Potrivit autorităților, silvicultorii urmează să recolteze 250 de tone de semințe forestiere pentru crearea noii generații de păduri și să crească în acest an peste 41 milioane de puieți. În acest sens, Moldsilva va pune la dispoziția silvicultorilor peste 28 de specii de arbuști și arbori.

Lansarea campaniei de împădurire de primăvară a avut loc luni, 10 februarie, în s. Geamăna, Anenii Noi unde directorul Agenției „Moldsilva”, Victor Durbală, a anunțat despre trecerea primelor păduri create în programul de extindere în gestiunea autorităților locale, fără a da mai multe detalii.

Totuși, oficialul a ținut să menționeze că terenurile pe care le primesc spre împădurire sunt cele care nu pot fi folosite în agricultură, adică degradate.

Vezi și reportajul despre primele rezultate ale programului de împădurire.

Primarul satului Geamăna, Eduard Sturza, a îndemnat autoritățile publice locale să ofere agenției terenuri spre împădurire pentru „a avea un venit din aceste păduri pentru dezvoltarea localităților”. Până acum, în localitate au fost plantate aproximativ 500 hectare, iar autoritățile locale planifică să dubleze suprafața destinată împăduririi.

În primii doi ani ai programului de extindere și reabilitare a pădurilor au fost cheltuiți 300 de milioane de lei pentru extinderea și reabilitarea a 15 mii de hectare cu 65 milioane de puieți.

Anul acesta, autoritățile planifică să împădurească, în total, peste 7 mii de hectare.

• Citește și: R. Moldova va primi un împrumut de 200 de milioane de euro pentru împădurire

Odată cu ratificarea în decembrie 2024 a contractului de finanțare dintre R. Moldova și Banca Europeană de Investiții de 200 milioane de euro pentru program, Ministerul Mediului planifică să împădurească și reabiliteze 63 mii de hectare, inclusiv va construi 3 pepiniere industriale, 35 depozite de lemn și altele, acoperind astfel circa 44% din obiectivul PNERP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan, la ședința operativă a Primăriei Chișinău din 10 februarie.

Potrivit lui, „analizele de laborator ale lichidului cefalo-rahidian au confirmat prezența infecției, iar medicii acordă asistența medicală necesară, pentru a micșora riscurile asociate acestei boli”.

Meningita este o inflamație a membranelor (meningele) care înconjoară creierul și măduva spinării. Aceasta poate fi cauzată de virusuri sau de bacterii. Cei mai expuși sunt copiii, adolescenții, tinerii, adulți cu imunitate scăzută și vârstnicii.

Cele mai multe cazuri de meningită sunt cauzate de o infecție virală, dar infecțiile bacteriene și fungice, de asemenea, pot duce la meningită.

Meningita meningococică este forma cea mai gravă de meningită.

• Vezi și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

Deseori semnele meningitei se confundă cu cele ale gripei. Semnele și simptomele se pot dezvolta pe parcursul a câteva ore sau peste una sau două zile.

• Febră mare, bruscă;
• Dureri de cap severe;
• Gât înțepenit;
• Vărsături sau greață cu dureri de cap;
• Confuzie sau dificultăți de concentrare;
• Convulsii;
• Somnolență sau dificultăți de trezire;
• Sensibilitate la lumină;
• Lipsa poftei de mâncare și sete;
• Erupții cutanate, în unele cazuri.

Meningita poate provoca pierderea auzului în copilărie sau adolescență. Maladia poate fi prevenită prin vaccinare.

Anual, în R. Moldova se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii. La nivel european, 1 din 10 copii decedează din cauza acestei maladii.

La fiecare 30 de minute, la nivel global, 13 persoane își pierd viața de meningită. Copiii sub 5 ani reprezintă jumătate din totalul de decese din cauza meningitei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat pe 9 februarie că, după numărarea a 73% din voturi, LVV a obținut 42%.

Pe locul doi s-a clasat Partidul Democrat din Kosovo (PDK) cu 22,8%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK) cu 17,9% și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) împreună cu partenerul său NISMA, cu 7,6%.

Partidul Lista Sârbă a obținut 2,98%. Formațiunea care reprezintă etnicii sârbi a participat la alegeri după ce un tribunal special a anulat, pe 25 decembrie, o decizie a comisiei electorale care interzisese participarea la scrutin.

Secțiile de vot s-au închis la ora 19:00, iar aproximativ 42% dintre alegătorii eligibili și-au exprimat votul pentru cele 120 de locuri din Parlament.

Kurti își declară victoria, deși rezultatul final rămâne incert

Încă nu este clar cine va reuși să formeze guvernul. Cu toate acestea, premierul Kurti și-a declarat victoria și susține că va putea forma guvernul.

„Alegerile au fost libere, democratice și corecte”, a spus premierul într-o conferință de presă la Pristina.

