Oficialul american a declarat într-un interviu că i-a spus ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, în timpul întâlnirii lor din 18 februarie în Arabia Saudită că nu va exista o întâlnire între președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin „până când nu vom ști despre ce va fi întâlnirea”.

Astfel de întâlniri nu au loc de obicei „până când nu știi că s-a obținut un rezultat sau un progres”, a adăugat el.

La discuțiile de la Riad, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe pentru a negocia o cale de a pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Atât Putin, cât și Trump au spus că vor să organizeze un summit.

„Momentul când va avea loc acea întâlnire depinde în mare măsură dacă putem face vreun progres către încheierea războiului din Ucraina”.

Rubio a făcut aceste declarații pe 20 februarie într-un interviu cu jurnalista americană Catherine Herridge într-un interviu difuzat pe X.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Chiar ar putea SUA și Rusia să încheie un acord fără Ucraina?

Președintele american Donald Trump face presiuni pentru a obține un acord rapid care să pună capăt războiului. Tacticile sale au alarmat Ucraina și guvernele europene, care se tem că Rusia și SUA ar putea încheia un acord care ignoră interesele lor de securitate.

Pe 19 februarie, Trump a șocat Ucraina și aliații săi europeni, numindu-l pe președintele Volodimir Zelenski „dictator” și dând vina pe Ucraina pentru invazia pe scară largă a Rusiei.

SUA absente, Rusia și China - prezență la nivel înalt la G20

Lavrov a participat pe 20 februarie la o reuniune a Grupului celor 20 de națiuni în Africa de Sud unde s-a întâlnit și cu ministrul chinez de Externe Wang Yi.

Lavrov a declarat că relațiile Rusiei cu China „au devenit și rămân un factor din ce în ce mai semnificativ în stabilizarea situației internaționale și în prevenirea alunecării acesteia într-o confruntare totală”, potrivit unui comunicat emis de Ministerul rus de Externe.

Wang le-a spus altor miniștri de externe din G20 că se deschide o „fereastră pentru pace” pentru Ucraina, iar China sprijină „toate eforturile care conduc la pace”, potrivit unui comunicat al ministerului chinez de Externe.

G20 este alcătuit din 19 dintre cele mai mari economii ale lumii, Uniunea Europeană și Uniunea Africană. Africa de Sud deține în prezent președinția rotativă a organizației, al cărei scop este de a reuni țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare pentru a crea o bază pentru stabilitatea economică globală și pentru a încuraja cooperarea.

Secretarul de stat SUA, Marco Rubio, nu a participat la reuniunea G20 pe fondul tensiunilor cu Africa de Sud pe care administrația Trump o acuză că are politici anti-americane.

SUA au fost reprezentate la G20 de Dana Brown, ambasadorul interimar în Africa de Sud.

Întrevedere Zelenski - Kellog la Kiev

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus joi, 20 februarie, că a avut o „discuție bună” cu generalul Keith Kellog, trimisul președintelui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina. După întrevederea celor doi era planificată o conferință de presă, dar aceasta a fost anulată.

În declarațiile sale de după întrevederea cu oficialul american, Zelenski a spus că este important pentru Ucraina și „întreaga lume liberă” ca puterea americană „să existe”. Președintele ucrainean a spus că a discutat cu trimisul american despre situația de pe câmpul de luptă, returnarea prizonierilor de război și garanțiile eficiente de securitate.

Zelenski a reiterat că Ucraina dorește să asigure o pace „puternică și de durată” și că este pregătită de un „acord puternic, eficient de investiții și securitate cu președintele Statelor Unite”. O primă variantă a acestui acord, prezentată de secretarul Trezoreriei, Scott Besent, aflat la Kiev la începutul acestei săptămâni, a fost respinsă de președintele ucrainean.

Citește și: SUA: Nu toți republicanii sunt de acord cu criticarea lui Zelenski

„Succesul ne unește pe toți. Relaţiile puternice Ucraina-SUA aduc beneficii întregii lumi. Îi mulțumesc generalului Kellogg pentru munca comună de a obține rezultate importante”, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski pe X și pe Facebook la finalul întrevederii cu trimisul președintelui Trump pentru Rusia și Ucraina.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului moldovean a menționat pe pagina sa de Facebook că acest premiu este „o recunoaștere a muncii tuturor celor care cred în libertate și construiesc o Moldovă mai bună.”

În postarea sa, Maia Sandu a ținut să menționeze și faptul că „în fiecare zi, moldovenii pun umărul la o Moldovă mai puternică, liberă și democratică”, iar „efortul lor este recunoscut și de partenerii noștri internaționali.”

Al doilea laureat al premiului din acest an este antreprenorul și filantropul german, Michael Otto.

Președinta va dona suma aferentă acestui premiu - 100.000 de euro pentru proiecte în satul său natal, Risipeni, raionul Fălești.

Anterior, Sandu a mai donat componentele bănești ale premiilor primite, cum ar fi „Timișoara pentru Valori Europene” în ianuarie 2024 sau Premiul Robert Blum pentru democrație de la Leipzig, Germania, în mai 2024.

