moldova a deschis oficial negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar în acest context, lupta contra corupției și consolidarea sistemului de justiție au căpătat o importanță aparte.

Chiar și așa, notează autorii, eforturile autorităților în aceste două domenii nu se potrivesc cu așteptările cetățenilor.

Raportul Transparency International notează că deși au fost adoptate mai multe legi relevante pentru combaterea corupției și consolidarea justiției, nu toate au fost justificate și consolidate suficient. Ei au dat exemplu legea care a revizuit sancțiunile pentru manifestările de corupție.

Declarațiile politicienilor, printre obstacole

În ciuda resurselor primite, cooperarea între autoritățile anticorupție rămâne a fi „insuficientă”, spun experții Transparency International. La aceasta se mai adaugă și „desele reproșuri” aduse activității acestora din partea politicienilor.

„Discursurile politice fără suport factologic dăunează legitimității autorităților anticorupție și aduce atingere principiului separării și colaborării puterilor”, se arată în raport.

Cu referire la perioada electorală a anului trecut, autorii raportului cer ca autoritățile să nu se axeze doar pe combaterea și sancționarea corupției electorale, dar și pe cazurile de utilizare ilicită a resurselor administrative în scop electoral, altfel riscă să genereze „percepția de loializare politică a poliției și autorităților anticorupție”.

• Citește și: Amenzi de peste 11 milioane de lei aplicate de CNA pentru cei care și-au vândut votul

În acest context, Transparency International recomandă numirea prin concurs a șefilor Inspectoratului General de Poliție și Centrului Național Anticorupție, dar și a vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate.

Transparency International mai remarcă că și în 2024, la un deceniu de la „furtul miliardului”, protagoniștii acestui caz rămân nepedepsiți, iar banii extrași fraudulos din sistemul bancar nu au fost recuperați.

Tot mai sus, an de an

Moldova a ocupat în clasamentul Transparency International locul 105 în lume în 2021, iar în 2022, locul 91. În 2023, a ajuns pe locul 80.

Combaterea corupției este prioritatea declarată a guvernării PAS și a președintei Maia Sandu, fiind văzută și ca parte integrantă a efortului de a adera la Uniunea Europeană, chiar dacă mulți cetățeni se plâng că lucurile se mișcă și în aceste domeniu prea greu.

De la începutul anului curent, autoritățile au lansat noi inițiative de combatere a corupției, în special celei electorale. Acestea vizează un termen mai restrâns pentru derularea investigațiilor și judecarea proceselor pe aceste cauze, dar ar putea include chiar și o o comasare a Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

• Vezi și: Ce se știe despre viitoarea arhitectură a instituțiilor anticorupție. Ministerul Justiției face precizări

Indicele Percepției Corupției (CPI) este prezentat de Transparency International drept cel mai popular clasament al corupției din lume, fiind consultat prioritar, de pildă, de investitori când se hotărăsc unde să-și înceapă o afacere. Scorul fiecărei țări se bazează pe o combinație de cel puțin trei surse de date extrase din 13 clasamente și cercetări despre fenomenul corupției. Datele vin - spun autorii - de la surse prestigioase, inclusiv Banca Mondială și Forumul Economic Mondial.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Este 25% fără excepții sau scutiri. Asta înseamnă toate țările, indiferent de unde vine [oțelul], toate țările”, a declarat președintele Donald Trump în momentul semnării ordinului executiv, transmite Reuters.

Ulterior, Trump a declarat că va acorda „mare atenție” cererii Australiei de scutire de la taxele pentru oțel din cauza deficitului comercial al țării cu SUA.

„Taxele pentru oțel și aluminiu 2.0 vor pune capăt dumpingului străin, vor stimula producția internă și vor întări industriile noastre de oțel și aluminiu în calitate de coloană vertebrală și pilon al securității economice și naționale a Americii”, a declarat consilierul comercial al lui Trump, Peter Navarro.

În timp ce a semnat ordinul la Casa Albă, Trump a spus că în următoarele două zile va aproba și alte măsuri de majorare a taxelor de import pentru toate țările care impun taxe pe bunurile americane. Președintele SUA a mai declarat că sunt analizate și taxe pentru mașini, semiconductori și produse farmaceutice.