„Le mulțumesc alegătorilor LVV și partenerilor noștri de coaliție. Suntem pe primul loc, iar acest rezultat confirmă buna noastră guvernare. Coaliția noastră va forma noul guvern”, a declarat el, fără a oferi cifre exacte.

Albin Kurti a adăugat că, potrivit rezultatelor preliminare, nici măcar dacă partidele clasate pe locurile doi și trei și-ar uni voturile, nu ar reuși să depășească LVV.

În schimb, liderul Ligii Democratice din Kosovo, Lumir Abdixhiku, a recunoscut că rezultatul de aproximativ 18% este dezamăgitor, dar a afirmat că își asumă responsabilitatea și că respectă verdictul alegătorilor.

Incertitudine în formarea viitorului guvern

Rezultatele oficiale finale ar putea întârzia, deoarece sistemul informatic al Comisiei Electorale Centrale a avut probleme tehnice cu sistemul informatic.

Președinta instituției, Vjosa Osmani, a declarat că, în ciuda unei „probleme software”, integritatea procesului electoral nu a fost afectată.

În Kosovo, aproximativ 1,97 milioane de cetățeni au fost înregistrați pentru a vota. Deși țara este un aliat tradițional al Statelor Unite, relațiile s-au tensionat în ultima perioadă din cauza unor politici ale guvernului Kurti, pe care Washingtonul le consideră un factor de instabilitate în relațiile cu minoritatea sârbă.

Albin Kurti a declarat însă că își dorește să rămână apropiat de Washington, în ciuda unor divergențe.

În ultimele luni, guvernul de la Pristina a încercat să își consolideze autoritatea în nordul Kosovo, unde trăiește majoritatea etnicilor sârbi.

Aceștia au menținut structuri paralele de guvernare cu sprijinul Belgradului. Kurti susține că aceste măsuri sunt necesare pentru respectarea statului de drept și sunt conforme cu Constituția Kosovo.

Alegerile și relațiile cu Uniunea Europeană

Kosovo a depus cererea de aderare la UE în 2022, însă procesul este blocat, pentru că cinci țări membre UE nu recunosc independența Kosovo. E vorba despre Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania. Țara balcanică nu este recunoscută nici de R. Moldova sau Rusia.

Kosovo a fost o regiune autonomă a Serbiei până la conflictul din 1998-1999, când majoritatea albaneză a inițiat o revoltă armată împotriva Belgradului.

După un răspuns brutal al forțelor sârbe, NATO a intervenit printr-o campanie de bombardamente care a forțat retragerea trupelor sârbe și a pus capăt războiului.

În 2008, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, însă Belgradul și alte câteva state încă nu recunosc acest statut.

Forța NATO de menținere a păcii, KFOR, este prezentă în Kosovo din 1999, cu rolul de a preveni noi conflicte.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Unul din semnatarii petiției, Centrul de instruire în domeniul sănătății reproductive, cere ca Ministerul Sănătății să își revizuiască decizia de interzicere a avortului medicamentos prin telemedicină, întrucât aceasta crește riscul de sănătate al femeilor de vârstă reproductivă, le creează bariere în calea accesului la asistență medicală, în special, pentru cele din zonele rurale cu acces limitat la serviciile medicale și „încalcă standardele internaționale de sănătate”.

„Recomandările din anul 2022 ale OMS reafirmă avortul medicamentos prin telemedicină ca fiind o componentă sigură, eficientă și necesară a îngrijirii medicale moderne”, se arată în petiție.

De asemenea, semnatarii „fac apel la instituțiile europene, ONU și organizațiile internaționale pentru drepturile omului să îndemne autoritățile din R. Moldova să restabilească avortul medicamentos prin telemedicină și să protejeze drepturile reproductive”.

• Vezi și: Ce știu femeile de la țară despre contracepție

Aproape 300 de persoane și organizații au semnat deja petiția pentru restabilirea avortului medicamentos prin telemedicină în R. Moldova, care mai poată fi semnată până pe 11 februarie.

Serviciul de avort prin telemedicină a fost introdus în R. Moldova în anul 2020, când Centrul de instruire în domeniul sănătății reproductive a fost finanțat de Guvernul Canadei pentru a efectua un studiu-pilot referitor la siguranța, acceptabilitatea, vizibilitatea și gradul de satisfacție a femeilor privind avortul medicamentos prin telemedicină.

Avortul medicamentos prin telemedicină a fost interzis prin ordinul ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, pe 23 ianuarie, în urma unei petiții anti-avort semnate de 19 persoane, printre care avocați, muzicieni, profesori, pensionari și angajați ai companiei Moldovagaz.

Nemerenco și-a argumentat decizia prin faptul că „în prezent, lipsește un cadru normativ privind serviciile de telemedicină în țară”.