Premiul Reinhard Mohn este o distincție înființată relativ recent de Fundația Bertelsmann. El a fost acordat începând din 2011, de exemplu fostului pastor est-german și președinte al Germaniei reunificate Joachim Gauck, pentru apărarea democrației, sau președintelui Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, pentru cum a ajutat ca țara lui să devină „smart country”, adică guvernată în mare măsură digital.

Anul acesta a fost prima dată când au fost doi laureați ai premiului înființat în memoria omului de afaceri german Reinhard Mohn (1921-2009), întemeietorul Fundației Bertelsmann, care este cea mai mare fundație din Germania.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Joi, Okamura, născut din tată japonez și mamă cehoaică la Tokio, a primit înștiințarea de la poliție că va fi cercetat pentru afișele care prezentau, de pildă, un bărbat negru cu un cuțit însângerat, însoțit de textul „De așa chirurgi nu avem nevoie”.

Afișele au fost expuse zile la rând inclusiv în plin centrul capitalei cehe, Praga, într-un loc frecventat puternic de turiști, în plin sezon, la Mustek, în extremitatea de vest a pieței centrale a orașului nou, Vaclavske namesti.

Deputatul Okamura, al cărui partid SPD se bucură constant de aproximativ 10% din opțiunile de vot, ar putea fi condamnat la trei ani de închisoare dacă este găsit vinovat. El susține că ar fi victima unui proces politic, după ce majoritatea colegilor săi din camera inferioară a Parlamentului au votat recent să-i ridice imunitatea.

Cehia este una din țările care găzduiesc cei mai mulți ucraineni, raportat la propria populație, dar nu are minorități importante de persoane originare din Orientul Mijlociu sau Africa, precum vecinele ei Germania sau Austria.

În țara central-europeană membră în NATO și Uniunea Europeană vor avea loc anul aceste alegeri parlamentare, iar concurenții principali vor fi actuala alianță de guvernare provestică de centru-dreapta și câteva partide care ori au fost de la început extremiste de dreapta, precum SPD, ori au alunecat spre dreapta xenofobă, ca mișcarea ANO a fostului premier Andrej Babis. ANO conduce mereu detașat în sondajele de opinie, ajungând recent la 35% din preferințe - dar nu este limpede dacă va avea cu cine să se alieze după o previzibilă victorie la toamnă.

Prea generoși cu ucrainenii?

Partidul lui Okamura, SPD, exploatează temerile unor cehi că statul ar fi prea generos cu ucrainenii și se aliniază retoricii „pacifiste”, proruse față de războiul din Ucraina, în vreme ce guvernul și președintele Petr Pavel, un fost comandant NATO, sunt printre suporterii cei mai activi ai Kievului.

Okamura s-a apărat de criticile că ar fi rasist inclusiv invocând faptul că el are origini și înfățișare asiatice, fapt pentru care a fost „șicanat” de multe ori - deci n-are cum, spune el, să fie rasist.

Politicianul de 52 de ani are un frate mai mare, Hayato Okamura, care este și el deputat, dar într-unul din partidele centriste de guvernare. Cei doi aproape nu vorbesc unul cu altul, din cauza convingerilor diferite. Săptămâna trecută, când parlamentul a votat ridicarea imunității parlamentare a lui Tomio, Hayato a luat cuvântul ca să spună că fratele lui într-adevăr a greșit, dar el se va abține de la vot, căci „îl cunoaște din leagăn”.

Tomio a povestit în presă că tatăl i-a părăsit pe ei și mama lor când erau mici, iar ei s-au întors în Cehoslovacia și au fost nevoiți să stea o vreme într-un orfelinat, unde au fost șicanați inclusiv pentru că erau „diferiți”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Gruparea Hamas, considerată organizație teroristă în SUA, UE și Israel, a predat trupurile a doi băieți, Ariel, în vârstă de 4 ani și Kfir în vârstă de nouă luni, și al mamei lor, Shiri Bibas, împreună cu cel al unui al patrulea ostatic, Oded Lifschitz. Cei patru au fost răpiți în atacul grupării asupra Israelului din 7 octombrie 2023, scrie Reuters.

Cadavrele au fost predate Crucii Roșii de militanți înarmați ai Hamas, îmbrăcați în uniforme negre și de camuflaj. După ce au fost predate, sicriile au fost scanate pentru explozibili, iar mai apoi transportate în Israel, a transmis armata israeliană.

Predarea de joi reprezintă prima întoarcere de trupuri de ostatici decedați în cadrul acordului actual.

Sâmbătă, 22 februarie, gruparea Hamas ar urma să întoarcă șase ostatici vii, în schimbul a altor sute de palestinieni, printre care se așteaptă să fie mai multe femei și minori reținuți de armata israeliană în Fâșia Gaza în timpul războiului.

Până în prezent, au fost eliberați 19 ostatici israelieni, precum și cinci thailandezi.

Cine au fost ostaticii

Unul dintre băieții ale căror trupuri au fost predate, Kfir Bibas, a fost răpit împreună cu tatăl său, Yarden, din kibbutzul Nir Oz, una dintre comunitățile aflate aproape de Gaza, invadate la 7 octombrie 2023 de Hamas.

În noiembrie 2023, gruparea palestiniană a spus ceea ce susține și acum - că băieții și mama lor au fost uciși într-un atac aerian israelian, dar autoritățile israeliene încă nu au confirmat oficial decesele, până acum.