Întrebat despre amenințările cu represalii din partea altor țări împotriva noilor taxe impuse Trump a spus: „Nu mă deranjează”.

Datele din SUA au arătat că topitoriile de aluminiu au produs anul trecut doar 670.000 de tone metrice de metal anul trecut, în scădere de la 3,7 milioane în 2000. Închiderea fabricilor din ultimii ani, inclusiv în Kentucky și Missouri, a lăsat țara în mare parte dependentă de importuri.

Importurile de oțel au reprezentat aproximativ 23% din consumul american de oțel în 2023, potrivit Institutul American pentru Fier și Oțel.

Canada a reprezentat aproape 80% din importurile de aluminiu primar din SUA în 2024.

Ministrul canadian al Industriei a declarat că taxele americane sunt „total nejustificate” și că oțelul și aluminiul canadian sprijină industriile cheie din SUA, inclusiv Apărarea, Construcțiile Navale, Energia și Automobilele.

China exportă cantități mici de oțel în SUA, însă Washingtonul afirmă că surplusul de producție chineză ajunge, prin alte țări, pe piața americană, pentru a evita taxele de import și alte restricții comerciale.

Donald Trump a impus taxe pe importurile de oțel și aluminiu în 2018, pe baza unei legi a securității naționale din perioada Războiului Rece.

Ulterior, a acordat scutiri mai multor țări, inclusiv Canada, Mexic și Australia, și a încheiat acorduri pentru anumite cantități scutite de taxe vamale pentru Brazilia, Coreea de Sud și Argentina.

„Îl aplaudăm pe președinte pentru instituirea acestor taxe de 25% la importurile de oțel și pentru eliminarea excluderilor, excepțiilor și cotelor care se bazează pe date învechite”, a declarat Philip Bell, președintele Asociației Producătorilor de Oțel din SUA.

Comisia Europeană a transmis că majorarea taxelor de import pentru oțel și aluminiu nu are nicio justificare. Ministrul Industriei din Franța, Marc Ferracci, a declarat că Europa ar trebui să răspundă într-o manieră fermă și unită la taxele impuse de președintele american.

• Vezi și: Europa se declară gata să riposteze la tarifele preconizate de Trump

„Europa trebuie să răspundă într-o manieră unită, pentru că știm că strategia lui Donald Trump este de a-i diviza pe europeni”, a declarat Ferracci pentru presa franceză, potrivit Reuters.

În Coreea de Sud, Ministerul Industriei a chemat producătorii de oțel pentru a discuta despre cum să minimizeze impactul taxelor.

Trump a amenințat deja că va impune taxe de 25% la toate importurile din cei mai mari doi parteneri comerciali ai SUA, Canada și Mexic, spunând că acestea trebuie să facă mai mult pentru a opri fluxul de droguri și migranți peste granița cu SUA.

După câteva măsuri luate de Mexic și Canada la frontieră, Trump a suspendat taxele până la 1 martie.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fiecare familie va achita primii 110 kWh din factură la tariful de dinaintea creșterii prețurilor la energie, adică 2,34 lei, iar următorii kWh la tariful de 4 lei și 10 bani, a precizat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Ajutorul pentru compensarea facturilor la energia electrică până la sfârșitul anului 2025 va constitui 151 de milioane de euro și provine din banii oferiți de Uniunea Europeană.

Ajutorul pentru compensarea facturilor la energia electrică până la finele anului 2025, pentru toate gospodăriile din țară, va costa 151 de milioane de euro și va fi acoperit prin pachetul de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a R. Moldova.

• Vezi și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Formula de achitare a compensațiilor pentru încălzire rămâne neschimbată. Ele vor fi acordate ca până acum gospodăriilor înregistrate în programul de compensații, sub monetară, pe card sau la poștă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a precizat că peste 700 de mii de gospodării din R. Moldova au primit compensații pentru încălzire și electricitate în luna ianuarie. Bugetul pentru compensațiile din ianuarie se ridică la 706 milioane de lei. Compensația medie pentru prima lună a anului este de 1.000 de lei.

Ministrul a precizat că suma este mai mare, față de luna decembrie, întrucât într-o singură plată se regăsesc două compensații - cea pentru căldură și cea pentru energie electrică.

