Trump a făcut comentariile după încheierea discuțiilor de la Riad dintre secretarul de stat american Marco Rubio și alți oficiali americani și o delegație rusă condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov.

„Cred că am puterea de a pune capăt acestui război”, a declarat el reporterilor, vorbind la o conferință de presă la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida.

El a declarat că s-ar putea întâlni cu președintele rus Vladimir Putin în această lună și că nu se va opune unei inițiative europene de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, o idee discutată în timpul unui summit european la Paris pe 17 februarie.

„Dacă vor să facă asta, sunt de acord”, a declarat Trump, adăugând că Statele Unite nu intenționează să contribuie cu trupe la niciun contingent trimis în Ucraina pentru a oferi garanții de securitate.

De asemenea, el a respins îngrijorarea Ucrainei cu privire la faptul că a fost lăsată în afara discuțiilor din Arabia Saudită, repetându-și afirmația că, dacă ar fi fost președinte în 2022, ar fi putut încheia o înțelegere cu Rusia pentru a evita invazia.

„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.

Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat adesea vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO. Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale lui Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care a avut puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.

Trump a adăugat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, spunând: „Nu este o preocupare a Rusiei, este ceva care vine din partea mea și din partea multor alte țări”.

Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.

Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în cadrul legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 și care continuă și în prezent, după prelungiri repetate.

Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.

• Citește și: Miniștrii de Externe american și rus au discutat la Riad despre Ucraina. Ucraina nu se bucură

La discuțiile de la Riad, primele discuții oficiale la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe de negociere a unei căi de încheiere a războiului „cât mai curând posibil”, a declarat Rubio.

Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pentru politică externă, a confirmat înțelegerea privind echipele de negociere, dar a declarat că este „dificil” să se vorbească despre o dată pentru o potențială întâlnire Trump-Putin.

Rubio a declarat că Uniunea Europeană „va trebui să fie la masă la un moment dat” din cauza sancțiunilor pe care blocul le-a impus.

Sancțiunile au fost impuse ca urmare a conflictului, a spus el, vorbind într-un interviu cu Associated Press și CNN. „Pentru a pune capăt oricărui conflict, trebuie să existe concesii făcute de toate părțile”.

Rubio a remarcat necesitatea îmbunătățirii modului în care ambasadele SUA și Rusiei „sunt capabile să lucreze” pentru a crea misiuni care să sprijine negocierile de pace, relațiile bilaterale și cooperarea în general.

„Dacă canalele noastre diplomatice sunt întrerupte, va fi foarte dificil să ne angajăm în mod consecvent pe o serie de subiecte, inclusiv unele iritante, care nu au legătură și ar putea deraia discuțiile mai ample privind Ucraina”, a declarat Rubio.

El a făcut apel la o acțiune rapidă pentru restabilirea „normalității” la ambasade, adăugând că ar fi „important să pregătim terenul pentru celelalte două lucruri pe care dorim să le facem”.

• Vezi și: UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA

Unii lideri europeni, alarmați de schimbarea radicală a politicii americane privind relațiile cu Rusia, se tem că Washingtonul va face concesii serioase și va rescrie acordul de securitate al continentului.

Zelenski, care a amânat până luna viitoare o vizită în Arabia Saudită planificată pentru 19 februarie, a declarat că orice discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice țările europene, inclusiv Turcia - care s-a oferit să găzduiască negocierile.

Consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a declarat că orice garanție de pace postbelică ar trebui să fie „condusă de Europa”, reluând apelurile oficialilor americani pentru ca aliații europeni să crească cheltuielile de apărare și lăudând Marea Britanie și Franța pentru că „vorbesc despre o contribuție mai puternică la securitatea Ucrainei”.

În timpul summitului din 17 februarie de la Paris, liderii europeni și-au exprimat dorința de a oferi garanții de securitate Ucrainei, dar au avertizat că nivelul acestor garanții se va baza pe participarea Washingtonului în cazul unui acord de pace global.

Franța va găzdui o a doua reuniune la 19 februarie pentru a discuta despre războiul din Ucraina și securitatea europeană. De această dată, vor participa Canada și alte țări europene care nu au fost prezente la summitul de urgență anterior.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dorin Junghietu este expert în domeniul gazelor și energiei, are o experiență profesională internațională de peste 16 ani și a coordonat proiecte majore în domeniul energetic, potrivit șefului executivului.

Junghietu preia portofoliul după încheierea stării de urgență în domeniul energetic, care a durat 60 de zile și a fost instituită în Republica Moldova în legătură cu sistarea, la începutul anului, a livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. Criza energetică din regiunea transnistreană, care a fost aplanată cu sprijinul Chișinăului și al UE, a dus la o majorare bruscă a prețurilor la energie pe malul drept al Nistrului.

