Majoritatea victimelor erau femei și copii, spun palestinienii, descriind atacul ca pe un „masacru”.

DPA scrie că informația nu a putut fi verificată din surse independente, dar Semiluna Roșie Palestiniană a spus mai devreme pe rețeaua X că au fost „numeroși” oameni uciși și răniți în bombardamentul dintr-un cartier nord-vestic al orașului Rafah.

Paramedicii din Fâșia Gaza au spus deja duminică seară că 28 de oameni au fost uciși când bombele au lovit corturile în care locuiesc persoane alungate de război de la casele lor.

De atunci, bilanțul victimelor a fost mărit în câteva rânduri.

Imagini de la locul bombardamentului arătau adăposturi improvizate cuprinse de flăcări.

Semiluna Roșie Palestiniană spune că raidul aerian a lovot o zonă desemnată drept „umanitară” , pentru cei care s-au refugiat din Rafah când Israelul și-a anunțat intenția de a extinde ofensiva terestră împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și Interviul | Expert în Orientul Mijlociu: Iranul ar putea să se transforme într-o teocrație militarizată

Organizația umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) s-a declarat „oripilată” de atac, care ar demonstra încă o dată că „nu există locuri sigure” în Gaza. „Continuăm să cerem un armistițiu imediat și susținut în Gaza”, se spune într-un comunicat MSF.

Armata israeliană (IDF) a spus pe X că în raidul aerian au fost uciși doi oficiali Hamas de rang înalt.

„Atacul a fost efectuat împotriva unor ținte legitime în baza legii internaționale, cu folosirea muniției de precizie, precedată de informații exacte care au indicat folosirea zonei respective de către Hamas”, a arătat IDF într-o declarație de presă.

IDF a mai spus că „are cunoștință” de informații că în urma bombardamentului urmat de incendiu au murit „mai mulți civili”, a căror moarte o regretă, și investighează incidentul.

Ulterior, guvernul israelian a spus că primele cercetări arată că decesele de civili au fost provocate de incendiul izbucnit după raidul israelian împotriva liderilor Hamas.

Qatarul, care mediază negocieri pentru un armistițiu în Gaza, a spus luni că ultimele atacuri israeliene de la Rafah ar putea pune în pericol discuțiile și eventuala eliberare a celor cam 100 de ostatici israelieni care s-ar mai putea afla în Gaza.

Incidentul a provocat condamnări din partea unor lideri internaționali. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că „asemenea operațiuni (israeliene) trebuie să înceteze”.

Duminică după-masă, înaintea bombardamentului israelian de la Rafah, Hamas a lansat de la Rafah opt rachete în direcția Tel Avivului, în primul atac de acest fel din ultimele 4 luni. O persoană a fost rănită ușor la Herzliya.

Potrivit ziarului Times of Israel, sistemul antiaerian Iron Dome a interceptat trei rachete, iar celelalte au căzut în zone nelocuite.

Atacul cu rachete a fost prezentat pe rețele de luptătorii Hamas ca un răspuns la continuarea „masacrării civililor” de către Israel în Gaza. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acordul dintre UPS Dragomirești și General Dynamics a fost semnat în prezența Ambasadorului SUA în România, Kathleen Kavalec, scrie Defenseromania.ro.

Într-un mesaj pe platforma X, Ambasada SUA spune că acordul va permite producția de muniție de 120 mm și 155 mm în România.

Semnarea acordului vine pe fondul nevoii tot mai mari de muniție de calibru mare pe care o au statele europene și membre NATO. Această nevoie a sporit atât pentru a sprijini Ucraina în războiul pe care Rusia l-a declanșat în 2022, dar și pentru propria apărare.

Într-un interviu la Europa Liberă, ministrul Economiei, Radu Oprea, spunea în martie că, pentru a produce proiectile de calibru NATO de 155 de mm, industria de apărare de stat are nevoie de la Armată și de specificațiile tehnice pentru producerea acestui tip de muniție.

În plus, pentru a fabrica muniții în cantități mari, România are nevoie și de o fabrică care să producă pulberi militare.

În martie 2024, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 47 de milioane de euro pentru construirea unei asemenea fabrici în România, partea a unui proiect european de investiții în apărare. Proiectul din România a fost depus de compania germană Rheinmetall și de ROMARM, o companie Ministerului Economiei.

Deocamdată, nu este clar unde se va construi noua fabrică de pulberi militare, dar nu este exclus că obiectivul să fie dezvoltat tot la Făgăraș.

În localitatea din județul Brașov există încă o fabrică de pulberi, dar ea produce pulberi pentru industria civilă.

În acest moment, România importă din Serbia pulberi pentru muniție.

Într-un interviu la Digi24, ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că prin acordurile semnate cu companiile de apărare occidentale, România își dorește, printre altele, să devină cel mai mare producător de muniție (120 mm) din Europa Centrală și de Est pentru tancurile americane Abrams.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ion Ceban a spus că prioritatea sa „la această etapă” este să-și continue munca în calitate de primar general al municipiului Chișinău.

„Am spus de fiecare dată și asta declar și astăzi: nu sunt interesat de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în toamna acestui an. Deoarece oamenii mi-au încredințat votul lor la Chișinău, iar eu nu pot să-i dezamăgesc pe chișinăuieni”, a spus Ceban, care a folosit ocazia pentru a-și etala „succesele” sale la cârma primăriei capitalei și să critice actuala guvernare.