Decizia ministrei a fost adusă în atenția publică prima dată de Europa Liberă. După publicarea articolului mai multe organizații non-guvernamentale care apără drepturile femeilor și-au arătat nemulțumirea față de decizia ministerului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Rusia nu le permite să accepte ajutorul european, din frica de a pierde controlul asupra regiunii”, a spus Recean pe 10 februarie, și a precizat că Tiraspolul a refuzat să crească tarifele din regiune la cele de piață, aceasta fiind una din condițiile principale pentru primirea ajutorului de 60 milioane de euro din partea UE.

În schimb, guvernul de la Chișinău a acceptat o soluție de alternativă. O companie din Ungaria (MET Gas and Energy Marketing AG) va aduce gazul la frontiera vestică a R. Moldova, costurile urmănd să fie suportate de o firmă din Dubai (JNX General Trading L.L.C).

Recean a spus că „ambele companii au fost verificate”, iar în spatele lor „nu au fost identificați cetățeni moldoveni” sau alte „neconformități”.

„Soluția pe care a ales-o regimul de la Tiraspol înseamnă că locuitorii regiunii transnistrene vor continua să trăiască într-o stare de imprevizibilitate și îngrijorare cu privire la furnizarea gazului”, susține premierul Recean, care nu a precizat ce volum de gaze urmează să primească regiunea secesionistă.

Unul dintre liderii PAS, deputatul Radu Marian, a scris pe rețele că regiunea transnistreană va primi în continuare 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi, adică o cantitate suficientă doar pentru consumul populației și instituțiilor cu menire socială, ca școlile, spitalele sau magazinele. Dar Marian a șters ulterior postarea fără nicio explicație.

Autoritățile de la Chișinău au sugerat anterior că vor să se asigure ca gazele livrate în stânga Nistrului, din ajutoarele UE sau altfel, ajung strict la consumatorii casnici și instituțiile publice vitale, dar nu sprijină industria grea sau minele de criptomonede din regiunea transnistreană.

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești, concernul rus Gazprom oprind livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.

În perioada 1-10 februarie, UE a achitat 20 milioane de euro pentru procurarea gazelor destinate regiunii separatiste moldovenești.

Firma ungară va livra gazul la hotar cu R. Moldova în baza contractului semnat cu Moldovagaz, iar Chișinăul va permite tranzitul de gaze pe teritoriul R. Moldova.

Tiraspol va achita în avans costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiune în baza unui acord între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz.

Chișinăul a condiționat tranzitul prin „câteva acțiuni care să demonstreze deschidere” din partea Tiraspolului.

Autoritățile moldovene așteaptă ca cele separatiste să elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze Moldova 1 în grila de emisie și să scoată așa-numite posturile de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active).

Tiraspolul nu a comentat imediat decizia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei trei au fost reținuți de polițiști la scurt timp după răpire, pe 6 februarie, la postul vamal Rezina. Alte trei persoane care ar fi participat la răpire au reușit să fugă. Potrivit presei de la Chișinău, toate cele șase persoane ar fi așa-zișii milițieni din regiunea transnistreană.

Inspectoratul General al Poliției a spus anterior că victima ar fi fost sechestrată sub acuzația unei presupuse infracțiuni de jaf sau tâlhărie comisă în stânga Nistrului.

Directorul programului „Drepturile Omului” al asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, a spus Europei Libere că nu este prima dată când se întâmplă astfel de cazuri și a amintit despre răpirea lui Ghenadie Kuzmiciov și Oleg Filin.

„Continuarea practicilor de răpire este consecința directă a omisiunii de a aplica legea eficient de către Procuratura Republicii Moldova în cauze similare. Ei au marea responsabilitate pentru această situație de impunitate”, a menționat avocatul.

• Te-ar putea interesa și: Un cetățean moldovean, răpit de așa-zișii milițieni din stânga Nistrului

Răpirea s-a produs cu trei zile înaintea expirării ofertei Chișinăului și Bruxellesului de a cumpăra gaze pentru regiunea transnistreană și după 10 februarie, dintr-un grant european de 60 milioane de euro, condiționat de „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Lista pașilor încă nu a fost convenită, însă politicienii de la Chișinăul au spus Europei Libere că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară, din 6 februarie, a fost marcată prin nerespectarea de către deputați a „transparenței decizionale a procesului decizional” în cazul a 27% dintre proiectele votate, au concluzionat experții Promo-Lex.

Mai exact, trei proiecte de lege au fost votate de deputați fără a fi prezentate public avizele comisiilor parlamentare, cel al Direcției General Juridice și analiza impactului de reglementare.

Totodată, aleșii poporului au votat pentru două legi elaborate de Guvern fără să respecte termenul de zece zile prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate.