Noul ministru l-a succedat pe Victor Parlicov, demis la începutul lunii decembrie pe motiv că nu ar fi asigurat achizițiile de gaze pentru R. Moldova în timp util. În această perioadă, interimatul funcției a fost asigurat de premierului Dorin Recean.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară

Potrivit șefului guvernului, prioritățile ministrului Dorin Junghietu vor fi consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, asigurarea stabilității și previzibilității în livrările de gaze și energie electrică la tarife avantajoase, precum și accelerarea proiectelor mari de investiții, inclusiv cele legate de energia regenerabilă, eficientizarea energetică și, în special, finalizarea conform termenelor a liniei Vulcănești-Chișinău.

În toamna anului 2024, Dorin Junghietu a câștigat concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Moldovagaz, însă acționarul majoritar, concernul rus Gazprom, nu a aprobat această schimbare. „Sunt convins că, în aceste condiții, este mai util să beneficiem de experiența domnului Junghietu în calitatea sa de ministru”, a declarat premierul Dorin Recean.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cererea este adresată procurorului general, Ion Munteanu, care ar urma să o aprobe. „Am depus cererea către procurorul general în speranța că această inițiativă nu va merge mai departe”, a declarat Dragalin, în adresarea de pe Facebook.

„Eu nu pot să rămân în funcție, știind că munca pe care am depus-o și rezultatele pe care le-am obținut ar putea fi anulate de o lege care va face mai greu, dacă nu imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte nivele”, a spus ea.

Te-ar putea interesa și: Procuraturile specializate vor fi comasate, mandatele șefilor vor înceta. Cum se va numi și cu ce se va ocupa noua instituție

Procuroarea crede că, prin această inițiativă legislativă, deputații PAS „transmit mesajul că justiția poate fi influențată din capricii politice”. Ea a îndemnat parlamentarii să nu susțină lichidarea celor două procuraturi specializate.

„Legea propusă de 29 de deputați în Parlament, care propune lichidarea Procuraturii Anticorupție este un atac asupra sistemului de justiție. El subminează progresul pe care l-am făcut, compromite independența justiției și slăbește capacitatea țării noastre de tragere la răspundere penală pe cei care încalcă legea”, a spus Dragalin.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a refuzat să comenteze demisia Veronicăi Dragalin, dar a dat asigurări că autoritățile „vor continua eforturile necesare în vederea eficientizării activității procuraturilor specializate”.

Ea a mai spus că Guvernul și Parlamentul vor ține cont de avizele Procuraturii Generale și Consiliului Suprem al Procurorilor „pentru a înlătura riscurile semnalate” privind proiectul de lege propus de deputații PAS.

Ministra a ținut să precizeze că acesta vizează reorganizarea procuraturilor specializate, și nu comasarea lor, prin crearea unei noi procuraturi.

Deputații nu renunță la proiect: „Nu e despre o persoană”

La o oră distanță după anunțul Veronicăi Dragalin, în Parlament a avut loc a două rundă a consultărilor publice pe marginea proiectului de lege criticat de ea.

Șefa comisiei juridice, deputata PAS Veronica Roșca, a spus că autorii propun Biroului permanent al Parlamentului să-l introducă pe ordinea de zi a ședinței plenare din ziua următoare, 20 februarie. Ea a precizat că, în prima lectură, deputații vor aproba conceptul, iar până la lectura finală, textul va fi îmbunătățit.

Roșca a mai spus că deputații vor solicita opiniile instituțiilor internaționale. Ea a explicat că deputații „conștientizează vulnerabilitățile proiectului” și sunt dispuși să organizeze mai multe consultări.

La rândul său, președintele Parlamentului, liderul PAS Igor Grosu, a declarat că acest proiect „nu este despre o persoană” și a anunțat că deputații sunt hotărâți să construiască o nouă procuratură specializată, care urmează „să facă față amenințărilor fără precedent asupra țării noastre din partea grupărilor criminale și să livreze dreptate pentru oameni”.

„Nu ne jucăm de-a țara, dar apărăm țara”, a scris Grosu pe Facebook.

Mărul discordiei - comasarea procuraturilor

Proiectul de lege privind comasarea a două procuraturi specializate și crearea „Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO)” a fost prezentat de deputatul PAS Igor Chiriac pe 13 februarie. Potrivit proiectului, când va apărea această instituție, mandatele șefilor celor două procuraturi vor înceta de drept.

Pe 18 februarie, în Parlament a avut loc o primă rundă de consultări pe marginea proiectului, la care au participat și conducătorii Procuraturii Anticorupție. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție a publicat opinia sa, spunând că noua lege „prezintă un pericol pentru securitatea statului, pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.

Pe de altă parte, deputații susțin că au venit cu această inițiativă pentru a consolida „eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate”.

• Citește și: „Toți s-au săturat de vedetele din justiție”. Premierul, nemulțumit de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție

Autoritățile o acuză pe Dragalin și instituția pe care o conduce că nu au oprit corupția electorală la alegerile prezidențiale din 2024 și nu au contracarat influența Rusiei în treburile interne ale R. Moldova. De asemenea, guvernanții nu sunt mulțumiți de rezultatele activității Procuraturii Anticorupție.

Veronica Dragalin susține, însă, că eficiența instituției nu poate fi judecată pentru faptul că nu a oprit influența Federației Ruse asupra Republicii Moldova. „Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție, cu 37 de procurori, opri această influență”, a explicat ea.