Yarden Bibas, în vârstă de 32 de ani, a fost eliberat într-un schimb de ostatici contra deținuți la începutul acestei luni, dar familia sa a spus în această săptămână că „drumul lor nu s-a terminat” până când nu vor primi confirmarea finală a ceea ce s-a întâmplat cu băieții și mama lor.

Familia Bibas a ajuns un simbol al suferințelor israelienilor afectați de atacul Hamas in 7 octombrie.

Celălalt ostatic, Lifschitz, avea 83 de ani când a fost răpit din același kibbutz, la a cărui înființare a contribuit. Soția sa Yocheved, în vârstă de 85 de ani la momentul respectiv, a fost răpită cu el și eliberată două săptămâni mai târziu, împreună cu o altă femei în vârstă.

• Vezi și: Alţi trei ostatici israelieni au fost eliberaţi sâmbătă de Hamas
  

Acordul de încetare a focului prevede ca Israelul și Hamas să negocieze o a doua fază în care Hamas va elibera toți ostaticii rămași, iar Israelul ar urma să fie de acord cu încetarea focului pe termen nelimitat. Războiul ar putea fi reluat la începutul lunii martie dacă nu se ajunge la un acord.

Israelul a transmis în mod repetat că este încă hotărât să distrugă Hamas. Un partener cheie de extremă dreapta în coaliția premierului Beniamin Netanyahu a cerut deja reluarea războiului după prima fază a încetării focului.

Hamas spune că nu va elibera ostaticii rămași fără încheierea războiului și retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza.

Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și peste 250 de ostatici au fost răpiți în atacul Hamas din Israel din octombrie 2023. În atacurile de răspuns ale Israelului au murit peste 47.000 de palestinieni.

Aproximativ jumătate dintre ostaticii luați de Hamas au fost eliberați în noiembrie 2023, în timpul singurului armistițiu de până acum, iar alții au fost recuperați vii sau morți în timpul campaniei militare israeliene din Gaza.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Recean a vizitat șantierul din raionul Vulcănești împreună cu noul ministru al Energiei, Dorin Junghietu. Șeful Guvernului a anunțat că, pentru a ca lucrările să fie realizate conform planului, echipele de muncitori vor fi suplimentate.

„Săptămâna aceasta, a fost dat startul lucrărilor în raionul Cimișlia și avem nevoie de mai multă viteză”, a spus premierul. În urmă cu trei zile, Ministerul Energiei a precizat că lucrările de construcție sunt realizate în proporție de 22%, în vreme ce progresul general al proiectului este de circa 50%.

• Vezi și: Construcția liniei Vulcănești-Chișinău s-a extins în raionul Cimișlia

Autoritățile moldovene doresc să finalizeze lucrările la linia de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești, de 400 kV, până la finalul acestui an, pentru a importa curent din România, ocolind regiunea transnistreană, așa cum se întâmplă în prezent.

Guvernul a precizat, într-un comunicat emis la scurt timp după vizită, că linia va avea 158 de kilometri, iar de-a lungul ei vor fi instalați 508 stâlpi pentru susținerea și întinderea conductoarelor.

„În prezent, lucrările se desfășoară pe o distanță de peste 70 de km, în mai multe localități din UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Taraclia, Cahul și Cimișlia. Totodată, contractorul a primit acces pentru extinderea lucrărilor în Hâncești și Vulcănești”, se arată în comunicat.

Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au început efectiv în aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania KEC International Limited din India.

Reprezentanții companiei indiene, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren.

Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost salutat de președinta moldoveană, Maia Sandu, care a spus, într-o postare pe rețele, că banii vor ajuta la avansarea reformelor, creșterea economică și consolidarea rezilienței „în fața provocărilor tot mai mari”.

Potrivit noilor prevederi, care trebuie să fie aprobate de Parlamentul European la sesiunea plenară din martie, R. Moldova va primi în total 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.

20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.

Noua variantă a mecanismului include o majorare cu 100 de milioane a mecanismului, în care au fost incluse cele 60 de milioane destinate regiunii transnistrene, refuzate, însă, de administrația de la Tiraspol.

• Citește și: Tiraspolul respinge oferta UE. Va primi gaz prin companii din Ungaria și Dubai, cu câteva condiții

Consensul la care au ajuns eurodeputații și statele membre ale UE prevede că R. Moldova va primi imediat după intrarea în vigoare a mecanismului de sprijin cu 200 de milioane de euro mai mult. Se întâmplă după ce a fost aprobată creșterea de la 7% la 18% a sumei care va fi acordată ca prefinanțare.

Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.

Acordul provizoriu, convenit între europarlamentari și Consiliul UE, va fi înaintat Parlamentului European pentru aprobarea finală la sesiunea plenară din martie. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus, într-o postare pe rețele, că primele fonduri ar putea ajunge în R. Moldova până în luna mai.

• Vezi și: Planul de creștere economică pentru Moldova: Unde ar putea ajunge cele 1,8 miliarde de euro promise de UE

Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova este un instrument de finanțare a dezvoltării economice, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 10 octombrie 2024.

Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice.

Totodată, Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA.

