Linkuri accesibilitate

UE aprobă al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la continuarea agresiunii din Ucraina


Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, prezentând al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei la 10 iunie 2025, la Bruxelles.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, prezentând al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei la 10 iunie 2025, la Bruxelles.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit vineri asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la invadarea Ucrainei. Pachetul vizează sectoarele financiar și energetic ale Rusiei. El a fost aprobat inclusiv cu votul Slovaciei, care a renunțat la opoziție după negocieri cu Bruxelles-ul privind importurile ei de gaz rusesc.

Oficialii UE spun că noul pachet de sancțiuni include o serie de măsuri „fără precedent”, menite să afecteze economia Rusiei și capacitatea sa de a susține războiul din Ucraina.

Printre acestea se numără reducerea plafonului de preț pentru țițeiul rusesc exportat către țări terțe, stabilit de G7, la 47,6 dolari pe baril, reprezentând o scădere de 15% sub valoarea pieței. Plafonul anterior era de 60 de dolari pe baril, iar noul nivel va putea fi ajustat în funcție de fluctuațiile prețurilor petrolului.

Această măsură, parte a unei inițiative G7 din 2022, are ca scop limitarea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol către țări precum China și India, prin interzicerea companiilor de transport maritim și de asigurări care colaborează cu Rusia să facă posibile exporturi peste acest plafon.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

La rândul ei, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, spune că pachetul de sancțiuni este unul dintre cele mai „puternice” adoptate de UE până acum.

„Vom reduce și mai mult bugetul de război al Kremlinului, vom sancționa încă 105 nave ale flotei fantomă [...] și vom limita accesul băncilor rusești la finanțare. Conductele Nord Stream vor fi interzise [...] Vom continua să creștem costul războiului, astfel încât oprirea agresiunii să devină singura cale de urmat pentru Moscova”, a declarat Kallas

UE a inclus pe lista neagră peste 100 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, formată din tanchere vechi, folosite pentru a ocoli restricțiile privind exporturile de petrol.

Sancțiunile vizează și o rafinărie de petrol Rosneft deținută de Rusia în India, precum și două bănci chineze, într-un efort de a limita legăturile internaționale ale Moscovei.

Alte măsuri includ interzicerea tranzacțiilor cu băncile rusești și restricții suplimentare asupra exportului de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară), care ar putea fi folosite pe câmpul de luptă din Ucraina.

De asemenea, UE a introdus măsuri pentru a preveni repornirea gazoductelor Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică, care sunt în prezent nefuncționale.

„Întreaga infrastructură de război trebuie blocată”

Adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Am reușit să consolidăm cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru acest război, iar astăzi pachetul a fost aprobat. Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la acest lucru”, a scris el pe X, prezentând măsurile principale.

„Aș dori, de asemenea, să subliniez decizia UE de a interzice toate tranzacțiile legate de conductele de gaz ale sistemului Nord Stream, a căror construcție a făcut parte din pregătirile lui Putin pentru războiul pe scară largă. Toată infrastructura războiului Rusiei trebuie blocată. Pregătim sincronizarea rapidă a sancțiunilor europene în Ucraina și pregătim, de asemenea, noi decizii privind sancțiuni, atât la nivelul partenerilor, cât și în cadrul jurisdicției ucrainene. Glorie Ucrainei!”, a mai scris Zelenski.

Slovacia a acceptat sancțiunile după negocieri suplimentare

Aprobarea pachetului de sancțiuni a fost întârziată de obiecțiile Slovaciei, care susține că ar avea de suferit prea mult din cauza sancțiunilor impuse importurilor de gaze rusești și a cerut amânarea termenului până la care este datoare să se alinieze colegelor din UE, oprind aceste importuri.

Premierul slovac, Robert Fico, a declarat joi că le-a cerut reprezentanților guvernului să aprobe măsurile, considerând că blocarea lor ar fi „contraproductivă” pentru interesele Slovaciei în cadrul UE.

Muncitor verificând echipamente la un depozit de gaze din Slovacia. Țara central-europeană rămâne dependentă de energia importată din Rusia, mai mult decât vecinele ei din UE.
Muncitor verificând echipamente la un depozit de gaze din Slovacia. Țara central-europeană rămâne dependentă de energia importată din Rusia, mai mult decât vecinele ei din UE.

Fico a precizat că a primit „garanții” din partea Bruxelles-ului privind prețurile gazului, în contextul planurilor UE de a elimina importurile de gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027.

Cu toate că statele membre UE au susținut în unanimitate noile sancțiuni, acestea nu au fost susținute de președintele american Donald Trump, deși se așteaptă ca alți membri G7, precum Marea Britanie și Canada, să aprobe schema privind plafonul de preț al petrolului.

UE a aplicat mai multe runde de sancțiuni Rusiei de când Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina la 24 februarie 2022, notează Associated Press. Mai mult de 2.400 de oficiali și „entități" - adesea agenții guvernamentale, bănci, companii sau organizații - au fost loviți cu înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

Devine însă tot mai greu să se ajungă la acord cu privire la fiecare rundă de sancțiuni, în condițiile în care măsurile care vizează Rusia afectează direct economiile celor 27 de state membre.

Articol redactat cu informații de la AP, dpa, Reuters, AFP, preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG