Visul meu a fost să ajung la radio și am ajuns în 2008. Pe parcursul a 15 ani am combinat munca de la radio cu cea de la televiziune, iar în luna mai 2023 am venit la Europa Liberă, unde sunt reporteră pe domeniul drepturilor omului.
Pe 20 octombrie, când a avut loc referendumul și primul tur al prezidențialelor, majoritatea alegătorilor satului Crăciun, Cantemir, nu s-au prezentat la secția de votare din localitate. „Au votat toți care au fost în sat. Ceilalți sunt peste hotare” au spus Europei Libere vârstnicii rămași în sat.
Aflat la hotarul cu România și cu fonduri europene de sute de milioane de lei, raionul Ungheni a spus „Nu” obiectivului de integrare europeană a Moldovei. Mai mulți locuitori din Ungheni au spus Europei Libere că oamenii „nu au înțeles până la capăt” despre ce a fost referendumul constituțional.
La referendumul privind aderarea Moldovei la UE, cetățenii din stânga Nistrului au votat „Da” într-o proporție mai mare decât în unele regiuni din dreapta, iar peste 23% din alegătorii din diasporă au spus „Nu”, chiar dacă mulți muncesc în UE. Alți peste 4.000 de moldoveni de peste hotare au boicotat referendumul, participând doar la prezidențiale.
Sofia Găină (80 de ani) din Năvârneț, Fălești, a participat la toate alegerile care au avut loc până acum în R. Moldova. Are 7 copii, 14 nepoți și 10 strănepoți. Cinci nepoți au votat peste hotare. Ceilalți membri ai familiei au mers împreună la secția de votare din sat și s-au așezat apoi la masă.
Înainte de prezidențiale și referendum, politicienii au folosit sărbătorile localităților pentru a se promova, în condițiile în care, din 2023, candidații nu mai au voie să organizeze și să participe la concerte, concursuri sau alte evenimente cu implicarea artiștilor din țară și de peste hotare.
Cei 25 de locuitori ai satului Cușelăuca, raionul Șoldănești, vor vota duminică într-o chilie de la mănăstire, pentru că în localitate nu există nicio clădire publică. Deși au rămas doar două zile până la alegeri, sătenii nici nu știu cine-s candidații la președinție sau despre ce este referendumul.
Cu două săptămâni înainte de prezidențiale și referendum, Mitropolia Moldovei a organizat un drum al crucii, la care au participat și politicieni, inclusiv o candidată. Deși legea le interzice să facă politică, unii preoții fac agitație chiar în biserici împotriva sau pentru aderarea la UE.
La începutul anului 2024, peste 520.000 de persoane din R. Moldova primeau pensie pentru limita de vârstă. Aproape 70% din pensionari sunt femei, iar pensia medie a fost în anul precedent de 3.683 de lei. Peste 24% erau angajați în câmpul muncii în momentul stabilirii pensiei.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) și au aderat la cea a Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române), a spus Europei Libere Mitropolitul Petru al Basarabiei.
„Nu biserica se implică în politică, ci invers”. Așa răspunde Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Marchel, de la Mitropolia Moldovei, cunoscut mai ales pentru declarațiile sale împotriva comunităților LGBT și susținerea politicienilor pro-ruși, acuzațiilor că face politică de la amvonul bisericii.
După ce a făcut Facultatea de Medicină Veterinară la Chișinău, Vasile Ivancov s-a întors în satul său de baștină, Olișcani. În raionul Șoldănești, veterinarii sunt la mare căutare, așa că Vasile are cinci locuri de muncă, iar în timpul liber oferă servicii și în sate din Rezina, Florești și Orhei.
Clerul și credincioșii Mitropoliei Moldovei au început trei zile de post pentru „unitatea credinței”, la îndemnul Mitropolitului Vladimir. Mai mulți parohi le-au explicat enoriașilor lor că trebuie să se roage ca Mitropolia Moldovei să nu fie interzisă, lucru negat anterior de autorități.
În ultimele două luni, aproape 500 de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova au mers la Moscova. Patriarhia Rusă afirmă că aceste „pelerinaje gratuite” au fost organizate pentru a sprijini preoții cu resurse limitate, în special din zonele rurale ale R. Moldova.
Aproape 30.000 de copii din R. Moldova au părinții plecați peste hotare, 70% din ei locuiesc la țară. Acești copii ar trebui să fie supravegheați de specialiștii în protecția drepturilor copilului, însă povara este mare pentru ei, pentru că au în grijă sute de copiii fără nicio formă de protecție.
Diana (17 ani) a crescut în familia unor asistenți parentali din Călărași. După absolvirea celor nouă clase, ea și-a putut continua studiile datorită cazării gratuite într-un apartament social oferit de Misiunea Diaconia.
La câteva zile după ploile puternice, satele din raionul Leova încă se confruntă cu consecințele inundațiilor. O parte din Romanovca este izolată din cauza unui pod distrus de ape, barajul iazului din Sărata Nouă poate ceda oricând, iar grădinița din Tomai e închisă pentru că a rămas fără acoperiș.
Federația Rusă, Belarus și Ucraina sunt țările din care R. Moldova importă cele mai mari cantități de cartofi, morcovi și ceapă. După începutul războiului din Ucraina, drumul legumelor din Rusia și Belarus a devenit mai lung și trece prin Polonia, Slovacia, Ungaria și România.
Președinta R. Moldova, Maia Sandu și președintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Chișinău de Ziua Limbii Române, au semnat o declarație comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
Pe 31 august 1989, Moldova (încă socialistă) trecea de la scrierea cu alfabetul rusesc la cel latin. Primele litere au apărut în paginile ziarelor, pe care copiii și părinții le decupau și din care învățau să scrie și să citească românește. Primul abecedar color a fost tipărit abia în 1991.
Ziua Independenței Republicii Moldova a fost marcată la Chișinău prin depuneri de flori, expoziții, târguri și trei zile de concerte. Oameni veniți să sărbătorească în Piața Marii Adunări Naționale au spus Europei Libere că privesc cu optimism spre viitor și se bucură că e pace în țară.
Încarcă mai mult