Până la intrarea banilor în cont, Guvernul de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, iar la Bruxelles, instituțiile UE să aprobe acest plan.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a fi pus în libertate, Ermurachi a fost forțat să semneze o cerere de grațiere adresată liderului separatist Vadim Krasnoselski, deși s-a declarat mereu nevinovat și a cerut eliberarea sa prin recunoașterea drepturilor sale, nu printr-un act de clemență, scrie sursa citată.

Fostul deținut a fost persecutat pentru opiniile sale publice critice față de regimul de la Tiraspol. În 2021, a fost acuzat de „instigare la ură interetnică” și „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene”, după ce l-a numit „marionetă” pe Vadim Krasnoselski într-o discuție privată. După o primă condamnare cu amendă, a fost în cele din urmă închis în 2023, în baza unei decizii emise de același „judecător” care l-a trimis în detenție și pe Victor Pleșcanov.

În perioada detenției, Ermurachi a fost supus la multiple abuzuri, inclusiv interzicerea corespondenței către Misiunea OSCE și deteriorarea condițiilor de trai, ceea ce i-a afectat grav sănătatea.

Cu o zi mai devreme, pe 18 februarie, alți doi deținuți ilegal - Alexandr Dimov și Stanislav Derebcinschi au fost eliberați.

• Vezi și: Încă doi deținuți, eliberați din Transnistria la solicitarea Chișinăului. Unul dintre ei fusese condamnat pentru terorism

În ultimul timp, mai multe persoane au fost eliberate din închisorile din regiunea transnistreană în contextul negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol privind tranzitul gazelor, autoritățile moldovene condiționând acest proces inclusiv de soluționarea cazurilor deținuților politici.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tate, cu dublă cetățenie americană și britanică, se confruntă cu mai multe acuzații în România, inclusiv trafic de minori și relații sexuale cu minori, precum și spălare de bani și organizarea unui grup infracțional, dar le neagă, pe toate.

Potrivit Financial Times, administrația președintelui american Donald Trump a adus în discuție cazul său cu autoritățile române săptămâna trecută, cerând Bucureștiului să le returneze pașapoartele lui Tate și fratelui său Tristan, scrie AFP.

Procurorii români susțin că fostul kickboxer Tate, de 38 de ani, fratele său, de 36 de ani, și două femei au înființat la începutul anului 2021 o organizație criminală în România și în Marea Britanie și au exploatat sexual mai multe victime. Frații spun că sunt nevinovați.

Cele patru femei britanice, care au intentat un proces civil împotriva lui Tate la Înalta Curte din Marea Britanie, acuzându-l de viol și control coercitiv între 2013 și 2016, au îndemnat Washingtonul să nu se implice.

„Sperăm că autoritățile române și britanice vor fi lăsate în pace să își facă treaba”, au declarat reclamantele într-o declarație, afirmând că orice relaxare a restricțiilor de călătorie le-ar permite fraților să fugă de justiție.

„Nu m-am simțit presat” (Hurezeanu)

Premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat marți că Statele Unite „nu au făcut nicio solicitare” cu privire la „situația juridică” a fraților.

Însă ministrul de Externe Emil Hurezeanu a confirmat că emisarul lui Trump, Richard Grenell, i-a prezentat cazul lui Tate la Conferința de Securitate de la Munchen de săptămâna trecută, a relatat presa română.

Hurezeanu a spus însă că el nu s-a simțit „presat” de american.

„Nu știu ce presiuni de altă natură au fost făcute înainte sau după, dar ceea ce am discutat cu dl. Grenell a fost cordial, informal, scurt, fără obligații și cu siguranță nu am detectat nicio formă de presiune", a spus Hurezeanu la Euronews, marți seară.

Avocatul victimelor din Marea Britanie, Matthew Jury, a declarat că presiunea americană, dacă se confirmă, este „bizară și scandaloasă”.

„Ar fi jenant pentru guvernul britanic și o abdicare completă de la responsabilitatea sa față de victime dacă ar sta deoparte și ar lăsa ca acest lucru să continue”, a declarat Jury, adăugând că femeile sunt «absolut șocate».

Un aliat al sprijinitorilor lui Trump?

Andrew Tate s-a mutat în România în urmă cu câțiva ani, după ce a început o afacere cu camere web în Regatul Unit.

El a devenit celebru în 2016, când a apărut pentru prima dată în reality show-ul britanic „Big Brother”, dar a fost eliminat după apariția unui videoclip în care apărea atacând o femeie.

El a apelat apoi la platformele de socializare pentru a-și promova opiniile adesea misogine și divizive cu privire la ce este succesul și cum poți ajunge la el.

O instanță din România a aprobat o cerere britanică de extrădare a fraților Tate, însă numai după încheierea procedurilor judiciare din România.

Revista Forbes scrie că Tate, care are peste 10 milioane de urmăritori pe X, l-a lăudat în mod repetat pe președintele american Donald Trump și i-a îndemnat pe urmăritorii săi americani să voteze pentru Trump la alegerile din 2024, postând laude precum: „Tot ce face Trump este să câștige" și afirmând că cei care i se opun ar trebui să fie „expulzați din țară".

