Un ou conține circa 6 grame de proteine complete, cu toți aminoacizii esențiali în proporții ideale pentru sănătatea umană, vitamine, precum A, D, E sau B (importante pentru vedere, imunitate, oase și piele), precum și minerale esențiale, ca zinc, fosfor, seleniu și fier. Este și o sursă de colesterol natural, care se găsește în principal în gălbenuș.
„De aceea atât ouăle de prepeliță, cât și cele de găină sunt produse valoroase din punct de vedere nutrițional”, spune dieteticiana-nutriționistă Victoria Ursu.
De asemenea, ouăle conțin grăsimi sănătoase, benefice pentru inimă, colină – un nutrient necesar pentru buna funcționare a creierului, și antioxidanți puternici, ca luteina și zeaxantina, care protejează ochii.
„Consumul de ouă reduce riscul de cataractă și degenerare maculară, de aceea se recomandă vârstnicilor și femeilor însărcinate”, adaugă specialista.
Câte ouă pe zi poate mânca un om?
Potrivit ei, un om sănătos, care nu are boli de inimă, colesterol mărit sau afecțiuni de ficat poate consuma între două și cinci ouă pe zi, în funcție de nevoile sale nutriționale, de vârstă și de condiția fiziologică. De exemplu, bărbații pot mânca de la două la cinci ouă, femeile – unu-două, iar copiii – un ou pe zi. Vârstnicii pot consuma până la șase ouă pe săptămână.
Pe de altă parte, persoanele cu dislipidemie (care au niveluri anormale de colesterol sau trigliceride în sânge), care au probleme cardiace, surplus de greutate sau afecțiuni hepatice și cei care au suportat o intervenție chirurgicală, de exemplu, li s-a extras vezica biliară, ar trebui să mănânce mai puține ouă.
„Acești pacienți vor consuma ouă în funcție de rezultatele analizelor, de excesul ponderal și de gen. Li se va recomanda să se limiteze la cel mult șase ouă pe săptămână sau să mănânce doar albuș de ou”, afirmă Victoria Ursu.
Totuși, precizează dieteticiana, s-a demonstrat că nu există nicio legătură între consumul de ouă și creșterea colesterolului sau ficatul gras.
„Specialiștii recomandă dozarea acestui produs pentru că, în perioada reabilitării, pacientul are nevoie de o alimentație mai dietetică, ușor asimilabilă”, explică Victoria Ursu.
Cei care au alergie la una din proteinele din albușul de ouă nu trebuie să consume deloc ouă.
Cu ce alimente combinăm ouăle?
„Ouăle se combină cu brânzeturi, legume, carne, dar mai puțin cu pește. Se folosesc și în deserturi. Important este să nu depășim numărul recomandat de ouă pe zi și să evităm ouăle prăjite”, susține nutriționista.
Ea recomandă să evităm combinația de ouă prăjite în mult ulei și carne, cașcaval sau ciuperci, care se digeră mai greu. De exemplu, ouăle fierte moi se digeră între o oră și jumătate și două ore, pe când omletele cu grăsimi adăugate (cașcaval, ulei, ficat de cod, somon, avocado ș.a.) se digeră de la trei până la cinci ore.
De asemenea, pentru că ouăle sunt nutritive și ne mențin sătui mai multă vreme, este bine să le mâncăm la micul dejun sau, cel târziu, la prânz.
„De Paște, ar fi bine să mâncăm ouă dimineața, când ne întoarcem de la biserică, în combinație cu caș de vaci sau alte brânzeturi, cu legume proaspete. Important e să nu depășim numărul acestora și să fie într-o formă ușor asimilabilă. Cozonacul este un desert, putem servi o felie ceva mai târziu”, spune dieteticiana-nutriționistă Victoria Ursu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