Programul „Ajutor la contor” a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice. Finanțarea programului „Ajutor la contor” este asigurată din bugetul de stat, dar cea mai mare parte vine din fondurile oferite de partenerii de dezvoltare.

Luni, 10 februarie, șeful diplomației suedeze, Benjamin Dousa, aflat în vizită la Chișinău, a anunțat că Suedia va oferi R. Moldova 8,7 milioane de euro sub formă de sprijin financiar, care va fi folosit la plata compensațiilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura a fost aplicată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pe 10 februarie, la trei zile după reținerea doctoriței.

Maniuc este acuzată de procurori de practicarea ilegală a activității medicale, după ce ar fi administrat anestezia generală Liubei Babuțchi, care a decedat pe 30 ianuarie la salonul de frumusețe Dr. Serebrova din Chișinău, deținut de ucraineanca Irina Borodkina, care a părăsit teritoriul R. Moldova în aceeași zi, prin punctul de trecere Palanca, îndreptându-se spre Ucraina.

Cauza exactă a decesului va fi stabilită de expertiza medico-legală, rezultatele căreia încă nu au fost anunțate.

• Citește și: A fost reținut medicul care i-a administrat anestezie femeii decedate într-un salon de frumusețe din Chișinău

Anestezista riscă până la 5 ani de închisoare potrivit procurorului de caz, citat de IPN. Acuzatorul de stat spune că Maniuc era angajată oficial la salonul de frumusețe, dar nu avea licență pentru intervențiile efectuate.

La rândul său, avocatul doctoriței, Alexandru Zmeu, susține că Maniuc nu a efectuat anestezia. Zmeu a mai spus, potrivit IPN, că femeia nu activa în calitate de anesteziolog la salon, ci ca medic specialist, cu acte în regulă pentru desfășurarea activității.

Anterior, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a spus că a eliberat pentru salonul respectiv autorizația de funcționare pentru genul de activitate „prestări servicii de înfrumusețare și întreținere corporală”, adică proceduri de îngrijire și înfrumusețare non-invazive (non-medicale), precum cosmetologie cu și fără afectarea tenului, masaj facial și corporal, curățarea facială, epilare cu ultrasunet. ANSP a spus că nu a eliberat cabinetului cosmetologic acte permisive pentru domeniul medical de activitate.

Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor (CNPC) a transmis că procedura de remodelare corporală la care ar fi apelat Babuțchi reprezintă o intervenție chirurgicală. Pentru a o practica legal, salonul trebuia acreditat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Europa trebuie și nu poate să reacționeze altfel decât unitar și decisiv la restricțiile comerciale unilaterale. Și suntem pregătiți pentru acest lucru”, a afirmat Habeck, citat de Reuters.

Habeck a organizat luni o masă rotundă cu privire la viitorul relației transatlantice și a vorbit la telefon cu comisarul UE pentru comerț, Maros Sefcovic, potrivit declarației.

Tot luni, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că tarifele reciproce propuse de Washington sunt, de asemenea, nejustificate, după ce anterior a afirmat că potențialele tarife pe oțel și aluminiu sunt nejustificate.

„Considerăm că nici una dintre măsurile potențiale prezentate de administrația americană până în prezent nu este justificată”, a declarat purtătorul de cuvânt CE în cadrul unui briefing zilnic.

Președintele american, Donald Trump, intenționează să impună începând de luni tarife de 25% la importurile de oțel și aluminiu, provocând amenințarea cu represalii din partea Europei și un avertisment din partea Chinei că nu există câștigători într-un război comercial.

Trump a declarat duminică reporterilor, la bordul Air Force One, că tarifele se vor aplica „oricărui oțel care intră în Statele Unite”, adăugând că vor afecta și aluminiul.

• Te-ar putea interesa și: UE, Marea Britanie ar putea fi următoarele ținte ale măririi de taxe de import în SUA

Trump a impus tarife similare în timpul președinției sale din perioada 2017-2021 pentru a proteja industriile americane, care, în opinia sa, se confruntau cu o concurență neloială din partea țărilor asiatice și europene.

Canada - pe care Trump a amenințat-o deja cu tarife - este cea mai mare sursă de importuri de oțel și aluminiu în Statele Unite, potrivit datelor comerciale americane. Brazilia, Mexic și Coreea de Sud sunt, de asemenea, furnizori importanți de oțel.