Avocatul reclamantelor britanice, Jury, a declarat: „Este foarte clar din postările și declarațiile publice ale membrilor administrației Trump de pe rețelele de socializare că există o mare susținere pentru Tate." „Ei fie nu știu, fie nu le pasă de natura și gravitatea acuzațiilor", a mai declarat el pentru BBC Newsnight.

Robert Jenrick, ministrul de externe din umbră, conservator, al Regatului Unit, a declarat marți că frații Tate „trebuie să se confrunte cu sistemul nostru de justiție”, potrivit AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Perciun a spus Europei Libere, pe 19 februarie, că evaluarea a permis școlilor să vadă „situația reală” privind pregătirea elevilor la matematică și să „pornească de la ea în pregătirea lor pentru examenele de clasa a IX-a din acest an”.

Circa 60% din elevii de gimnaziu care au participat la testarea tematică la matematică au luat note negative. Potrivit rezultatelor văzute de Europa Liberă, printre cei de clasa a VIII-a rata de promovare a fost de 44,8% și nota medie – 3,88, iar de clasa a IX-a – 37% și, respectiv, nota 3,56.

Ministrul a spus că testarea a arătat că „nivelul de pregătire al elevilor la matematică este unul nesatisfăcător”, fapt cunoscut de autorități și din evaluările PISA (Programme for International Student Assessment) din anii precedenți.

La testările care au fost organizate pe 27 și 28 noiembrie 2024, la două probe, au participat, benevol, peste 18.000 de elevi din 486 de școli, din 32 de raioane. Rezultatele au arătat că majoritatea elevilor s-au descurcat bine la limba română, dar au picat testul la matematică.

Perciun susține că a discutat rezultatele evaluării cu șefii direcțiilor de învățământ. „Mesajul nostru general pentru sistemul educațional și cel administrativ este că avem nevoie de o mobilizare în ajunul examenelor de clasa a IX-a din acest an. Ca să nu avem surprize neplăcute în luna august, este nevoie ca toată lumea să facă un efort mai mare în acest an”, a spus Perciun.

El a reamintit că ministerul a pregătit mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe elevii clasei a IX-a să se pregătească de examenul la matematică de la finalul treptei gimnaziale.

• Te-ar putea interesa și: Rezultate dezastruoase la pretestarea la matematică din gimnaziu: Media – sub 4

În cadrul campaniei „Matematica de la egal la egal”, susținută de UNICEF și PNUD, peste 600 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a vor deveni mentori pentru colegii lor de gimnaziu.

Totodată, circa 600 de profesori au fost instruiți să mediteze la matematică elevii de clasa a IX-a. Lecțiile adăugătoare vor începe în aprilie și se vor ține în weekenduri. Profesorii vor primi câte 350-400 de lei pentru o oră și vor fi plătiți din banii partenerilor externi.

De asemenea, spune Perciun, anul acesta, toți elevii de gimnaziu vor avea trei încercări pentru a susține examenele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Szijjarto a anunțat într-un video publicat pe Facebook că Ungaria a blocat sancțiunile împotriva a 27 de persoane fizice și juridice din Rusia, inclusiv Patriarhul Kiril al Moscovei și al întregii Rusii, Comitetul Olimpic Rus și două cluburi de fotbal, nenumite.

Potrivit TASS, Szijjarto a declarat că „era sancțiunilor s-a încheiat", iar Budapesta speră că „relațiile se vor îmbunătăți până la punctul în care aceste sancțiuni pot fi abandonate complet", în lumina discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite.

Declarația vine la o zi după ce miniștrii de externe din SUA și Rusia s-au întâlnit în Arabia Saudită pentru prima dată de la invadarea Ucrainei de către ruși, în februarie 2022.

Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, ca stat-agresor în Ucraina, a fost adoptat miercuri și prevede inclusiv intrezicerea importurilor de aluminiu din Rusia.

Țările din UE ar fi vrut să-l sancționeze pe Patriarhul Kiril pentru declarația sale de slăvire a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, pe care l-a numit cândva „sfânt”.

Ziarul ucrainean European Pravda a scris că Ungaria îl salvează periodic pe Kiril de sancțiunile UE, începând încă din 2022, la fiecare nou „pachet” - ultima oară în decembrie anul trecut, când a fost adoptată a 15-a rundă.

În schimb, altă țară central-europeană din UE și NATO, Cehia, continuă să-l aibă pe Kiril pe „lista neagră”, datorită poziției sale față de războiul din Ucraina.

În aprilie 2023, Praga a anunțat că Patriarhul este primul rus pe lista de interdicție de intrare în Cehia, citând sprijinul lui pentru regimul președintelui Vladimir Putin și glorificarea invaziei rusești în Ucraina.

În august 2024, Cehia l-a expulzat pentru motive ce țin de securitatea națională pe capul bisericii ortodoxe cehești (confesiune minoritară), rusul Nikolai Lișceniuk, considerat un slujitor fidel al lui Kiril.

Kiril are de asemenea interdicții de intrare în țările baltice încă din anul 2022, tot din cauza sprijinirii invadării Ucrainei, ca și în general a politicilor agresive ale Rusiei față de vecinii ei.