Dragalin spune că, sub conducerea ei, procuratura a obținut rezultate măsurabile, de exemplu, valoarea bunurilor confiscate a crescut cu 600% și a ajuns la 74 de milioane de lei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Informația o fost confirmată Europei Libere de avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile Omului” la asociația Promo-Lex.

Alexandr Dimov a fost reținut pe 18 mai 2022, fiind suspectat că ar fi aruncat două cocktailuri Molotov în centrul de înrolare din Tiraspol, în noaptea de 12 spre 13 mai 2022. Focul a fost stins imediat de pază. Structurile de forță din regiune spuneau că Dimov ar fi acționat la indicația unui „curator” din Chișinău, care ar fi fost colaborator al serviciilor secrete moldovene, și un complice – la fel, din Chișinău.

Pe 24 martie 2023, așa-zisa Curte Supremă de Justiție din Tiraspol l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism. În timpul procesului, Dimov și avocatul său ceruseră ca fapta să fie recalificată în act de huliganism.

Cel de-al doilea deținut eliberat este Stanislav Derebcinschi. El a fost arestat la 3 noiembrie 2024, după ce a publicat un mesaj critic în adresa autorităților separatiste pe o rețea de socializare.

• Vezi și: Chișinăul vrea să fie eliberați toți deținuții din stânga Nistrului

Eliberarea deținuților ilegali a fost una dintre condițiile înaintate de Guvernul de la Chișinău pentru tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană. Primii doi, Anton Malîșev și Stanislav Menzarari, au fost eliberați pe 10 februarie.

Malîșev fusese condamnat în Transnistria la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. După eliberare, el a fost reținut imediat de poliția moldoveană, deoarece a fost condamnat, anterior, de o instanță din Chișinău la 8 ani de detenție pentru fapte similare și anunțat în căutare.

Menzarari fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, al treilea – pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

La discuțiile din capitala Arabiei Saudite au participat delegații conduse de Serghei Lavrov, ministrul de Externe veteran al Federației Ruse, și Marco Rubio, secretar de stat american instalat în funcție de numai câteva săptămâni.

După discuțiile care au durat patru ore și jumătate, administrația Trump a spus că a căzut de acord cu Rusia să poarte și alte convorbiri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„SUA și Rusia au învățat să se asculte reciproc din nou”, a spus un membru al delegației ruse, anume Kiril Dimitriev, șeful fondului de investiții al Rusiei, iar un alt reprezentant al Kremlinului - că discuții despre Ucraina „vor avea loc la timpul potrivit”.

Departamentul de Stat SUA a spus că Lavrov și Rubio au căzut de acord să discute mai departe despre cooperarea în „chestiuni geopolitice de interes comun”.

• Citește și: Ce e de urmărit la discuțiile SUA-Rusia privind războiul din Ucraina

Nu s-a anunțat nici vreo dată pentru o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, care au vorbit recent la telefon.

„Un apel telefonic urmat de o întâlnire nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”, a declarat Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, după întâlnirile din Arabia Saudită.

Diplomații americani au mai spus că se vor forma „echipe” de negociatori pentru rezolvarea conflictului din Ucraina.

În campania electorală, Trump promitea să rezolve conflictul din Ucraina în 24 de ore, dar apoi echipa sa a relativizat acest termen.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că oficialii au convenit să creeze o echipă la nivel înalt care să sprijine discuțiile de pace cu Ucraina și să exploreze „oportunități economice și de investiții care vor apărea în urma încheierii cu succes a conflictului din Ucraina”. De asemenea, s-au înțeles să restabilească personalul ambasadelor din cele două țări după numeroase expulzări reciproce.

El a subliniat că discuțiile au marcat începutul unei conversații și că trebuie depuse mai multe eforturi pe viitor.

Lavrov: Fără soldați NATO, indiferent sub ce steag

Vorbind cu reporterii după întâlnire, primul contact la nivel înalt între Moscova și Washington de la începutul invaziei din Ucraina, ministrul rus de Externe a declarat că conversația a fost „foarte utilă”.

„Nu ne-am ascultat doar, ci ne-am auzit reciproc, și am motive să cred că partea americană a înțeles mai bine poziția noastră”, a spus Serghei Lavrov.

El a mai declarat că Rusia a transmis Statelor Unite că se opune ca orice membru NATO să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei încetări a focului, fie sub un steag național, fie sub cel al Uniunii Europene, afirmând: „Acest lucru este inacceptabil pentru noi, desigur”.

Discuțiile din capitala saudită, a scris Reuters, au subliniat ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.

• Vezi și: UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA

Liderii ucraineni și europeni sunt însă îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.

Volodimir Zelenski și-a anulat o vizită în Arabia Saudită

Aflat în vizită la Ankara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a amânat marți, până pe 10 martie, o vizită pe care urma să o aibă miercuri în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, sugerând că a dorit să evite „coincidența” cu discuțiile dintre SUA și Rusia.