Aproximativ 25% din exporturile europene de oțel se îndreaptă către SUA, potrivit firmei de consultanță Roland Berger, care a avertizat într-o notă recentă că „orice taxă din partea Statelor Unite ar afecta sectorul european”.

Duminică, Trump a declarat, de asemenea, că va anunța „tarife reciproce” pentru a armoniza taxele guvernului său cu ratele percepute de alte țări asupra produselor americane.

Pârghii politice

Trump și-a arătat deja predilecția pentru folosirea ca pârghie politică a puterii financiare a Statelor Unite, ordonând impunerea de taxe vamale asupra principalilor parteneri comerciali: China, Mexic și Canada, la scurt timp după preluarea mandatului.

El a suspendat taxele de 25% împotriva Canadei și Mexicului timp de o lună, după ce ambele țări au promis să intensifice măsurile de contracarare a fluxurilor de droguri fentanil și a trecerii migranților fără documente în Statele Unite.

Dar tarifele împotriva Chinei au mers înainte, produsele care intră în Statele Unite fiind supuse unor taxe suplimentare de 10 % începând de marți.

Beijingul a răspuns cu tarife specifice pentru anumite produse americane, cum ar fi cărbunele și gazul natural lichefiat, care vor intra în vigoare luni.

Deficitul comercial al Statelor Unite - cea mai mare economie a lumii - a crescut anul trecut la aproape 920 de miliarde de dolari.

Trump, care a promis o „nouă epocă de aur” pentru Statele Unite, a insistat că impactul oricăror tarife va fi suportat de exportatorii străini, fără a fi transferat consumatorilor americani, deși majoritatea experților susțin contrariul.

Pe de altă parte, după ce a anunțat tarifele pentru Mexic, Canada și China la începutul acestei luni, Trump a recunoscut că și americanii le-ar putea simți efectul.

• Vezi și: China anunță tarife noi pentru SUA, după taxele de 10% impuse de Trump

Trump a folosit tarifele ca o amenințare pentru a-și atinge obiectivele politice mai largi, cel mai recent când a spus că le va aplica Columbiei dacă ea va respinge avioanele militare americane cu migranți deportați.

După o confruntare de o zi cu Trump, guvernul columbian a dat înapoi.

Bursele se obișnuiesc

Piețele bursiere europene și asiatice au crescut luni, comercianții părând să treacă cu vederea cel mai recent anunț al președintelui american Donald Trump privind tarifele pe oțel și aluminiu, notează AFP.

Prin contrast, cu o săptămână în urmă, anunțurile tarifare ale lui Trump au dus la prăbușirea acțiunilor globale.

„Faptul că indicii bursieri globali sunt în creștere la începutul săptămânii ar putea fi un semn al oboselii legate de tarife”, a declarat Kathleen Brooks, director de cercetare la grupul de tranzacționare XTB.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”, a spus președintele Klaus Iohannis, a cărui mandat a expirat în decembrie anul trecut.

Iohannis a rămas în funcție după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut, al căror prim tur a fost câștigat de naționalistul puțin cunoscut până atunci Călin Georgescu. Magistrații au invocat atunci încălcarea legislației și interferențe în procesul electoral.

În Parlamentul de la București, cererea de demarare a procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Iohannis a strâns semnăturile a 178 de parlamentari din rândurile partidelor naționaliste ca Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul SOS România, Partidul Oamenilor Tineri, dar și din rândurile formațiunii Uniunea Salvați România.

Iohannis a calificat acest demers drept unul „păgubos” și a spus că „toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”.

„Nimeni nu va înțelege un astfel de demers. Vom fi efectiv de râsul lumii”, a spus președintele român.

Pentru ca suspendarea să fie aprobată în plenul reunit al Parlamentului României, sunt necesare 233 de voturi. Partidele care au inițiat procedura de suspendare au 215 voturi în total, dar se crede că ar putea atrage diferența necesară, dată fiind popularitatea scăzută a lui Iohannis.

Potrivit Constituției României, președinte interimar va deveni șeful Senatului, în prezent liderul interimar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan. El va deține funcția până după alegerile prezidențiale, programate în luna mai curent.

Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 4 și 18 mai. Sondajele de opinie îl dau ca principal favorit pe Călin Georgescu.

Știre scrisă cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te