• Vezi și: Patriarhul Kiril se numără printre persoanele incluse în a șasea rundă de sancțiuni UE

Deputații din Parlamentul Estoniei au dezbătut marți un proiect de lege care ar impune efectiv Bisericii Ortodoxe Estoniene a Patriarhatului Moscovei, filiala Bisericii Ortodoxe Ruse, să rupă legăturile cu Moscova și cu Patriarhul Kiril - sau să fie lichidată.

Rusia a protestat față de fiecare asemenea demers, punându-l pe seama „rusofobiei” țărilor respective.

Miercuri, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a informat Duma de Stat de la Moscova că l-a „familiarizat” pe colegul său american Marco Rubio, la discuțiile de marți din Arabia Saudită, cu încercările Ucrainei de a „distruge tot ce este rusesc”, inclusiv prin „interzicerea” limbii ruse și scoaterea în afara legii a ramurii pro-ruse a Bisericii Ortodoxe.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Declarația lui Dmitriev vine după recenta întâlnire a oficialilor ruși și americani din Arabia Saudită, prima la nivel înalt de la invadarea de către Moscova a Ucrainei în 2022, scrie Reuters. Oficialul rus, care a studiat la Harvard și Stanford în anii 1990, a avut la Riadh întrevederi cu oficialii americani, printre care și secretarul de stat Marco Rubio.

Mai multe companii occidentale, printre care McDonald's și Caterpillar, au părăsit Rusia, unele dintre ele înregistrând pierderi mari, după ce au fost obligate să-și vândă activele cu reduceri semnificative.

Președintele american, Donald Trump, a venit însă cu o nouă politică față de Rusia și Ucraina, aranjând discuții directe cu Moscova, fără participarea Ucrainei sau a puterilor europene și vorbind despre scăderea prețului petrolului, unul din principalele produse de export ale Rusiei.

Ceea ce face Trump, scrie Reuters, este în contrast cu obiectivele administrației Biden, care și-a propus izolarea Rusiei. Mulți spun că efortul nu pare să fi reușit, din moment ce economia rusă a crescut mai rapid decât a SUA sau UE în 2023 și 2024.

În acest context, Fondul de Investiții Directe din Rusia „se așteaptă ca un număr de companii americane să revină pe piața rusă în al doilea trimestru din 2025”, a spus șeful acestuia, Kiril Dmitriev pentru agenția rusă de știri TASS.

El a mai spus că procesul de revenire nu va ușor, deoarece „multe nișe sunt deja ocupate” de producătorii locali.

Pierderi de peste 320 de miliarde de dolari

Potrivit lui Dmitriev, care a lucrat cu firmele americane Goldman Sachs și McKinsey, companiile americane ar fi pierdut 324 de miliarde de dolari din cauza retragerii din Rusia.

Dmitriev a prezentat jurnaliștilor de la Reuters calcule ce arătau că sectorul IT și Media din SUA ar fi pierdut 123 de miliarde de dolari, sectorul sănătății a pierdut 94 de miliarde de dolari, iar cel financiar - 71 de miliarde de dolari.

• Vezi și: „Domnul Kiril”. Un economist născut la Kiev ar putea juca un rol mare în discuțiile Rusia-SUA

„Multe active au fost vândute practic la evaluări foarte scăzute, la un discount uriaș”, a spus Dmitriev pentru Reuters marți, 19 februarie, la Riadh.

Oficialul a adăugat că în opinia sa, marii producători de petrol americani care au avut „afaceri foarte de succes în Rusia”, se vor „întoarce într-un anumit moment”.

Companiile vizate nu au reacționat imediat, iar cifrele arătate de Dimitriev nu au fost confirmate din surse independente.

Sute de companii occidentale au rămas în Rusia

Un raport al Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale din 3 octombrie 2024 a relevat că peste 1.700 de companii din țări care au impus sancțiuni Rusiei pentru invadarea la scară largă a Ucrainei, sunt încă prezente pe piața rusă.

Multe și-au amânat plecarea sau au renunțat la ea din cauza barierelor legale introduse de guvernul președintelui rus, Vladimir Putin, a potențialelor pierderi financiare sau din alte cauze.

La finalul lunii septembrie, peste 420 de companii europene și americane, printre care și IKEA, și-au încheiat totuși ieșirea de pe piața rusă, în vreme ce 790 și-au suspendat oficial activitățile. Printre acestea se numără companii precum Chanel sau Apple. Alte circa 560 și-au limitat activitățile, iar în jur de 140 au amânat orice investiții.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Popșoi a explicat că instituția își va sista activitatea abia după denunțarea unui acord moldo-rus, semnat în 1998 și ratificat trei ani mai târziu – procedură care va dura „câteva luni” pentru că autoritățile moldovene vor respecta „toate etapele legale” ale dreptului internațional.

„Durata denunțării depinde de viteza cu care va fi depus proiectul la Guvern, apoi Parlament, apoi urmează notificarea părții ruse. E vorba de câteva luni”, a spus ministrul răspunzând la întrebarea Europei Libere după ședința de Guvern din 19 februarie.

Pe 13 februarie, Ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, cunoscut drept „Casa rusă”, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.

Potrivit lui Popșoi, procedura de denunțare va începe „în cel mai scurt timp” prin elaborarea de către Ministerul Culturii (care este responsabil de acest acord) a unui proiect de denunțare, care va fi prezentat Guvernului.