„Nu am fost invitați la această întâlnire ruso-americană în Arabia Saudită. A fost o surpriză pentru noi, și cred că pentru mulți alții la fel”, a mai spus Zelenski în cea mai aspră declarație din ultimele zile despre tacticile de negociere ale administrației Trump.

El a repetat ceea ce a mai spus în ultimele zile că „decizii despre cum să fie oprit războiul din Ucraina nu pot fi luate fără Ucraina și nici nu pot fi impuse condiții”.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus într-o conferință de presă comună cu Zelenski că „o gazdă ideală pentru posibilele discuții dintre Rusia, Ucraina și America în viitorul apropiat” ar fi chiar țara sa, Turcia, iar liderul ucrainean a spus că discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice „Europa în sens larg”, inclusiv UE, Marea Britanie și Turcia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Discuțiile din capitala saudită, scrie Reuters, ilustrează ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.

Liderii ucraineni și europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.

Ucraina spune că niciun acord de pace nu poate fi încheiat în numele său. „Noi, ca țară suverană, pur și simplu nu vom fi în măsură să acceptăm niciun acord încheiat fără noi”, a declarat săptămâna trecută președintele Volodimir Zelenski.

• Te-ar putea interesa și: UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA

La câteva ore după începerea reuniunii de la Riad, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat reporterilor de la Moscova că „nu este suficient” ca NATO să nu admită Ucraina ca membru.

Ea a spus că alianța trebuie să meargă mai departe, revocând oficial promisiunea făcută la summitul de la București din 2008 că Ucraina va adera la o dată viitoare, nespecificată.

„În caz contrar, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a spus ea. Nu a existat un răspuns imediat din partea membrilor NATO sau a Statelor Unite.

La Riad, trei oficiali americani aflați în prima lună de activitate - secretarul de stat, Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, și trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff - au fost contrapuși unui cuplu de veterani ai diplomației ruse. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, ocupă această funcție din 2004, iar Iuri Ușakov este consilierul lui Putin pentru politică externă din 2012.

Alt participant activ din partea rușilor, care a făcut deja mai multe declarații despre posibilitatea reluării legăturilor economice bilaterale, inclusiv în domeniul petrolului, este directorul fondului direct de investiții al Rusiei, Kiril Dimitriev.

Kremlinul a declarat că discuțiile de la Riad ar putea aduce clarificări cu privire la o posibilă întâlnire între Trump și Putin, pe care ambii lideri au declarat că sunt dornici să o aibă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Evenimentul de inaugurare a avut loc marți, 18 februarie, la Centrul de Sănătate Costești, și marchează o etapă importantă în eforturile de modernizare a sistemului de sănătate din R. Moldova.

Echipa medicului de familie furnizează serviciile de sănătate reproductivă, asistență natală și post-natală, planificare familiară, precum și screening cervical. Modernizarea sălilor ginecologice din cele 71 de instituții medicale primare le va „oferi acces echitabil la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă pentru toate femeile din R. Moldova”.

„Asistența natală și postnatală este cea mai mare responsabilitate a activității noastre. Consider că dotarea centrelor primare cu echipamentele necesare va facilita oferirea serviciilor medicale de calitate”, a spus, la ceremonia festivă, Natalia Vița, șefa Centrului de Sănătate Costești, raionul Ialoveni, care deservește 13 mii de beneficiari, inclusiv refugiați din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Centre AVC, rețete electronice și farmacii sătești. Cinci schimbări din domeniul sănătății, din 2024

Cele 200 de săli de examinare ginecologice reprezintă 25% din totalul instituțiilor medicale primare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întâlnirea lor, observă dpa, a avut loc în timp ce diplomații de vârf ai Statelor Unite și ai Rusiei au purtat discuții la Riad cu privire la restabilirea legăturilor bilaterale, mai ales pe plan economic și încetarea războiului din Ucraina - fără prezența reprezentanților Kievului sau ai UE.

Von der Leyen „a reiterat faptul că orice soluție trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, susținută de garanții de securitate puternice”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.

De asemenea, ea „a exprimat dorința UE de a lucra alături de SUA pentru a pune capăt vărsării de sânge și pentru a contribui la asigurarea păcii juste și durabile pe care Ucraina și poporul său o merită”.

Europa a plătit cel mai mult

Țările UE și Ucraina sunt alarmate de perspectiva ca SUA și Rusia să caute o soluție bilaterală de pace fără Bruxelles și Kiev.

Pentru a accelera procesul de negociere cu Moscova, administrația Trump a schițat un plan despre care se crede că ar exclude primirea Ucrainei în NATO, ar acorda Rusiei concesii teritoriale și ar pune soldați europeni, nu americani, de pază la linia de demarcație în cazul unei înțelegeri de pace.

În timpul întâlnirii cu Kellogg, von der Leyen „a subliniat rolul esențial al UE în asigurarea stabilității financiare și a apărării Ucrainei, cu un angajament total de 135 de miliarde de euro - mai mult decât orice alt aliat”.

