Sprijinul UE, oferit sub formă de granturi și împrumuturi, face parte din Planul de creștere economică al Moldovei, care prevede o creștere a economiei de peste 5% până în 2028. Prima tranșă, în valoare de 270 de milioane de euro, a fost acordată în iunie, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare.
Ulrich Schmitt, noul director de țară al Băncii Mondiale, susține că formarea noului guvern, după alegerile din această toamnă, face țara mai predictibilă, oferind „semne clare de continuitate”.
Banca Mondială își propune să ajute Moldova să-și să sporească capacitatea de absorbție a sprijinului [financiar] care va veni din Uniunii Europene, a spus Schmitt la evenimentul de prezentare, pe 4 noiembrie, a raportului „Perspectivele economice ale Moldovei”.
Economista principală a Băncii Mondiale, Sanja Madzarevici-Sujster, a menționat că perioada relativ scurtă pentru valorificarea fondurilor europene ridică provocări majore legate de guvernanță, reducerea corupției, dezvoltarea portofoliului de proiecte și instruirea autorităților locale.
Potrivit ei, cel mai mare flux de investiții europene este așteptat în anii 2027–2028, iar până atunci Moldova trebuie să fie pregătită pentru o „absorbție eficientă și corectă” a acestor fonduri — adică să poată cheltui banii europeni transparent și rapid.
Predictibilitate social-politică
Economistul Băncii Mondiale în Moldova, estimează o creștere economică de 1,5% pentru acest an, după o perioadă de stagnare în prima jumătate a anului.
Înviorarea ulterioară a economiei se va datora „accelerării investițiilor europene”, reducerii inflației și îmbunătățirii productivității – condiționate însă de implementarea reformelor.
Banca Mondială vorbește și despre o ameliorare a climatului investițional pe termen scurt și mediu, datorită predictibilității social-politice și reformelor în curs.
Creștere lentă în următorii ani
Potrivit studiului „Perspectivele economice ale Moldovei”, Banca Mondială estimează creșteri lente ale PIB-ului: 1,5% în 2025, 2,7% în 2026 și 3,8% în 2027.
Se așteaptă, de asemenea, și o redresare a exporturilor, în timp ce importurile vor scădea ușor.
Marcel Chistruga mai spune că deficitul bugetar se va menține între 4,2% și 4,5% în următorii doi ani, iar inflația medie anuală ar putea scădea la nivelul țintit de Banca Națională, de 5%.
Rata sărăciei ar urma să scadă de la puțin peste 18% la peste 12% către 2027, potrivit calculelor instituției [bazate pe pragul de 8,3 dolari/zi].
Principalele amenințări: războiul din Ucraina și prețurile la energie
Economistul Marcel Chistruga afirmă că cele mai mari riscuri pentru Moldova în următoarea perioadă țin de guvernanță și de capacitatea instituțională redusă, care pot întârzia implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene.
Un eventual blocaj în aprovizionarea cu gaze a malului stâng al Nistrului ar putea amplifica riscurile sociale și fiscale.
Pe plan extern, principalul risc rămâne războiul prelungit din Ucraina, „încetinirea economiilor partenere” – precum cea a României - și creșterea prețurilor la energie, care pot influența inflația și eforturile de reducere a sărăciei în Moldova, afirmă Banca Mondială.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
