Proiectul bugetului de stat pentru 2026 se bazează pe o prognoză de creștere economică de 2,4%, și un Produs Intern Brut în valoare de 377 miliarde de lei.
Înainte de ședința de guvern, premierul Alexandru Munteanu le-a spus jurnaliștilor că, după mai multe crize, apar „primele rândunele” ale creșterii economice, iar cabinetul său a pregătit „un buget al investițiilor responsabile” care să accelereze creșterea.
Jumătate din toate cheltuielile bugetare vor fi direcționate în investiții. Mișcăm astfel economia noastră de la consum spre investiție și producere, a spus Munteanu.
Pe de altă parte, primul ministru a vorbit și despre intenția guvernului său, învestit pe 31 octombrie, de a-și asuma unele „decizii nepopulare”, printre care reducerea „salariilor exagerate” ale unor funcționari de la unele agenții guvernamentale. El a adăugat că se va reveni la problema salariilor profesorilor, medicilor și „tuturor celor care muncesc cinstit”, fără a preciza însă cum.
Vorbind despre deficitul bugetar, estimat la aproape 21 de miliarde de lei, Munteanu a spus că va fi acoperit „cu siguranță din surse mai puțin costisitoare”, fără ca să precizeze din care anume.
În ultimii ani, R. Moldova a beneficiat de mari ajutoare financiare europene.,
„Trebuie să investim înainte să cheltuim”
Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a spus în ședința de guvern că va pleda și în anii următori pentru bugete care să se axeze pe investiții. „Asta va rămâne poziția mea pe tot mandatul: noi trebuie să investim înainte ca să cheltuim”, a spus ministrul.
El a descris drept „precaute” prognozele de creșterea economică în 2026 și a anticipat pentru anul viitor o inflație medie anuală de 4,3%.
Gavriliță a spus că autoritățile vor direcționa 3 miliarde de lei pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și medii, iar alocațiile pentru realizarea agendei de reforme aferente Planului de creștere economic, susținut de UE, va însuma, în 2026, aproximativ 5,6 miliarde de lei, pe care a descris-o drept „sumă record”.
Bugetul de stat pentru anul 2026, aprobat de guvern, prevede venituri în valoare de 79,6 miliarde de lei și cheltuieli de peste 100,5 miliarde de lei, cu un deficit de 20,9 miliarde de lei.
Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) va fi anul viitor, atât la venituri, cât și la cheltuieli, de peste 51,4 miliarde de lei, față de peste 49,3 miliarde de lei în acest an.
Pentru anul viitor, guvernul a aprobat un Buget al asigurării obligatorii de asistență medicală la venituri de peste 18,8 miliarde de lei și la cheltuieli de peste 19.2 miliarde de lei, cu un deficit de peste 385 de milioane de lei.
Critici dinspre sindicate și partide
În ajun, deputați ai Mișcării Alternativa Națională au atras atenția că autoritățile nu au respectat legea despre finanțele publice, care prevede prezentarea în Parlament a proiectului bugetului de stat până la 15 octombrie și aprobarea lui până la 1 decembrie. În realitate, documentul a fost publicat pentru consultări abia în seara zilei de 2 decembrie, iar peste o zi a ajuns pe masa guvernului pentru aprobare.
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care numără peste un sfert de milion de membri și 24 de sindicate de ramură, a criticat și ea, pe 4 decembrie, „graba” cu care au fost aprobate în guvern proiectele legilor bugetare și faptul că au lipsit consultări temeinice cu partenerii sociali.
Prezent în ședința de guvern, vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, și-a exprimat, între altele, nemulțumirea că autorii bugetului nu au ajustat valorile de referință pentru calcularea salariilor la rata medie anuală a inflației, care depășește în acest an 7%.
Sainciuc s-a plâns și pe reticența ministerului Finanțelor față de invitațiile sindicatelor de a discuta propunerile de buget. În replică, ministrul Gavriliță a spus că acceptă criticile, dar că întârzierile s-au datorat calendarului electoral din toamna aceasta, cu alegeri pe 28 septembrie și instalarea guvernului o lună mai târziu, promițând că pe viitor vor fi respectate toate procedurile.
Bugetul a fost criticat într-o conferință de presă, pe 4 decembrie, și de reprezentanții sindicatului din educație, care s-au plâns că profesorii nu primesc majorări salariale.
„Acest fapt descurajează profesia didactică, alimentează arderea profesională și exodul din sistem, subminează calitatea și stabilitatea educației publice”, a afirmat Ghenadie Donos, liderul sindicatului din educație.
Donos a mai spus că se vor face demersuri în continuare pentru revizuirea și ajustarea valorilor de referință în corespundere cu nivelul inflației și pe instituirea „unui mecanism de indexare regulată a salariilor.”
O nouă lege a salarizării contra salariilor „nesimțite”
Vorbind presei după ședința guvernului, ministrul Finanțelor a spus că „ar fi iresponsabil” să se facă noi majorări salariale „la ziua de azi”.
„Am majorat acolo unde legea ne obligă, unde situația e cea mai dramatică”, a spus Gavriliță, explicând că guvernul se gândește la elaborarea unei noi legi a salarizării, care să intre în vigoare cel târziu pe 1 ianuarie 2027 și care să facă mai echitabil și uniform sistemul de salarizare.
Viitoarea lege, spune ministrul, va presupune mai multă echitate pentru angajați, va veni în sprijinul celor cu salarii mai mici și va oferi pârghii pentru intervenirea „acolo unde sunt salarii mai pe nesimțite”, o aluzie la faptul că unii reprezentanți din conducerea țării au salarii mai mici decât unii șefi de agenții publice.
Odată aprobate în guvern, legile bugetului pe 2026 sunt trimise parlamentului spre adoptare. Va fi primul buget al noii majorități PAS în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