„Aceasta include 52 de miliarde de dolari în asistență militară, egalând contribuțiile SUA”, a spus președinta CE.

Chestiunea spinoasă a trupelor europene

În diferite capitale europene s-au auzit din nou marți luări de poziție pe tema trimiterii de soldați europeni ca pacificatori în Ucraina, în cazul ajungerii la pace.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a alăturat marți cancelarului Olaf Scholz, calificând drept prematură dezbaterea actuală cu privire la eventuale trupe europene de menținere a păcii în Ucraina.

„Nici un soldat nu va fi trimis în acest război”, a declarat Baerbock pentru postul public de televiziune ZDF, cu puține zile înaintea alegerilor anticipate din țara sa.

Dezbaterea din capitalele europene, amintește dpa, a fost declanșată de anunțul unilateral al președintelui american Donald Trump privind discuțiile de pace cu Rusia pe tema Ucrainei și de remarcile lui Trump și ale altor înalți oficiali americani potrivit cărora trupele americane nu vor fi implicate în asigurarea eventualului acord de pace în Ucraina.

Baerbock a recunoscut marți că „menținerea păcii este o sarcină europeană”, dar a declarat că este mult prea prematur să se dezbată înainte chiar de începerea negocierilor.

Scholz a făcut comentarii similare după o reuniune a liderilor europeni, convenită pentru a discuta posibile contribuții la un acord de pace în Ucraina, care a avut loc luni la Paris, convocată de președintele francez Emmanuel Macron.

La Paris au existat diviziuni cu privire la disponibilitatea țărilor europene de a contribui cu trupe la o posibilă forță de menținere a păcii pentru a asigura orice acord de încetare a focului.

Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat de acord să trimită trupe britanice și i-a îndemnat pe alții să se alăture, chiar dacă Scholz a descris întreaga dezbatere drept „iritantă” și „complet prematură”.

Președintele francez Macron a făcut valuri în urmă cu câteva luni, sugerând că trupe franceze și europene ar putea fi trimise în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ASTRA, unul din cele mai distrugătoare atacuri a fost efectuat asupra depozitului de petrol „Kristall” din orașul Engels, regiunea Saratov. Aceasta este o întreprindere cu statut federal, responsabilă de stocarea combustibilului pentru baza aeriană militară Engels-2. Depozitul petrolier, atacat la începutul lunii ianuarie, a ars timp de aproape o săptămână. În timpul stingerii incendiului, doi pompieri ai Ministerului pentru Situații de Urgență și-au pierdut viața.

Regiunea Krasnodar ar fi fost cea mai afectată. Cu o zi înainte, stația de pompare a petrolului „Kropotkinskaia” a consorțiului Caspian Pipeline a fost atacată și scoasă din funcțiune. Anterior, rafinăriile Ilsk și Afip, precum și compania Slaveansk-EKO au fost vizate de dronele ucrainene.

În regiunea Rostov, au fost atacate un depozit de petrol din Kamensk și o stație de pompare a petrolului aparținând companiei Transneft-Privolga.

Depozitul de petrol Iuttek din regiunea de frontieră Belgorod a fost atacat în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat marți ASTRA.

Dronele au atacat, de asemenea, rafinării de petrol, depozite de petrol și stații de pompare în regiunile Volgograd, Saratov, Reazan, Tver, Nijni Novgorod, Smolensk, Kaluga, Volgograd și Oriol.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina spune că a mai lovit o mare rafinărie din Rusia
  

Autoritățile ruse confirmă cu regularitate atacurile cu drone asupra regiunilor, iar Ministerul Apărării raportează distrugerea a zeci de UAV-uri ucrainene. Dronele care țintesc și lovesc instalații petroliere sunt, de obicei, raportate de localnici, care publică, de asemenea, fotografii și înregistrări video ale incendiilor.

Autoritățile ucrainene comentează periodic atacurile asupra depozitelor de petrol, menționând că acestea sunt implicate în aprovizionarea armatei ruse de ocupație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia instanței, anunțată de Procuratura Anticorupție (PA) pe 18 februarie, poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel în termen de 15 zile. Dosarul contravențional împotriva Olesiei Vîrlan a fost instrumentat de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Instanța a confirmat că, în timpul concursului pentru funcția de procuror general din februarie 2024, Vîrlan l-a subestimat în mod deliberat pe unul dintre candidați, Ion Munteanu. Potrivit versiunii procurorilor, ea a acționat în interesul unui alt fost membru al Procuraturii Generale, Andrei Roșca, care s-ar fi supărat pe Munteanu după ce acesta nu a fost de acord să îl facă adjunctul său.

După ce s-a dovedit că unul dintre candidați fusese subevaluat în mod nejustificat, rezultatele concursului câștigat de Octavian Iachimovschi au fost anulate, iar Olesea Vîrlan a renunțat la mandatul său în CSP. În luna mai 2024, Consiliul a organizat un nou concurs, care a fost câștigat de Munteanu.

