Mai rămân însă de negociat două puncte. În primul rând, plafonarea prețului petrolului rusesc. Această măsură se află încă într-un proiect de propunere văzut de RFE/RL, dar întrebarea este dacă rămâne acolo. Și, în al doilea rând, există pericolul unui veto slovac asupra unei chestiuni care este legată de sancțiuni, deși nu face parte direct din pachet.
Atunci când Comisia Europeană a prezentat pachetul statelor membre ale UE la începutul lunii iunie, propunerea principală a fost de a reduce plafonul de preț de la nivelul actual de 60 USD pe baril la 45 USD.
Întrucât aceasta este și o preocupare a grupului G7, UE a încercat să obțină aprobarea acestor mari economii, în special a Statelor Unite, la un summit care a avut loc luna trecută în Canada, însă nu a reușit să îi convingă pe americani, în special, din cauza creșterii prețurilor petrolului după atacurile israeliene și americane asupra Iranului.
Cu toate acestea, Bruxellesul a luat în considerare posibilitatea de a merge singur mai departe, mai ales că plafonarea prețului petrolului rusesc a fost inițial o modalitate de a ocoli interdicția UE privind serviciile de transport al petrolului rusesc.
În cadrul unor discuții recente la Bruxelles, funcționari UE familiarizați cu dosarul, dar care nu pot vorbi în mod oficial, au remarcat că Cipru, Grecia și Malta - toate țări cu sectoare considerabile de servicii maritime, sunt împotriva reducerii plafonului de preț. Cu toate acestea, se crede că primele două țări și-ar putea relaxa poziția, mai ales că Marea Britanie, un alt mare asigurător maritim, este de acord cu Bruxelles-ul în ceea ce privește o reducere a plafonului pentru petrol.
Diplomații cred chiar că, în cele din urmă, și Statele Unite s-ar putea alătura dacă Bruxelles-ul și Londra sunt pe deplin de acord. Malta pare să fie ultima care se opune, chiar dacă există speranțe că Valletta ar putea fi de acord dacă plafonul pentru petrol este redus, dar nu chiar așa de mult, nu chiar până la 45 de dolari pe baril.
Buturuga slovacă
Apoi, există veto-ul slovac. Bratislava și-a condiționat acordul pentru mai multe sancțiuni de revenirea asupra unei propuneri separate a Comisiei Europene - aceea de a elimina treptat importurile de energie rusească în blocul comunitar până la sfârșitul anului 2027.
Propunerea, prezentată în luna mai, se numește „RePowerEU" și a provocat consternare în Slovacia, precum și în Ungaria vecină, ambele țări fiind nu doar mai dependente decât altele de energia rusească, dar și mai puțin dispuse să renunțe la ea.
Începând din 2022, Uniunea Europeană a limitat diverse surse de energie rusească prin sancțiuni, interzicând, de exemplu, majoritatea importurilor de cărbune și petrol în Uniune. Însă sancțiunile necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE, iar Ungaria și Slovacia au respins în ultimii doi ani unele dintre cele mai ambițioase propuneri de măsuri restrictive din partea Bruxelles-ului în acest domeniu.
Prin urmare, Comisia Europeană încearcă, prin intermediul RePowerEU, să reglementeze piața internă a UE cu o serie de măsuri, dintre care majoritatea pot fi adoptate cu o majoritate calificată de 55% din statele membre, reprezentând 65% din populația totală a UE, care votează în favoarea lor. Cu alte cuvinte, ocolind Bratislava și Budapesta.
Propunerea cheie va fi o cerință legală de a interzice toate contractele noi de gaze rusești și așa-numitele contracte spot pe termen scurt pentru gazele naturale lichefiate (GNL) rusești până la sfârșitul acestui an, cel târziu. Pentru contractele pe termen lung, regulamentul va sugera o perioadă de lichidare nu mai târziu de sfârșitul anului 2027.
Importurile de gaze ale UE din Rusia au scăzut de la 45 % în 2021 la 19 % în 2024 și se așteaptă să scadă la 13 % în 2025, odată cu închiderea rutei de tranzit din Ucraina la începutul anului. Cu toate acestea, UE a fost jenată de faptul că importurile de GNL din Rusia au crescut cu 12 % anul trecut față de 2023.
În ceea ce privește importurile de petrol, situația este mai puțin dramatică, dar foarte specifică din punct de vedere geografic și sensibilă din punct de vedere politic. În prezent, importurile de petrol rusesc reprezintă doar 3% din totalul importurilor de petrol ale UE, față de 27% în 2022, în mare parte din cauza sancțiunilor care au interzis importurile maritime și produsele petroliere rafinate rusești. Dar țările din Europa Centrală fără ieșire la mare au fost exceptate de la aceste măsuri. Iar în timp ce Cehia a încetat să mai importe din această sursă, Ungaria și Slovacia continuă să obțină 80% din importurile lor de petrol din Rusia.
Comisia Europeană va solicita acum încetarea importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2027, iar cele două țări trebuie să ofere un calendar privind modul în care intenționează să realizeze acest lucru, să prezinte opțiunile alternative pe care intenționează să le îmbrățișeze și să facă mai transparente contractele lor actuale cu Moscova.
Premierul slovac Robert Fico a indicat la summitul UE de la Bruxelles din 26 iunie că nu va da undă verde pachetului de sancțiuni, indicând că are nevoie de clarificări cu privire la RePowerEU. Potrivit unor diplomați familiarizați cu dosarul, care au vorbit sub protecția anonimatului, Bratislava nu solicită atât scutiri, cât certitudine juridică cu privire la eventualele pretenții ale Gazprom asupra contractelor. Altfel spus, să i se garanteze că nu va trebui să plătească pentru ruperea lor.
Săptămâna trecută, oficiali ai Comisiei Europene au vizitat Bratislava pentru a se întâlni atât cu oficiali slovaci, cât și cu reprezentanți ai companiilor energetice. Deși, potrivit diplomaților UE, întâlnirile „au decurs bine", se pare că Fico nu este încă pe deplin de acord. Ambasadorii UE, reuniți la Bruxelles la 4 iulie pentru a discuta despre sancțiuni, au fost informați că acestea nu sunt încă pregătite pentru aprobare.
Comunicatul de presă emis de Ministerul slovac al Economiei după vizita Comisiei Europene a sugerat, de asemenea, că este nevoie de mai multe discuții în zilele următoare. Ministra Denisa Sakova a declarat că „reuniunea de la Bratislava a reprezentat un pas important către găsirea unor soluții care să ia în considerare factorii specifici fiecărui stat membru în ceea ce privește diversificarea surselor și să asigure astfel prețuri accesibile la energie și pentru industria slovacă, care se confruntă cu costuri în creștere". Ea a adăugat: „Suntem pregătiți de o abordare constructivă a măsurilor propuse și să continuăm discuțiile la nivel de experți, cu implicarea tuturor părților interesate".
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
