Statele Unite (ministerul american de Finanțe, sau Trezoreria) au spus pe 22 octombrie că impun sancțiuni companiei Lukoil și altei mari companii petroliere rusești, Rosneft, pentru a reduce posibilitățile Kremlinului de a-și finanța războiul contra Ucrainei.
Sancțiunile sechestrează activele celor două firme rusești în SUA și interzic americanilor și companiilor americane să facă tranzacții cu ele. Statele Unite și-au îndemnat aliații din lumea întreagă să procedeze la fel, iar Uniunea Europeană care deja impusese restricții asemănătoare le-a înăsprit și mai mult, pe 23 octombrie.
Republica Moldova nu a spus imediat dacă se va alătura sancțiunilor americane contra Lukoil sau dacă va respecta restricțiile europene, care limitează drastic tranzacțiile cu firma rusească.
Dar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) i-a convocat, pe 23 octombrie, „în regim operativ”, pe reprezentanții Lukoil-Moldova pentru a clarifica situația actuală „la nivel organizațional a companiei” și acțiunile ce vor fi întreprinse de către companie „în noul context internațional”.
În timp ce Rosneft lipsește de pe piața moldoveană, Lukoil-Moldova deține peste 100 de stații PECO din cele peste 500 existente în R. Moldova și o cotă de peste 25% pe piața de retail de carburanți, asigură aproape 45% din importul de motorină și este monopolist la combustibilul pentru avioane, potrivit portalului de știri economice mold-street.com.
Lukoil-Moldova importă din România, de la rafinăria sa Petrotel din Ploiești, carburanții vânduți pe piața moldoveană.
ANRE: Carburanții se scumpesc în urma sancțiunilor
Pe 24 octombrie, ANRE a anunțat că benzina și motorina s-au scumpit pentru prima dată în ultima lună, crescând la 22,48 lei/litru pentru benzina COR 95 și 19,26 lei/litru pentru motorina standard.
„Trendul descendent al prețurilor la produsele petroliere principale, care a continuat aproape patru săptămâni consecutiv, a fost întrerupt de impunerea unor noi sancțiuni economice majore de către Statele Unite împotriva companiilor petroliere ruse Rosneft, Lukoil și a subsidiarelor acestora”, se spune într-un comunicatal agenției care stabilește zilnic prețul maxim al carburanților pentru operatorii de pe piață.
ANRE nu a oferit detalii despre discuțiile avute în ajun cu Lukoil-Moldova, dar a precizat că analizează, alături de alte instituții ale statului, „potențialul impact” al sancțiunilor americane asupra pieței produselor petroliere din Moldova.
Lukoil-Moldova a spus Europei Libere că nu va face declarații publice în legătură cu sancțiunile.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus pe 23 octombrie seara, într-o conferință de presă, că „nu există premise și riscuri ca R. Moldova să rămână fără motorină și benzină”, deoarece cantitățile necesare sunt importate din România. El a menționat că piața moldovenească este liberalizată, așa încât alți furnizori „vor compensa volumele necesare”. Ministrul a estimat însă că prețurile interne la combustibili vor depinde de „cotațiile globale.”
Mai devreme, pe 21 octombrie, Junghietu, a declarat, la reuniunea Consiliului Transport, Telecomunicații și Energie al UE, desfășurată la Luxemburg, că Moldova salută și se raliază la inițiativa europeană privind eliminarea treptată a importurilor de petrol și gaze din Rusia până în 2028.
Analiza experților: legătura cu Lukoil trebuia ruptă demult
Soluția „corectă” ar fi ca R. Moldova să rupă orice contracte cu Lukoil, dar statul ar trebui să se asigure că ieșirea Lukoil de pe piața din R. Moldova nu va lăsa un gol de aproape o treime de piață, care ar putea duce „la deficit sau la scumpirea prețurilor”, a spus Eugen Muravschi, expertul în energie al comunității WatchDog. într-o discuție cu Europa Liberă.
În acest sens, ANRE ar trebui să se asigure că ceilalți participanți de pe piața petrolieră ar putea acoperi golul care ar apărea în cazul în care Lukoil-Moldova ar fi îndepărtat de pe piața moldoveană.