La prima ședință din această sesiune, pe ordinea de zi au fost 17 subiecte aprobate de Biroul permanent al Legislativului. Pe lângă acestea, în debutul ședinței opoziția din Blocul comuniștilor și socialiștilor a propus includerea a altor 12 subiecte, toate propunerile fiind respinse de majoritatea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Cu toate acestea, deputații puterii și opoziției au votat împreună pentru cinci proiecte de legi în domeniul cooperării internaționale și urbanismului. Anterior, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus în studioul Europei Libere că majoritatea parlamentară, de regulă, nu votează pentru proiectele opoziției pentru că acestea ar fi „populiste”.

Te-ar putea interesa și: Spicherul Grosu, despre „șantajul energetic” și „ultimul cartuș” al Rusiei

Sesiunea de primăvară are loc în perioada februarie-iulie. Sesiunea curentă a fost precedată de o ședință extraordinară, convocată pe 30 ianuarie la solicitarea lui Igor Grosu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit cotidianului american, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că a vorbit la telefon cu președintele Rusiei despre încheierea războiului din Ucraina, iar Putin i-ar fi spus că și el vrea încetarea conflictului.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus duminică că nu poate „nici confirma, nici infirma” publicațiile despre conversația dintre Trump și Putin.

Întrebat de câte ori a vorbit cu omologul rus, președintele american a declarat că „mai bine nu spune”.

Donald Trump a mai spus că în războiul din Ucraina ar fi murit două milioane de oameni.

În același interviu, liderul de la Casa Albă ar mai fi spus că vrea să încheie o înțelegere cu liderul de la Kiev, Volodomir Zelenski, în valoare de 500 de milioane de dolari. Suma privește valorificarea mai multor pământuri și minerale rare din Ucraina și tranzacții cu gaze.

Anterior, președintele Ucrainei a declarat, într-un interviu acordat agenției Reuters, că vrea să încheie o astfel de înțelegere cu Statele Unite ale Americii, țară care a fost până acum principalul susținător al țării invadate de Rusia, în februarie 2022.

Cotidianul american mai scrie că săptămâna viitoare, vicepreședintele SUA, James David Vance, se va întâlni la Conferința de Securitate de la Munchen cu Zelenski.

• Citește și: Președintele Donald Trump anunță noi pași în negocierile privind o încetare a războiului din Ucraina

Vineri, 7 februarie, președintele Donald Trump a declarat că probabil, se va întâlni săptămâna viitoare cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre încheierea războiului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Paun Rohovei va înlocui în funcția de ambasador pe Marko Șevcenko, care a fost rechemat din funcție în martie 2024, după ce i-a expirat mandatul. Diplomat de carieră, el a mai activat la ambasada de la Chișinău în anii 2012-2017, având și o vastă experiență în cadrul ambasadei ucrainene din România.

Dar Rohovei nu a fost prima opțiune a Kievului. În aprilie 2024, Zelenski a anunțat public că-l va trimite la Chișinău pe Oleksi Danilov, secretarul la Consiliului Național de Securitate și Apărare din Kiev, pe care tocmai l-a demis și înlocuit în acea funcție cu șeful serviciului de informații externe, Oleksandr Litvinenko.

Atunci, președintele ucrainean a reiterat importanța R. Moldova pentru Ucraina, ca explicație privind numirea în acest post a fostului secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare.

„Moldova este o țară foarte importantă pentru noi, atât în ce privește provocările de securitate din regiune, cât și în ceea ce privește cooperarea noastră bilaterală”, a spus Zelenski.

Danilov așa și nu și-a prezentat scrisoarea de acreditare autorităților de la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Cum a ajuns Oleksi Danilov, fost șef al securității ucrainene, ambasadorul Ucrainei la Chișinău

Numirea lui Rohovei nu a fost explicată imediat de autoritățile ucrainene. Anterior, el a mai activat ca ambasador cu misiuni speciale la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, fiind responsabil în particular de menținerea contactului cu regiunea transnistreană, în coordonare cu autoritățile de la Chișinău.

Rahovei revine în R. Moldova în perioada în care criza gazelor din regiunea transnistreană se apropie de deznodământ. Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești, concernul rus Gazprom oprind livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului, în perioada 1-10 februarie, a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.

În prezent, Tiraspolul are pe masă o ofertă de 60 milioane de euro prin care UE, prin intermediul Chișinăului, este gata să finanțeze procurarea de gaze pentru regiunea transnistreană și după 10 februarie.

• Te-ar putea interesa și: Gaze în schimbul libertății: Ce așteptări au UE și Chișinăul din partea Tiraspolului

Dar ajutorul este condiționat de respectarea a drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană. Atât deputați din partidul de guvernământ (PAS), cât și deputați din opoziție au spus că își doresc în primul rând ca Tiraspolul să respecte dreptul la libera circulație și la libera exprimare.

