Europa Liberă a aflat cum sunt investigate aceste cazuri și care dintre ele au ajuns deja în judecată.
În septembrie 2024, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, a fost pus sub acuzare pentru complot împotriva R. Moldova, după ce o investigație jurnalistică a arătat că generalul ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești, iar Serviciul de Informații și Securitate a confirmat veridicitatea informațiilor din articol.
Potrivit unui răspuns al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) oferit Europei Libere, acum în dosar este efectuată expertiza mijloacelor tehnice folosite de Gorgan pentru a comunica cu complicii săi. Instituția nu a precizat dacă în privința acestuia a fost aplicată vreo măsură preventivă.
Gorgan nu a comentat public acuzațiile care i se aduc, dar a acționat-o în judecată pe președinta Maia Sandu pentru că i-a retras distincțiile de stat în urma dezvăluirilor din presă.
Zeci de infractori, șterși din listele Interpol
În 2024, s-a aflat că din baza de date Interpol au dispărut notificările roșii despre căutarea a cel puțin 26 de persoane. O investigație internațională, la care a participat și Procuratura Anticorupție, a scos la iveală că notificările erau eliminate după ce persoanele respective solicitau azil în R. Moldova, deși nu se aflau pe teritoriului țării.
Potrivit șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, interlopii achitau pentru asta câte 1-2 milioane de dolari.
În acest dosar, numit generic „Interpol” este cercetat pentru corupere activă fostul șef al biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu. Publicația „New York Times” a scris că în vizorul procurorilor se află și Vitalie Pîrlog, fostul ministru al Justiției și șef al comisiei Interpol care verifica alertele roșii între 2017 – 2022.
În noiembrie 2024, oamenii legii au aplicat sechestru pe bunuri în valoare de 11,7 milioane de lei, iar „notificările roșii” au fost deblocate.
Un angajat al Parlamentului, acuzat de trădare de patrie
Pe 30 iulie 2024, oamenii legii l-au reținut pe șeful al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă. Potrivit lor, acesta transmitea informații asistentului atașatului militar de la Ambasada Rusiei în R. Moldova, Dmitri Kelov. În zilele următoare, Creangă a fost suspendat din funcție, iar Kelov a fost declarat persona non-grata și a trebuit să părăsească R. Moldova.
Din noiembrie, Creangă este judecat pentru trădare de patrie. Procesul de la Judecătoria Buiucani a început cu vizionarea imaginilor video filmate pe ascuns de oamenii legii, în care Creangă și Kelov discută despre situația politică din R. Moldova.
Urmează să fie audiați doi martori ai acuzării, care au lucrat în direcția Parlamentului condusă de Creangă, și doi martori ai apărării, unul dintre care este chiar diplomatul rus. Instanța încă nu a decis cum ar putea fi audiat Kelov. Potrivit procurorului, dacă diplomatul s-ar întoarce în R. Moldova sau ar intra în Ambasada Moldovei de la Moscova pentru a depune mărturie online, el ar putea fi acuzat de spionaj.
Creangă își neagă vina. El susține că a comunicat cu diplomatul rus ca între vecini, lucruri cunoscute din presă.
Voturi cumpărate
În toamna anului 2024, în R. Moldova au avut loc două tururi de alegeri prezidențiale și un referendum referitor la introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție.
Înainte de alegeri, șeful Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, au anunțat că circa 130.000 de persoane au primit bani ca să voteze „Nu” la referendum.
La aflarea rezultatelor referendumului din 20 octombrie, care a trecut la limită, și ale celor din primul tur, președinta Maia Sandu a declarat că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației” și că „grupări criminale împreună cu forțe străine” care ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi.
În decembrie, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a prezentat în Parlament un raport, potrivit căruia, autoritățile ruse ar fi creat un centru de comandă la Moscova pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Rusia pentru a influența rezultatele scrutinelor.
- Găsești detalii aici: Raport SIS: La Moscova ar fi fost creat un centru de comandă pentru a frauda scrutinele din R. Moldova
Procurorul general, Ion Munteanu, a anunțat că procurorii instrumentează 84 de cauze penale privind coruperea alegătorilor. Oamenii legii caută organizatorii și intermediarii schemelor.
Până la începutul lui decembrie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi în sumă de 9 milioane de lei unor persoane care și-au vândut voturile, însă, potrivit directorului CNA, Alexandru Pînzari, doar aproximativ 330.000 de lei au fost achitate benevol.
Amenzile, aplicate pentru „corupere electorală pasivă”, au variat între 25.000 și 37.500 de lei.
Judecătoarea din telefonul lui Platon
În primăvară, autoritățile au verificat informațiile din telefoanele mobile ale omului de afaceri Veaceslav Platon, care se ascunde la Londra de justiția moldoveană. Din mesaje, au aflat că Platon discuta cu „unul dintre cei mai vocali” avocați ai lui Ilan Șor despre influențarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, menționând-o pe Tatiana Răducanu.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a trimis mai multor procurori și judecători o scrisoare în care le spunea că Răducanu, care era pe atunci membră în comisiile vetting și pre-vetting, ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor.
După ce scrisoarea s-a scurs din presă, Răducanu a respins acuzațiile, dar și-a dat demisia pentru „a nu pune în pericol întregul proces” de verificare a integrității judecătorilor și procurorilor.
În iunie 2024, Procuratura Anticorupție a deschis o anchetă penală privind coruperea activă, însă, deocamdată, în dosar nu există niciun învinuit.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
