Ședința de judecată din 5 februarie a început cu întârziere. În afară de Evghenia Guțul și altă inculpată, Svetlana Popan, în sala de ședințe a Judecătoriei Buiucani din Chișinău s-a adunat multă altă lume. Au venit să o susțină pe Guțul deputata Reghina Apostolova, fostul consilier municipal, Valerii Klimenko, liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și alții. Îi unește pe toți afilierea lor cu fostul Partid Șor, scos în afara legii în 2023.
Poliția a încercat să-i scoată din sala de judecată pe suporterii lui Guțul, pentru că aceștia făcuseră zarvă la ședința anterioară. Judecătoarea Ana Cucerescu le interzisese în trecut accesul în sală câtorva dintre ei.
Acum, le-a dat o nouă interdicție pentru menținerea ordinii la proces, iar audierile au putut continua cu suporterii inculpatei ieșiți pe hol. În sală au putut rămâne doar inculpatele, apărarea, acuzarea, judecătorii, dar și ... presa, inclusiv autoarea acestui reportaj.
Să vina martora acuzării
Început în primăvara lui 2024, procesul a ajuns acum în faza audierii martorilor acuzării, iar procurorii au vrut să o audieze pe o fostă secretară angajată de Partidul Șor. Am decis să nu-i dăm în acest articol numele pentru a nu o supune unor șicane, dar ea lucrase cot la cot cu Guțul, dar și cu cealaltă inculpată, Svetlana Popan.
Martora acuzării a avut însă și ea în trecut statut de învinuită în acest dosar, așa încât avocații lui Guțul s-au opus interogării ei la proces.
Avocatul Sergiu Moraru a spus chiar că martora putea primi „avantaje nepermise” din partea procurorilor și că, în schimbul mărturiilor sale, a fost scoasă de sub urmărire penală. În sprijinul acestor afirmații, avocatul a reamintit că, în timpul cercetărilor, femeia fusese reținută și interogată până la miezul nopții. De asemenea, o altă martoră audiată anterior de instanță în acest caz a spus că a trebuit să scrie în procesul verbal al propriului său interogatoriu ceea ce i-a dictat procurorul.
Procurorul Ghenadie Epure a parat, spunând că martora de acum fusese eliberată de răspunderea penală în august 2023 și a declarat chiar ea că a depus mărturie voluntar, că nu a fost supusă niciunei presiuni.
În cele din urmă, instanța a decis totuși să o audieze, iar audierile au avut loc prin videoconferință: martora a născut recent și nu avea cu cine să lase copilul.
Proteste plătite și donații fictive
Martora a povestit că a lucrat împreună cu inculpatele în oficiul din Chișinău al Partidului Șor în perioada 2019-2022. În timp ce ea răspundea de capitală, Guțul și Popan, de asemenea secretare, erau responsabile de mai multe raioane din țară.
Desprindem din mărturie că secretarele au contribuit la organizarea protestelor antiguvernamentale din 2022. De exemplu, aveau în sarcină să sune președinții organizațiilor raionale ale Partidului Șor pentru a le comunica data următoarei demonstrații și câți oameni trebuie să fie aduși în capitală din teritoriu. „Noi dădeam indicațiile, ei [livrau] rezultatele”, a spus martora.
Dar protestatarii mai trebuiau și plătiți. Așa încât, erau mai întâi fotografiați, pozele erau trimise la sediul central de partid, unde secretarele îi numărau unul câte unul și trimiteau cifrele mai departe către conducerea partidului pentru a ști câți bani să aloce.
În mod similar, era organizată și adunarea de semnături pe acte de donație fictive, pentru a ascunde proveniența banilor, a mai spus martora acuzării.
Concret, pentru a ascunde de unde provine o sumă, de exemplu 100.000 de lei, contabila Partidului Șor pur și simplu o trecea în acte ca donație din partea simpatizanților. Rolul secretarelor era să sune organizațiile raionale de partid și să le ceară să adune semnături ale acestor simpatizanți, care certificau donațiile.
Unii „donatori” nici măcar nu știau de ce semnează, dar la partid, a spus martora acuzării, „toți știau că donațiile sunt fictive” și că, în realitate, partidul primea bani de la oligarhul Ilan Șor. De unde avea Șor banii, martora nu are însă știință.
Cu salariile în plic și actele în shredder
Martora a mai relatat în fața instanței că secretarele aveau oficial un salariu de 700 de lei, iar restul sumelor le primeau în plic. După o percheziție la oficiile partidului, în vara lui 2022, le-au fost majorate salariile și puse în practică măsuri de precauție.
„Din câte știu, Evghenia Guțul primea 30.000 de lei în plic”, a declarat martora. Salariul îi era adus de șefii de departament, iar de două ori plicurile i-au fost înmânate chiar de avocatul actual al Evgheniei Guțul, Vadim Banaru. Prezent în sala de judecată la audierile din 5 februarie, avocatul a confirmat spusele martorei.
Fosta secretară, care a participat și la distribuirea salariilor pentru consilierii Partidului „Șor” din suburbiile Chișinăului, a mai spus că plățile erau coordonate de deputata și vicepreședinta partidului, Marina Tauber, iar după verificarea listelor de plată, acestea erau date prin shredder pentru a fi distruse.
Martora a relatat în instanță că, în vara lui 2022, partidul a aflat din timp că vor avea loc percheziții, iar secretarelor li s-a comunicat să facă „o curățenie generală” înainte de descinderi, inclusiv să distrugă documente, să șteargă date de pe calculatoare și să lase birourile în așa fel încât să nu se poată stabili cine și unde lucra.
Apoi, au fost sfătuite să nu mai vină la oficiu și să lucreze de acasă, iar înaintea protestelor din august 2022, partidul a închiriat un apartament de unde angajatele puteau coordona totul.
Martora a confirmat, de asemenea, că Evghenia Guțul a zburat de mai multe ori la Moscova și a adus de acolo de fiecare dată câte 8.000 de dolari – suma maximă permisă pentru trecerea frontierei fără a fi declarată.
Potrivit martorei, mai multe angajate ale oficiului mergeau în asemenea călătorii, iar pentru fiecare deplasare primeau câte ... 50 de euro.
Ce mai trebuie să știți
Procesul Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan în acest caz de finanțare ilicită a fostului Partid Șor decurge în mod separat de altele, este examinat abia în prima instanță, iar până la pronunțarea deciziei de judecată mai este.
Asemenea procese în instanțele de drept comun continuă chiar dacă Partidul Șor a fost desființat în 2023 prin decizie a Curții Constituționale, care a stabilit că finanțarea sa era netransparentă și că activitățile partidului reprezentau o amenințare la adresa ordinii democratice.
Acuzate că au permis ca partidul să fie finanțat de gruparea criminală a lui Ilan Șor, cele două inculpate în cazul de față neagă acuzațiile și susțin că dosarele sunt fabricate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te