• Te-ar putea interesa și: Interimarul Ion Munteanu a câștigat concursul pentru funcția de procuror general

În decizia instanței se afirmă că Vîrlan nu numai că a subminat încrederea publică în procedura de selecție a procurorului general, ci și în procedura de „pre-vetting” la care a fost supusă. Judecătorul a explicat că, deși a fost evaluată favorabil de către comisie, Virlan a încălcat standardele etice.

În plus, instanța a constatat o încălcare gravă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, care prevedea că un nou procuror general trebuia să fie ales până la sfârșitul lunii martie 2024, ceea ce nu s-a întâmplat din cauza „comportamentului defectuos și vicios” al fostului membru al CSP.

Anterior, Olesea Vîrlan a declarat că i-a acordat din greșeală lui Munteanu 3,5 puncte, deși planificase să îi acorde un punctaj de 8,5 puncte. Ea a spus că s-a ghidat de lege în acțiunile sale și a fost imparțială. „Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine”, a spus ea într-un comunicat de presă, publicat pe site-ul Consiliului Superior al Procurorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia anunțată luni seara târziu, pe 17 februarie, pare a fi o altă măsură menită să reducă tensiunile dintre SUA și Rusia înaintea discuțiilor din Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul își intensifică demersurile diplomatice pentru a pune capăt luptelor din Ucraina.

The New York Times a citat un oficial de la Kremlin care a declarat că viitoarele discuții sunt menite să îmbunătățească relațiile bilaterale, „astfel încât anumite evenimente pot fi privite în acest context”.

AP a citat reprezentanți ai lui Byers care au afirmat că bărbatul se află la Ambasada SUA în așteptarea unui zbor spre casă. Potrivit agenției, ar fi vorba de o eliberare și nu de un schimb de deținuți. Numele său a fost, de asemenea, menționat de unele surse ca fiind Kalob Byers Wayne.

O instanță rusă a dispus ca Byers, în vârstă de 28 de ani, să fie plasat în detenție după ce a fost reținut pe un aeroport din Moscova sub acuzația de contrabandă cu droguri. Vameșii au susținut că au găsit marmeladă cu canabis în bagajul său.

• Te-ar putea interesa și: SUA se grăbesc la tratative cu Rusia. Ucraina și Europa încearcă să le ajungă din urmă

Potrivit unui mesaj al instanței postat pe Telegram, el se confruntă cu o acuzație care presupune o pedeapsă cu închisoarea de până la șapte ani.

Arestarea a avut loc la câteva zile după un schimb de deținuți între SUA și Rusia, pe care Casa Albă l-a descris drept un semn al unui dezgheț diplomatic și un pas spre încheierea războiului din Ucraina.

Statele Unite și alte guverne occidentale au acuzat guvernul președintelui Vladimir Putin că arestează cetățeni ai țărilor occidentale pe baza unor acuzații inventate sau exagerate și îi ține ca „ostatici” pe care îi poate elibera la schimb cu Statele Unite și alte țări.

Discuțiile dintre SUA și Rusia de pe 18 februarie din Arabia Saudită sunt privite ca fiind controversate de către aliații Americii, care se tem că Washingtonul ar putea încheia o înțelegere cu Moscova de natură să submineze preocupările de securitate ale Ucrainei și ale Europei în general.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat reporterilor la Abu Dhabi, unde a efectuat o vizită în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, că țara sa nu va participa la discuții.

Zelenski a declarat anterior că Kievul nu a fost invitat la reuniune și că, în orice caz, consideră că negocierile privind Ucraina fără Ucraina nu au niciun sens.

„Nu putem recunoaște niciun acord despre noi fără noi”, a declarat Zelenski reporterilor în capitala Emiratelor Arabe Unite.

„Și nu vom recunoaște astfel de acorduri”, a adăugat Zelenski, care a călătorit spre Turcia după oprirea sa în Emiratele Arabe Unite.

Trimisul președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat reporterilor că nimeni nu îi va impune lui Zelenski un acord de pace și că el și poporul ucrainean vor fi cei care vor lua această decizie.

• Citiți și: Analiză | Ce poate face Europa după ce a fost exclusă de la masa negocierilor cu Ucraina?

„Nimeni nu va impune [un acord de pace] unui lider ales al unei națiuni suverane”, a declarat Kellogg.

Anterior, Kellogg a provocat rumoare atunci când a afirmat că Europa ar putea să nu fie „la masă” dacă Statele Unite vor organiza negocieri pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El a precizat ulterior că, chiar dacă Europa nu ar fi „la masă”, opiniile sale ar fi luate în considerare.

Secretarul de stat Marco Rubio - care va conduce delegația americană în Arabia Saudită - a reluat aceste remarci, afirmând că Ucraina și alte națiuni europene vor fi incluse în orice sesiune de negocieri semnificative, dacă și când acestea vor avea loc.

La 16 februarie, președintele american Donald Trump a declarat, de asemenea, că Zelenski „va fi implicat” în orice negocieri de pace, fără a oferi detalii.

