Este vorba în special de liderii partidelor care au alcătuit, în 2023 la Moscova, blocul Victorie.
În propunerea de sancționare se regăsesc mai multe nume de politicieni pro-ruși, unii dintre care au și fost deja condamnați de justiția moldoveană la ani de închisoare cu executare. Potrivit unei surse diplomatice de la Bruxelles care ne-au vorbit sub condiția anonimatului, decizia ar urma să fie adoptată la reuniunea miniștrilor de externe a statelor membre UE, planificată pentru 15 iulie.
Potrivit proiectului de hotărâre văzut de Europa Liberă, pe lista celor sancționați se numără și deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, membri ai partidului „Renaștere”, considerat succesor al fostului partid Șor, scos în afara legii în 2023. Cei doi au fost condamnați în martie, la 12 și respectiv, 6 ani de închisoare cu executare, pentru finanțare ilegală a partidelor politice. Ambii au dispărut după condamnări, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană.
UE spune că ei au jucat un rol important, alături de lidera formațiunii din care fac parte, Natalia Parasca, și ea inclusă pe lista celor sancționați de blocul comunitar, în schema de cumpărare a voturilor la scrutinele din toamna lui 2024.
Sancționați ar putea fi, potrivit proiectului, și liderii altor partide care fac parte oficial din blocul Victorie, mulți dintre care au și participat la un congres recent al formațiunii, desfășurat pe 6 iulie, la Moscova.
Unul dintre ei este Alexandru Beșchieru, președintele formațiunii „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. La alegerile locale din 2023, candidata partidului, Tatiana Cociu, a câștigat primăria mun. Orhei.
De asemenea, urmează să fie supuși sancțiunilor și Vadim Grozavu, lider al partidului „Victorie”, Alexei Lungu, lider al partidului „Șansă” și Victoria Furtună, lideră a partidului „Moldova Mare”.
Pe ultimii doi, sancțiunile UE, care cuprind înghețări de averi, dar și interdicție de intrare pe teritoriul blocului comunitar, i-ar afecta direct, căci călătoresc peste Prut, inclusiv în scopuri politice. Ultima dată, ei au fost în România, pe 2 iulie, la Mănăstirea Putna.
Firma prin care Șor a transferat banii pentru corupția electorală, sancționată
Pe lista organizațiilor ce urmează să fie sancționate se numără și compania rusă A7, deținută de Ilan Șor. UE spune că prin intermediul ei s-ar fi cumpărat voturi la prezidențialele și referendumul din toamna trecută.
Pe listă se va afla, ca entitate, și blocul Victorie, care în 2024 a încercat să participe la prezidențialele moldovene, dar înregistrarea sa a fost respinsă de autoritățile electorale și justiție. În decizia UE se spune că printre membrii marcanți ai acestei formațiuni se numără bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul și deputata neafiliată Marina Tauber, în prezent aflată pe banca acuzaților într-un proces legat de finanțarea ilegală a fostului partid Șor.
UE intenționează și sancționarea Centrului Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor și apropiații lui. El ar fi fost folosit în special pentru coordonarea transportării organizate a alegătorilor moldoveni la secțiile de votare din Moscova la ultimele scrutine din 2024.
Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare a R. Moldova se aflau deja și alte persoane, inclusiv guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, sau fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, dar și entități, de pildă organizația Evrazia, folosită pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor în Moldova.
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.
Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 pe motiv că UE nu și-a explicat suficient motivele, dar UE a reînnoit sancțiunile, între timp.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