În afară de pași în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale, UE și guvernul de la Chișinău vor să se asigure că gazele livrate în stânga Nistrului ajung strict la consumatorii casnici și instituțiile publice vitale, ca școlile sau spitalele, dar nu sprijină industria grea sau minele de criptomonede din regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderul de la Kiev a analizat cu atenție o hartă, cândva clasificată, a zăcămintelor de minerale rare și altor minerale critice, pe parcursul interviului acordat vineri, 7 februarie, agenției de presă Reuters.

Asta în contextul în care luni, pe 3 februarie, președintele american Donald Trump a condiționat continuarea ajutorului SUA pentru Ucraina, pe viitor, de accesul la minerale rare ale țării atacate de Rusia.

„Căutăm să încheiem un acord cu Ucraina în care ei vor asigura ce le dăm noi cu mineralele lor rare și alte lucruri”, le-a spus Donald Trump jurnaliștilor.

În interviul acordat Reuters și publicat vineri, Volodimir Zelenski s-a arătat deschis la propunerea liderului de la Casa Albă.

„Dacă vorbim despre un acord, atunci să facem un acord, suntem în acord cu asta”, a spus Zelenski în interviu, subliniind în același timp nevoia Ucrainei de a obține garanții de securitate din partea aliaților săi ca parte a oricărei înțelegeri.

Reuters reamintește că Ucraina a susținut ideea de a pune la dispoziție mineralele sale rare pentru investiții vestice în toamna anului 2024, când Zelenski a prezentat „planul victoriei”, cu scopul de a-și asigura o poziție de forță în orice eventuală discuție cu Moscova.

Liderul de la Kiev a mai declarat în interviul din 7 februarie că sub 20% din resursele minerale ale țării, incluzând aproximativ jumătate din zăcămintele de elemente rare, sunt sub ocupație rusească.

Mineralele rare sunt esențiale în fabricarea magneților de înaltă performanță, a motoarelor electrice, dar și a electronicelor, iar Zelenski spune că Moscova ar putea să pună la dispoziție astfel de resurse pentru aliații săi Coreea de Nord și Iran, inamici ai SUA.

„Trebuie să-l oprim pe Putin și să protejăm ceea ce avem – o regiune foarte bogată a Niprului, în centrul Ucrainei”, a declarat Zelenski.

În timpul discuției, președintele ucrainean a desfășurat o hartă, în biroul său de la Kiev, indicând numeroase depozite minerale, dar și o arie extinsă de pământ în estul țării, marcată ca conținând minerale rare.

El a evidențiat că țara sa deține cele mai largi rezerve europene de titan - folosite în industria aviatică și spațială, dar și de uraniu - utilizat pentru energie nucleară și arme. Multe dintre depozitele de titan apăreau în nord-vest, departe de linia frontului.

Reuters remarcă faptul că Ucraina și-a schimbat abordarea de politică externă odată cu perspectiva tranzacțională manifestată de noul președinte al SUA, Donald Trump.

Publicația adaugă însă că Zelenski a subliniat că Ucraina nu își cedează resursele pur și simplu, ci oferă un parteneriat cu beneficii reciproce.

„Americanii ne-au ajutat cel mai mult, așa că americanii ar trebui să câștige cel mai mult. Ar trebui să se bucure de această prioritate și o vor face. Mi-ar plăcea să discut cu președintele Trump despre asta”, a declarat el.

Liderul de la Kiev a adăugat că Rusia știe unde sunt resursele critice ale Ucrainei, din studii din perioada sovietică și care au fost duse la Moscova după ce Ucraina s-a desprins de URSS, în 1991.

Zelenski a adăugat că negociază cu partea americană și despre varianta folosirii de către SUA a unor depozite subterane ucrainene, extinse, pentru gaze lichefiate.

Volodimir Zelenski a spus că ar urma să participe la Conferința de Securitate de la Munchen, din 14-16 februarie, unde va participa și trimisul special al Casei Albe pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellog.

Zelenski a spus că echipa sa este în contact constant cu echipa lui Kellog dar și a consilierului de securitate al administrației SUA, Michael Waltz.

El a mai subliniat că este esențial să se întâlnească în persoană cu Donald Trump, înainte ca acesta să se vadă cu Vladimir Putin, întrucât „altfel, ar arăta ca un dialog despre Ucraina, fără Ucraina.”

• Citește și: Kievul are nevoie de arme din partea SUA. Trump vrea la schimb minerale rare din Ucraina

Donald Trump a declarat vineri, 7 februarie, că ar urma să se întâlnească cu Volodimir Zelenski săptămâna viitoare. Zelenski a transmis că prioritatea sa este să sublinieze nevoia Ucrainei de garanții de securitate ca parte a oricărui acord, pentru a preveni lansarea unei alte agresiuni, din partea Rusiei, în viitor.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procurorii au inițiat un dosar penal pentru practicarea ilegală a medicinii, fapt care a dus, din imprudență, la decesul victimei. Anestezista riscă o pedeapsă de până la trei ani de închisoare, conform codului penal, a confirmat pentru Europa Liberă purtătoare de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, care a precizat că procurorii urmează să ia o decizie privind măsura preventivă „în termenul prevăzut de lege”.