Agenția Bloomberg, citând oficiali anonimi, a relatat la 16 februarie că Trump dorește să asigure o încetare a focului până la Paște, care anul acesta se sărbătorește pe 20 aprilie atât pentru bisericile occidentale, cât și pentru cele ortodoxe.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Ușakov, au sosit la Riad în seara zilei de 17 februarie pentru a lua parte la discuțiile cu omologii lor americani.

Statele Unite vor fi reprezentate, de asemenea, de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și de trimisul special Steve Witkoff, a confirmat Departamentul de Stat.

Kellogg nu este programat să participe la întâlnirile din Arabia Saudită, dar Zelenski a declarat că acesta va vizita Ucraina pe 20 februarie.

„Vreau să viziteze linia frontului cu mine [...] Ne vom întâlni cu [șeful armatei ucrainene Oleksandr] Sîrski și poate cu câțiva comandanți de brigadă”, a declarat Zelenski.

Kievul a declarat că vizitele lui Zelenski în regiune au ca scop impulsionarea relațiilor economice și că nu există planuri de a se întâlni cu oficiali americani sau ruși.

Liderul ucrainean urmează să călătorească în Arabia Saudită la 19 februarie pentru discuții economice, potrivit Kievului.

Mihailo Podoleak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că nu există planuri ca reprezentanții ucraineni să participe la discuțiile dintre SUA și Rusia.

Zelenski a afirmat că nu se va angaja în negocieri înainte de a se întâlni cu aliații, inclusiv cu liderii europeni, pentru a dezvolta o strategie.

Într-un semn al sprijinului bipartizan din partea Senatului SUA, Jeanne Shaheen - democrata care conduce Comisia pentru relații externe a Senatului - republicanul Thom Tillis și democratul Michael Bennet au încheiat o vizită la Kiev și în alte orașe, pe 17 februarie.

„Este mai important ca niciodată ca Statele Unite să rămână ferme alături de Ucraina”, a declarat Bennet.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Energiei a anunțat, pe 17 februarie, că lucrările de excavare a gropilor de fundație pentru pilonii liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-au extins în zona localității Cenac din raionul Cimișlia, iar numărul echipelor de muncitori a fost suplinit.

Totodată, săptămâna viitoare încă o „echipă de specialiști din Turcia” va ajunge în R. Moldova și va continua lucrările în raionul Cimișlia. Lucrările se mai desfășoară în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Cahul (satul Borceag) și Taraclia.

Potrivit ministerului, lucrările de construcție sunt realizate în volum de 22%, iar progresul general al implementării proiectului (care include și proiectare, furnizarea materialelor de construcție etc.) este de circa 50%.

Linia Vulcănești-Chișinău are ca scop interconectarea energetică dintre România și R. Moldova, ocolind regiunea transnistreană. Autoritățile au promis că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2025.

• Citește și: Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară

Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au fost lansate efectiv în luna aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania indiană KEC International Limited.

La lansarea lucrărilor, președinta Maia Sandu declara că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.

Mai recent, progresul lucrărilor a fost discutat de premierul moldovean Dorin Recean cu companiile și instituțiile implicate în construcții în cadrul unei ședinței din 16 ianuarie, care a avut loc la Guvern. Recean că proiectul este unul „de importanță strategică” în asigurarea securității energetice a țării și a cerut urgentarea lucrărilor.

Reprezentanții companiei KEC International Limited, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren. Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul de presă al Vaticanului a spus că rezultatul testelor efectuate în ultimele zile au relevat nevoia unui nou tratament, din cauza evoluției bronșitei de care suveranul pontif suferă, a scris Reuters.

„Toate testele efectuate până în prezent indică o imagine clinică complexă, care va necesita o perioadă adecvată de spitalizare”, se mai spune în comunicatul emis luni.

În vârstă de 88 de ani, Papa se confruntă cu bronșită de mai bine de o săptămână, fiind internat vineri, 14 februarie, la spitalul Gemelli din Roma.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a spus că pontiful „este într-o stare bună”. El nu a precizat dacă papa suferă de o infecție bacteriană sau virală, dar a spus că o actualizare a stării sale de sănătate va fi emisă pe parcursul zilei de luni, 17 februarie.

Medicii pontifului i-au recomandat anterior odihnă completă, fapt pentru care Papa Francisc nu a mai putut susține rugăciunea săptămânală de duminică pentru pelerinii din Piața Sfântul Petru și nici să conducă o masă specială pentru artiști cu ocazia Anului Jubiliar al Bisericii Catolice.

Duminică, 16 februarie, Vaticanul descria starea lui ca fiind „stabilă”.

În timp ce se afla în spital în weekend, papa a continuat să-i sune aproape zilnic pe membrii unei parohii catolice din Gaza, a transmis televiziunea italiană Mediaset.

Unul dintre membrii parohiei a spus că Francisc a sunat atât vineri, cât și sâmbătă și era „în stare bună”, dar suna „puțin obosit”.

Vaticanul a anulat și vizita papei la studiourile de film Cinecitta din Roma, programată pentru luni.

„Mulțumesc pentru afecțiunea, rugăciunea și apropierea cu care mă însoțiți în aceste zile”, a scris papa pe X duminică.