Dacă cabinetul de miniștri va da aviz pozitiv proiectului, atunci acesta va ajunge la deputați, care trebuie să-l aprobe în două lecturi. Abia după aceasta, Ministerul Afacerilor Externe va putea notifica partea rusă privind denunțarea acordului.

Moscova a transmis pe 18 februarie, prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, că autoritățile ruse încă „nu au primit notificare privind denunțarea acordului” din partea Chișinăului, iar centrul ar urma să activeze până „la mijlocul anului 2026”. Zaharova a criticat inițiativa Chișinăului, spunând că închiderea centrului este „manifestare a cursului antirusesc” al autorităților moldovene.

• Te-ar putea interesa și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus

La rândul său, Popșoi a catalogat criticile ruse drept „propagandistice” și a subliniat că autoritățile moldovene „nu au nimic împotriva limbii și culturii ruse”, iar închiderea centrului este legată de activitatea „subversivă” a acestuia, împotriva suveranității R. Moldova.

Acordul din 1998 nu are un termen limită și se prelungește automat la fiecare cinci ani. Următoarea prelungire ar trebui să aibă loc la mijlocul anului 2026.

Potrivit prevederilor documentului, dacă Chișinăul nu mai vrea prelungirea acordului, atunci acesta este obligat să notifice Moscova cu cel puțin jumătate de an înaintea prelungirii automate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Din păcate, președintele Trump, pentru care avem un mare respect în calitate de lider al poporului american, trăiește în acest spațiu al dezinformării”, a spus Zelenski la o conferință de presă la Kiev, acuzând Moscova că îl induce în eroare pe liderul de la Washington.

Făcând referire la rezultatele unui sondaj de opinie al institutul KMIS din Kiev, care au fost publicate tot pe 19 februarie, Zelenski a spus că are un nivel de încredere de 57%.

„Dacă cineva vrea să mă schimbe chiar acum - nu va funcționa”, a spus Zelenski.

El a afirmat, de asemenea, că discuțiile între reprezentanții SUA și Rusiei, care au avut loc pe 18 februarie în capitala saudită Riad, ar fi dus la scoaterea Moscovei din izolarea internațională. Totodată, el și-a exprimat nemulțumirea față de ceea ce anumit „relaxarea” poziției SUA față de Rusia. Potrivit lui Zelenski, doar 1% din populația ucraineană sprijină concesiile față de Rusia, fără să numească sursa acestor date.

„Statele Unite l-au ajutat pe Putin să iasă din mulți ani de izolare... Suntem pregătiți pentru orice, iar afirmațiile că 90% din toată asistența vine din partea Statelor Unite - înțelegem că adevărul este puțin diferit, deși suntem cu siguranță recunoscători pentru ajutor. De aceea, aș dori să văd mai mult adevăr din partea echipei Trump, pentru că toate acestea cu siguranță nu au un impact pozitiv asupra Ucrainei, dar au un impact asupra a ceea ce fac ei pentru a-l izola pe Putin”, a spus Zelenski, citat de serviciul ucrainean al RFE/RL.

Președintele american Donald Trump a susținut o conferință de presă pe 18 februarie la reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, în timpul căreia a părut să fi dat vina pe Volodimir Zelenski pentru invazia Moscovei în Ucraina, spunând că a fost „dezamăgit” că președintele ucrainean s-a plâns că a fost exclus de la discuțiile SUA-Rusia din Arabia Saudită pentru încheierea războiului.

„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să-l începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.

Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat adesea vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO. Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care a avut puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.

• Vezi și: Trump este „mai încrezător” că se va ajunge la un acord privind Ucraina după discuțiile de la Riad

Trump a adăugat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, spunând: „Nu este o preocupare a Rusiei, este ceva care vine din partea mea și din partea multor alte țări”.

Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.

Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în cadrul legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 și care continuă și în prezent, după prelungiri repetate.

Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.

La discuțiile de la Riad, primele discuții oficiale la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe de negociere a unei căi de încheiere a războiului „cât mai curând posibil”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit deciziei aprobate în ședința din 19 februarie, guvernul va continua să asigure compensarea a 50% din creșterea tarifului la energia electrică (fără TVA) pentru companiile eligibile. Valoarea maximă a compensației pentru un beneficiar nu va depăși 5 milioane de lei.

Inițial, executivul prevăzuse compensații pentru primele trei luni ale anului.

Totodată, executivul a eliminat unul din criteriile de eligibilitate și anume ca, în 2024, cheltuielile pentru energia electrică să fi reprezentat cel puțin 3% din veniturile întreprinderii.

Modificările vin la o săptămână după expirarea stării de urgență în domeniul energetic, care a durat 60 de zile și a fost instituită în legătură cu sistarea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. Criza energetică din regiunea transnistreană, care a fost aplanată cu sprijinul Chișinăului și al UE, a dus la o majorare bruscă a prețurilor la energie pe malul drept al Nistrului.

Programul de compensații este destinat mai ales întreprinderilor din sectorul agricol și industria de prelucrare, care folosesc energia electrică în procesul de producție. Scopul acestuia este să sprijine producătorii locali, dar și să tempereze creșterea prețurilor și presiunile inflaționiste generate de scumpirea resurselor energetice.

• Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru lumină – direct în factură, pentru încălzire – în bani

Întreprinderile cu cel mai mare consum de electricitate reprezintă sectorul industrial - 28% din consumul sectorului real al economiei.

Companiilor din industria alimentară le revine 48% din consumul total al sectorului industrial, iar producătorilor de materiale de construcție (sticlă, ciment, var, articole din beton etc.) - 20%.

Altor activități industriale le revin 8,5%, industriei textile și de pielărie – 6,4%; industriei chimice și petrochimice (inclusiv industria farmaceutică) - 4,3%, industriei constructoare de mașini – 3% din consumul total al sectorului industrial.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Kellogg s-a aflat în ultimele zile într-un turneu prin capitalele europene, încercând să afle cum ar putea contribui membrii europeni ai alianței nord-atlantice la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la o înțelegere de pace.

Marți, la Riadh, secretarul de stat SUA Marco Rubio și ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-au întâlnit în premieră, având pe agendă relațiile bilaterale și ajungerea la pace în Ucraina. În paralel, diplomații ruși și americani au discutat tot acolo despre eventuale cooperări economice, iar rușii au anunțat apoi că s-ar prefigura asemenea acțiuni comune în Antarctica.

S-au anunțat de asemenea măsuri pentru reluarea relațiilor diplomatice dintre SUA și Rusia, prin trimiterea de ambasadori, ceea ce potrivit presei semnalează sfârșitul „înghețului” de după invadarea Ucrainei de către Rusia, de la care se vor împlini curând trei ani.

„A avut la dispoziție trei ani”

Discuțiile americano-ruse de la Riadh au fost urmate de o adâncire și mai mare a diferențelor de opinii între președinții Ucrainei și SUA pe tema răspunderii pentru războiul din Ucraina și a căilor de oprire a lui.

În declarații făcute presei americane, Donald Trump și-a repetat dorința de a se întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin în această lună și a ridicat semne de întrebare privind felul cum președintele Zelenski a folosit ajutoarele americane de până acum. „A avut la dizpoziție trei ani”, a spus Trump despre Zelenski, părând să-i reproșeze că nu a făcut eforturi spre pace și chiar că ar fi alimentat războiul.

„Le-am dat cam 350 de miliarde de dolari, iar ei nici măcar nu au facturi despre asta”, a mai spus Trump, care a mai observat, printre altele, că popularitatea lui Zelenski la el în țară este în scădere - o aluzie că ar trebui să permită ținerea de alegeri noi.

„Nu vrem să devenim un centru de materii prime”

Într-un interviu acordat marți presei din Turcia, unde s-a aflat în vizită, Volodimir Zelenski s-a plâns din nou de faptul că Ucraina nu este consultată când se pun la cale discuții ruso-americane despre ea („Noi am aflat din presă”, a spus Zelenski), și a confirmat că a respins un proiect de acord cu SUA despre investiții americane în minerale rare care se găsesc în Ucraina.

„Am spus: acest document nu este gata, nu îl vom semna. Continuați să lucrați la acest document", ar fi declarat Zelenski unor publicații turce după discuțiile purtate marți la Ankara.

„Sunt întotdeauna deschis să investiți în țara noastră, în resursele noastre naturale. Dar dacă trebuie să dăm ceva, trebuie să primim ceva", a mai declarat el, citat de agenția de presă de stat Anadolu.

„Nu vrem să devenim un centru de materii prime pentru niciun continent", a mai spus liderul de la Kiev.

Ostilitățile continuă

Sosirea lui Kellogg la Kiev a avut loc la câteva ore după ce bombardamentele din orașul Odesa din sudul Ucrainei au lăsat peste noapte zeci de mii de oameni fără energie electrică, a declarat președintele Zelenski.

„Cel puțin 160.000 de locuitori din Odesa sunt acum fără căldură și electricitate", a scris el pe social media. „Treisprezece școli, o grădiniță și mai multe spitale au rămas, de asemenea, fără curent sau încălzire."

Guvernatorul regional a declarat că patru persoane au fost rănite, inclusiv un copil.

„Ca urmare a unei lovituri inamice masive asupra unei zone dens populate a orașului, nu există energie electrică, apă și încălzire într-o mare parte a cartierelor rezidențiale", a declarat Ghenadi Truhanov pe Telegram.

El a informat într-o postare separată că 14 școli și peste 500 de case au rămas fără curent electric, adăugând că cel puțin o persoană a fost spitalizată.

Un comunicat al forțelor aeriene a declarat că orașul Odesa a fost lovit de un atac nocturn, adăugând că din 167 de drone, 106 au fost interceptate, în timp ce alte 56 au fost „pierdute” în zonă, fără a provoca pagube.

În ultimii trei ani, Rusia a țintit infrastructura energetică a Ucrainei, precum și orașele și satele acesteia.

În Rusia, guvernatorul regiunii Samara a declarat că dronele rusești au atacat rafinăria de petrol Sizran, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie tot mai mare de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești.

Ieri, la Riadh, diplomații ruși au spus că s-ar fi vorbit despre un posibil moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice în conflictul din Ucraina, dar ele, deocamdată, continuă neabătut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te