• Citește și: Arest preventiv pentru anestezista cercetată în cazul femeii decedate într-un salon de frumusețe

Maniuc, fosta șefă a secției de anesteziologie și terapie intensivă la spitalul clinic al Ministerului Sănătății, este suspectată că i-a administrat anestezia generală Liubei Babuțchi, care ar fi decedat din cauza șocului anafilactic. Dar rezultatele expertizei medico-legale încă nu au fost anunțate de autorități.

Babuțchi a murit pe 30 ianuarie, în timpul unor proceduri estetice de remodelare corporală la un salon de frumusețe din capitală, deținut de ucraineanca Irina Borodkina, cunoscută drept Dr. Serebrova. Imediat după decesul clientei, Borodkina a părăsit teritoriul R. Moldova prin punctul de trecere Palanca, îndreptându-se spre Ucraina.

Salonul nu avea autorizație pentru proceduri medicale

După decesul femeii, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a spus pe 5 februarie că saloanele de înfrumusețare „nu fac parte din domeniul sănătății”, iar activitatea lor nu este reglementată de Ministerul Sănătății. Potrivit ei, aprobarea activității acestor saloane se face ca și în cazul altor afaceri - plăcintării, cabinete de manichiură, frizerii și oricare alte servicii pentru care e necesară doar o autorizare sanitară eliberată de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

• Te-ar putea interesa și: În ce condiții poate fi administrată anestezia și ce riscuri comportă

La rândul său, ANSP susține că a eliberat salonului autorizația de funcționare în anul 2023, pentru genul de activitate „prestări servicii de înfrumusețare și întreținere corporală”, adică proceduri de îngrijire și înfrumusețare non-invazive (non-medicale), precum cosmetologie cu și fără afectarea tenului, masaj facial și corporal, curățarea facială, epilare cu ultrasunet.

ANSP a spus că pentru domeniul medical de activitate, care are drept scop acordarea unor servicii de tratament și înfrumusețare a corpului uman prin metode invazive, nu a eliberat cabinetului cosmetologic acte permisive.

Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor (CNPC) a transmis că, de fapt, ANSP a eliberat două autorizații salonului: cea pentru servicii de înfrumusețare și alta pentru comercializarea cu amănuntul al produselor cosmetice.

CNPC susține că procedura de remodelare corporală la care a apelat Babuțchi reprezintă o intervenție chirurgicală. Pentru a o practica legal, salonul trebuia acreditat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit PA, Comisia de Control al Fișierelor a Interpol a decis revizuirea deciziei din 2020 în sesiunea din 27-31 ianuarie 2025, pe baza informației acumulate în dosarul INTERPOL de către instituție.

La 25 noiembrie 2024, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, anunța că Interpol a acceptat să revină asupra deciziei sale din 2020 și că Republica Moldova va putea să prezinte noi argumente pentru darea în căutare internațională și reținerea lui Plahotniuc, care este cercetat în dosarul numit și „furtului miliardului” privind devalizarea sistemului bancar din 2014.

• Citește și: Soția lui Plahotniuc, acuzată de complicitate la „furtul miliardului”

Din aprilie 2024, Procuratura Anticorupție investighează o schemă de corupție prin care au fost afectate deciziile Comisiei Interpol de a bloca Notificările Roșii și anunțurile de căutare internațională.

Astfel, Procuratura Anticorupție a formulat o cerere către INTERPOL, cerând revizuirea deciziei din iulie 2020 prin care cererea de căutare internațională a lui Plahotniuc a fost respinsă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Astăzi se împlinesc șase luni de la operațiunea Kursk. Prin operațiunile noastre active pe teritoriul Rusiei, am adus războiul acasă în Rusia", a declarat Zelenski în discursul său video nocturn din 6 februarie.

Forțele ucrainene au lansat incursiunea la 6 august, capturând porțiuni de teritoriu în regiunea Kursk, inclusiv orașul Sudja.

Între timp, Institutul pentru studiul războiului, cu sediul la Washington, a declarat la 7 februarie că forțele ucrainene au avansat până la 5 kilometri în regiunea Kursk, cucerind cel puțin o așezare la sud-est de Sudja. Raportul, bazat pe imagini geolocalizate, confirmă că trupele ucrainene au preluat controlul asupra micului cătun Kolmakov, avansând, de asemenea, în apropierea așezărilor Cerkasskaia Konopelka și Fanaseevka.

Bloggerii militari pro-ruși au confirmat câștigurile tactice ucrainene, afirmând că forțele Kievului au penetrat liniile defensive rusești cu până la 5 kilometri.