În 2023, Francisc a avut un caz grav de pneumonie, părăsind spitalul după 3 zile și recunoscând diagnosticul după externare, a notat AP. El a fost atunci internat de urgență, după ce a avut dificultăți de respirație și o durere ascuțită în piept.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cele patru formațiuni sunt: Partidul Oamenilor Muncii, condus de Serghei Toma; Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, condus de Vladimir Ţurcan; Partidul Conservator, condus de Natalia Nirca, și Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin.

Politicianul pro-rus Kalinin a rămas, în 2023, fără cetățenia R. Moldova, care i-a fost retrasă printr-un decret al Maiei Sandu. El este anchetat de procurorii moldoveni pentru propaganda războiului după ce a publicat, pe paginile sale de pe rețelele de socializare, zeci de video-uri, potrivit cărora, organizează campanii de sprijin pentru militarii ruși și grupările militare pro-ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate.

Autoritatea electorală a spus, într-un comunicat din 17 februarie, că cele patru partide nu au prezentat rapoartele financiare pentru primul semestru a anului 2024, în condițiile în care activitatea partidelor a fost limitată pentru neprezentarea anterioară a rapoartelor financiare pentru anul 2023.

• Te-ar putea interesa și: Patru partide pierd din alocațiile de stat, iar PAS și PSRM își măresc bugetele în 2025

CEC a amintit că partidele care admit încălcări similare cu cele pentru care le-a fost limitată activitatea riscă să fie dizolvate. Este și cazul Partidului „Șansă”, condus de Alexei Lungu și afiliat fugarului Ilan Șor, dizolvarea căruia a fost cerută de CEC la începutul lunii februarie.

„Șansă” este și primul partid din R. Moldova al cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.

Totodată, CEC a cerut Ministrului Justiției să limiteze pe o perioadă de șase luni activitatea a două partide care au prezentat rapoarte financiare pentru anul 2024. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova, condus de Victor Morev și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, un alt partid afiliat lui Ilan Șor, condus de Alexandru Beschieru.

Câteva săptămâni mai devreme, CEC a sesizat Ministrul Justiției pentru limitarea activității Partidului Renaștere, afiliat și el oligarhului fugar.

În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul a dat undă verde la cultivarea cânepii industriale în noiembrie 2024. Noile reglementări prevăd că producătorul trebuie să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor din subordinea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale pentru a obține o autorizație.

Cererile trebuie să conțină copiile documentelor de înregistrare a întreprinderii, actelor ce dovedesc deținerea legală a terenului agricol și contractelor de valorificare a producției în industrie sau în alimentație.

Contractul de valorificare este obligatoriu pentru ca autoritățile să poată urmări traseul producției și astfel să se evite „confuziile sociale” legate de cânepă, se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului. Dar acesta pare să fie un impediment pentru agricultorii care vor să cultive cânepă industrială.

• Vezi și: Guvernul dă undă verde la cultivarea cânepii industriale

„În R. Moldova nu sunt producători, procesatori care să prelucreze cânepa. Nu avem pe nimeni care să decorticheze semințele”, a spus Europei Libere reprezentantul Asociației câneparilor din R. Moldova, Alexandru Brătuțel.

El admite că, din această cauză, în această primăvară și nici în anii următori, nimeni nu va planta cânepă. Potrivit lui, acum e perioada în care agricultorii ar trebui să-și pregătească actele ca să poate semăna cânepă în lunile aprilie-mai.

De asemenea, în opinia lui Brătuțel, agricultorii trebuie să depună prea multe eforturi birocratice ca să poată crește cânepă industrială.

Lista de întrebuințări ale cânepii ar putea fi extinsă

De partea cealaltă, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că există interes din partea agricultorilor și urmează să fie organizate, prin intermediul Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, trei seminare cu experți internaționali despre tehnologia de cultivare a cânepii industriale.

Secretarul de stat al ministerului de resort, Vasile Șarban, spune că au parvenit chiar și demersuri pentru subvenționarea cânepii industriale, chiar dacă abia a fost permisă cultivarea acesteia.

Responsabilul s-a arătat surprins de argumentul invocat de Asociația Câneparilor, întrucât asociațiile de profil ar fi fost implicate în procesul de modificare a cadrului normativ și nu au pus atunci problema contractului de valorificare.

„Orice producător de ulei din Moldova poate să extragă ulei și din semințe de cânepă. Dacă cineva se avântă să producă semințe de cânepă pentru ulei, trebuie să știe deja unde le va vinde”, a răspuns Șarban.

El afirmă că ministerul urmează să vină cu noi reglementări, care vor stabili ce se întâmplă cu plantele de cânepă după ce semințele sunt strânse pentru ulei. Astfel, lista de întrebuințări ale cânepii industriale ar putea fi extinsă. Acum, de exemplu, ea nu poate fi produsă pentru biomasă.

„Să fie folosită și la plastic, și la combustibil. Dar trebuie să dezvoltăm industria, pentru că plantarea cânepii industriale este nimic fără industrie”, a spus Europei Libere Vasile Șarban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te