Un alt expert, jurnalistul Ion Preașcă, spune că eliminarea abruptă de pe piață a companiei Lukoil-Moldova poate fi un pas riscant. „Este real, dar riscurile sunt foarte mari. Ar putea fi destabilizată piața petrolieră”, a spus Europei Libere Preașcă, redactor la portalul economic mold-street.com
Totodată, surse avizate au comunicat Europei Libere că autoritățile centrale moldovene nu vor putea aplica „foarte repede” măsuri împotriva Lukoil, deoarece, între altele, aviația civilă moldoveană beneficiază de serviciile acestei companii, ca de altfel și cea din România.
Ce soluții pot fi luate în calcul
Lukoil-Moldova ar putea evita sancțiunile americane, spune Eugen Muravschi, dacă își va vinde acțiunile, astfel încât să nu mai aibă nicio legătură cu Rusia.
Creată în anul 1995, Lukoil-Moldova are statut de filială a gigantului petrolier rus. Jurnaliștii de investigație ai proiectului RISE-Moldova au scriscă firma rusească deține Lukoil-Moldova, printr-o subsidiară din Austria.
O altă modalitate ar fi ca firma să fie obligată să vândă treptat, după un anumit calendar, activele sale din Moldova, astfel încât să nu fie admisă închiderea benzinăriilor sau a bazele petroliere, ci să fie preluată operarea lor de către alți agenți economici, a mai spus Muravschi.
O eventuală tranzacționare a companiei către o altă jurisdicție este un proces care durează. „Într-o lună astfel de tranzacții nu se fac. Așa operațiuni se realizează în 2-3 ani”, a explicat, pe de altă parte, Preașcă.
Jurnalistul economic este de părere că Lukoil poate fi preluată de mari companii precum Shell sau KazMunaiGaz, care deține Rompetrol.
Lukoil a încercat și în trecut să-și vândă companiile din R. Moldova și România din cauza sancțiunilor UE vizând comerț cu petrol rusesc, însă tranzacțiile nu au mai avut loc.
Experții mai spun că situația Lukoil dă la iveală o altă problemă a R. Moldova: cea a dependenței de 2-3 furnizori mari pe produse petroliere, fără ca statul să aibă o politică de formare a stocurilor de produse petroliere pentru situații de urgență.
Contractele guvernului cu Lukoil și aspectele morale
O simplă căutare pe portalul de achiziții publice (achizitii.md) arată că mai multe instituții de stat sau agenții guvernamentale au încheiat contracte de milioane cu Lukoil-Moldova.
În 2023, spune Muravschi, instituțiile statului aveau cu firma Lukoil contracte de aproape jumătate de miliard de lei. „Și de atunci, cifra de afaceri Lukoil în R. Moldova nu a scăzut, deci bănuiesc a continuat să câștige contracte cu statul”, a spus expertul.
Faptul că R. Moldova a continuat să aibă afaceri cu această companie cu legături rusești și după începutul războiului din Ucraina „contrazice poziția oficială a autorităților moldovene de solidaritate cu Kievul și de aliniere la sancțiunile internaționale împotriva Federației Ruse”, mai spune Muravschi.
Ion Preașcă observă că Lukoil-Moldova participă permanent la licitații publice de vânzare a carburanților, făcând vânzări pentru companii și instituții de stat. Alături de compania Rompetrol, Lukoil controlează aproape 70% de piața moldovenească, ambele având rafinării în România.
„Poziția dominantă a Lukoil-Moldova este dictată de faptul că are au o «infrastructură integrată pe verticală», adică are tot – de la petrol la rafinării, procesare, transport, distribuție. Asta le permite să ofere și prețuri mai mici la licitații”, mai spune Preașcă.
Cu o cifră de afaceri de 10 miliarde de lei în 2024, Lukoil-Moldova se numără printre cele mai mari cinci companii din R. Moldova.
Cu ocazia activității de 20 de ani în Moldova, în 2015, compania a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii” de către președintele de atunci, Nicolae Timofti.
În anul 2017, președintele următor, Igor Dodon, a semnat un decretde creare a unui Consiliu Economic pe lângă Președintele R. Moldova din care făcea parte și Feyruz Isayev, administratorul Lukoil-Moldova. Ulterior, cei doi au avut „întrevederi de lucru” cu diverse ocazii.
Anul trecut, Consiliul Concurenței a amendat(cu peste 480 milioane de lei) șase companii petroliere, printre care și Lukoil-Moldova cu peste 180 de milioane de lei, pentru practici concertate de fixare a prețurilor de vânzare [în 2020-2021]. Iar în iulie, anul curent, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului – o structură guvernamentală – a obligatcompania să-și vândă activele din preajma Aeroportului Internațional Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te