Canalul Telegram „Dva Maiora” a scris că trupele ucrainene au fost reperate în Fanaseevka și Cerkasskaia Konopelka, deși a susținut că Ucraina nu a reușit să își atingă obiectivul principal de a ajunge în satul mai mare Ulanok.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că toate atacurile ucrainene în direcția Cerkasskaia Konopelka - Ulanok au fost respinse. Moscova nu a recunoscut oficial amploarea ultimei incursiuni ucrainene.

Moscova a afirmat că forțele Kievului au suferit pierderi grele, inclusiv peste 200 de soldați și zeci de vehicule. Informațiile de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate.

Statul Major al armatei ucrainene a făcut o scurtă referire la activitatea militară în regiunea Kursk într-o evaluare a luptelor din 6 februarie, spunând doar că au avut loc cinci ciocniri de la începutul zilei.

Ucraina consideră că terenul capturat în regiunea Kursk ar putea fi o monedă de schimb utilă în eventualele negocieri de pace cu Rusia.

„La un moment dat, când războiul se va îndrepta spre o rezolvare diplomatică, veți vedea cât de importantă a fost această operațiune”, a spus Zelenski, pe rețeaua X, la 5 februarie.

• Te-ar putea interesa și: Soldații nord-coreeni au dispărut de pe frontul din regiunea Kursk

Biroul lui Zelenski a declarat o zi mai târziu că Ucraina este pregătită să deschidă un coridor umanitar pentru a permite sutelor de civili ruși care trăiesc în zonele de frontieră cucerite de Ucraina să se întoarcă pe teritoriul controlat de Rusia.

Mai mult de 1.500 de civili trăiesc încă în zone din regiunea Kursk. Unii dintre aceștia au fost furioși pe autoritățile ruse deoarece au pierdut contactul cu rudele lor despre care se crede că sunt fără comunicații de cealaltă parte a liniei frontului.

„Suntem pregătiți să deschidem un coridor umanitar din regiunea Kursk către adâncul Rusiei, ca răspuns la o cerere oficială din partea Federației Ruse”, a anunțat biroul lui Zelenski.

„Aparent, rușii nu doresc un astfel de coridor umanitar, deoarece nu am primit o cerere corespunzătoare din partea lor”, se arată în declarația citată, care acuză Moscova de „indiferență” față de soarta propriilor cetățeni.

Intensificarea atacurilor ruse asupra civililor în Ucraina

De la declanșarea ofensivei ucrainene în regiunile de frontieră ale Rusiei, aproximativ 130.000 de persoane au părăsit zona. Analistul politic rus autoexilat Dmitri Oreșkin a declarat pentru Current Time că, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Rusia a pierdut controlul asupra teritoriului său recunoscut la nivel internațional în favoarea unei forțe militare străine. Totodată, el a remarcat ironia retoricii președintelui Vladimir Putin despre „apărarea pământurilor rusești”.

Rușii strămutați și-au exprimat frustrarea crescândă față de modul în care guvernul gestionează situația, organizând proteste și cerând locuințe, ajutor financiar și măsuri de securitate mai eficiente.

Kievul afirmă că peste 16.000 de soldați ruși au fost uciși în luptele din regiunea Kursk în ultimele șase luni, iar 909 soldați ruși au fost capturați.

Ministerul rus al Apărării afirmă că Ucraina a suferit 57.000 de pierderi (morți și răniți) în același interval de timp. Ambele părți au refuzat să își dezvăluie propriile bilanțuri.

• Citiți și: Ucraina a lansat o nouă ofensivă în Kursk. Vrea să arate că merită să fie ajutată?

În timp ce Ucraina avansează în regiunea Kursk, forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra zonelor civile, în special în regiunea Sumî din Ucraina. Un atac cu rachete rusești asupra comunității Miropil a distrus în cursul nopții o clădire rezidențială, omorând cel puțin două persoane, iar alte victime s-ar putea să fie prinse sub dărâmături, au declarat autoritățile locale pe 7 februarie.

În total, potrivit autorităților ucrainene, Rusia a lansat 112 drone din mai multe locații, inclusiv Kursk, Oriol, Millerovo, Briansk și Șatalovo. Forțele aeriene ucrainene au declarat că 81 de drone au fost doborâte cu succes deasupra regiunilor Harkov, Poltava, Sumî, Kiev, Cerkasî, Cernihiv, Kirovohrad, Jitomir, Hmelnițki, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Odesa.

Deși majoritatea dronelor au fost interceptate, regiunile Kiev, Sumî și Hmelnițki au suferit daune. Un incendiu a izbucnit în raionul Brovarî din regiunea Kiev din cauza unui atac cu dronă asupra unui garaj, dar nu au fost raportate victime.

În ciuda numărului tot mai mare de victime civile, Rusia continuă să nege că vizează infrastructura civilă, susținând că loviturile sale se concentrează asupra obiectivelor militare. Cu toate acestea, oficialii ucraineni și organizațiile internaționale de supraveghere califică aceste atacuri drept crime de război, menționând că au fost vizate în mod deliberat spitale, școli, instalații energetice și clădiri rezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Emisarul lui Trump pentru Ucraina neagă că va prezenta un plan de pace la München, săptămâna viitoare

De asemenea, la 7 februarie, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andri Ermak, a declarat că Kievul are mari așteptări de la viitoarea vizită a lui Keith Kellogg, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina și Rusia, care urmează să aibă loc după 11 februarie.

El a spus că Ucraina își propune să ofere administrației americane o evaluare cuprinzătoare a situației de pe câmpul de luptă, a eforturilor de mobilizare și a nevoilor de aprovizionare militară. Ermak a subliniat importanța comunicării directe dintre SUA și Ucraina, afirmând că „niciun plan de pace nu poate fi realizat fără implicarea Ucrainei”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a vizitat vineri, 7 februarie, insula Santorini, care se află în stare de urgență, unde a anunțat un pachet de ajutor în valoare de peste trei milioane de euro pentru construirea unei rute de evacuare de urgență în partea de sud a insulei.

„Ne pregătim pentru ce este mai rău, sperând la ce este mai bun. Asta trebuie să facă un stat serios și organizat”, a spus Mitsotakis în timpul unei întâlniri cu oficialii locali, potrivit AFP.

În ultimele zile, armata elenă a adus pe insulă mai multe generatoare electrice, în vreme ce echipele de salvatori au fost deja mobilizate încă de la începutul săptămânii.

Oamenii de știință continuă să monitorizeze situația din regiune, unde o serie de cutremure submarine au atins și magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter, afectând în special insula Santorini și alte trei din apropiere, unde autoritățile au impus închiderea școlilor și au luat alte măsuri de precauție cu un impact mai limitat.

Mitsotakis a vizitat Santorini la o zi după ce guvernul grec a instituit stare de urgență pentru a permite accesul mai rapid la resursele statului. Deși cutremurele din ultima perioadă au provocat pagube minime, mii de locuitori, turiști și muncitori sezonieri au început să părăsească insula, majoritatea plecând spre Grecia continentală.

Peste 6.400 de cutremure au scuturat, timp de nouă zile la rând, insula elenă Santorini - majoritatea mai mici, altele de anvergură până la 5,2 grade pe scara Richter.

Activitatea seismică din ultimele zile a dus deja la mai multe alunecări de teren în arhipelag. Acestea sunt periculoase mai ales pentru că multe clădiri din Santorini sunt construite pe marginea stâncilor, pentru ca proprietarii sau turiștii să se bucure de priveliști panoramice ale faimoaselor apusuri.

• Vezi și: Turcia și Siria marchează doi ani de la marele cutemur. Grecii fug din Santorini, temându-se de unul nou

Chiar dacă aceste cutremure de intensitate mai mică nu duc la prăbușirea rapidă a clădirilor, ele pot dăuna structural clădirile, care riscă apoi să cadă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele instituției, Pavel Postică, a spus Europei Libere că formațiunea condusă de Alexei Lungu nu a prezentat toate declarațiile financiare privind donațiile în numerar, inclusiv în perioada în care activitatea sa a fost restricționată printr-o decizie a Curții de Apel Chișinău.

„Noi punem în aplicare acele prevederi legale care trebuie să fie respectate de toate partide politice. În cazul în care acestea nu sunt respectate, noi inițiem procedurile de regulare pentru a introduce disciplină în rândul partidelor politice”, a explicat Postică decizia CEC.

Vicepreședintele CEC a precizat vineri, 7 februarie, că decizia finală aparține Ministerului Justiției, care urmează să examineze și să decidă dacă sunt argumentele autorității electorale sunt suficiente pentru a cere în instanță dizolvarea partidului.

Ministerului Justiției au confirmat Europei Libere că au recepționat demersul pe 7 februarie.

Liderul „Șansă”, Alexei Lungu, a respins acuzațiile și a afirmat, în timpul unui protest desfășurat în dimineața zilei de vineri la sediul CEC, că a depus toate rapoartele la timp.

• Te-ar putea interesa și: „E o lege pentru a disciplina partidele”. Ce presupune limitarea activității unui partid

În perioada de dinaintea scrutinelor din toamna lui 2024, partidele „Șansă” și „Renaștere”, alături de alte formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor au încercat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”, dar au fost respinși de CEC și instanțele de judecată.

„Șansă” este și primul partid din R. Moldova ai cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.

În prezent, alte șase partide riscă să le fie limitată activitatea pentru neprezentarea unor rapoarte autorității electorale. Majoritatea sunt partide mici și inactive de ani buni. Dar printre ele se numără și Partidul „Renaștere”, încă o formațiune afiliată cu oligarhul fugar Șor, care nu a prezentat la CEC mai multe rapoarte financiare.

În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te