Ion Ceban este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023. Un ultim sondaj de opinie realizat de IMAS îl plasează pe Ion Ceban pe locul trei, cu 7% din preferințele electoratului care s-a decis pentru cine să voteze la prezidențiale, după Maia Sandu (41,3%) și Igor Dodon (19,3%).

• Te-ar putea interesa și: Un lider PAS critică aspru adunarea oponenților Maiei Sandu, care caută un candidat comun la prezidențiale

Lider al Mișcării Alternativa Națională, formațiune pe care a lansat-o în decembrie 2022, după ce a plecat din Partidul Socialist (pro-rus) al fostului președinte Igor Dodon, Ion Ceban se poziționează ca politician pro-european.

MAN se află printre cele 13 formațiuni care au semnat pe 26 mai, la Chișinău, alături de partidul de guvernământ PAS și partidele opoziției pro-europene unite în blocul „Împreună”, un așa-numit „Pact pentru Europa”, prin care și-au asumat „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, într-un moment în care încep pregătirile pentru referendumul privind aderarea la UE din 20 octombrie, care va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Politicienii pro-europeni, inclusiv din PAS, MAN și „Împreună”, au semnat un „Pact pentru Europa”

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase.

Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Protestele au izbucnit luna trecută, după ce guvernul de la Erevan a acceptat să cedeze câteva localități, parte a procesului de demarcare și stabilire a unei frontiere oficiale cu Azerbaidjan. Poziția prim-ministrului Nikol Pașinian a rămas neschimbată, în ciuda manifestațiilor de amploare conduse de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, care încearcă să lanseze o moțiune de cenzură împotriva lui.

Luni, manifestațiile au continuat pe străzile mai multor orașe din Armenia, sute de persoane răspunzând apelului arhiepiscopului Galstanian de a participa la o campanie de „nesupunere civică”. Ulterior, Ministerul armean al afacerilor interne a anunțat că 226 de persoane au fost arestate după ce ar fi refuzat să se conformeze cerințelor forțelor de ordine. Printre protestatari s-au numărat și parlamentari din opoziție.

Săptămâna trecută, Armenia a cedat Azerbaidjanului controlul asupra a patru localități abandonate, ocupate de forțele armene în timpul războiului din anii 1990. Cedarea a fost prezentată ca parte a unui proces de normalizare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, a căror trecut este marcat de mai multe conflicte în jurul regiunii Nagorno-Karabah.

DPA notează că zona cedată de Armenia este de o importanță strategică, întrucât prin ea trece o autostradă vitală pentru comerțul cu Georgia. Dar localnicii din satele din apropiere l-au acuzat pe Pașinian că schimbarea îi izolează de restul țării și că cedările sunt unilaterale, fără ca Armenia să primească ceva în schimb.

În replică, premierul Armeniei a spus că cedările sunt necesare pentru a obține un tratat de pace cu Baku. Acțiunea este salutată de SUA și UE, care spun că procesul de demarcare a frontierei oficiale este în conformitate cu Declarația de la Almatî din 1991, un document semnat de mai multe foste republici sovietice, printre care Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul frontierelor administrative existente.

• Te-ar putea interesa și: Armenia fierbe după ce Pașinian ar fi căzut de acord să dea azerilor patru sate

Galastanian a declarat că își va limita activitatea clericală pentru a candida la funcția de prim-ministru și a cerut alegeri parlamentare anticipate.

În conformitate cu legislația armeană, el nu este însă eligibil pentru a ocupa această funcție deoarece are dublă cetățenie - armeană și canadiană. El a spus că nu vrea să renunțe la pașaportul canadian, sugerând că ar trebui modificată Constituția, ca să înlăture acest obstacol.

Coaliția de guvernare a lui Pașinian are o majoritate confortabilă în parlamentul țării, iar partidele de opoziție au puțini aderenți în societatea armeană. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Restricțiile „le leagă o mână la spate” ucrainenilor, limitându-le capacitatea de a se apăra, a spus Stoltenberg luni, la Sofia, la o reuniune a parlamentarilor din țările alianței Nord-Atlantice. El și-a explicat apelul prin „blocarea” frontului în nord-est, unde Rusia atacă cu rachete, iar Ucraina nu poate răspunde la capacitate maximă.

Stoltenberg a precizat însă că deciziile despre cum pot fi folosite armele primite de Kiev din Occident aparțin țărilor care le trimit, nu NATO, și a reiterat asigurarea că militarii alianței nu se vor implica în lupte, la fața locului.

Chestiunea folosirii armelor primite de ucraineni din Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei divizează aliații din NATO.

În vreme ce Franța sau Marea Britanie sunt mai favorabile extinderii folosinței armelor de către ucraineni, Germania se opune oricăror livrări care ar putea să fie interpretate ca o implicare directă a Berlinului în conflict.

Deocamdată, Ucraina continuă să trimită drone în interiorul Rusiei, lovind elemente de infrastructură, mai ales energetică, dar și instalații militare.

• Te-ar putea interesa și: Fotografii din satelit arată că un atac cu dronă ucraineană a avariat o stație radar rusă

Luni, Reuters a relatat că o dronă ucraineană a stabilit un „record” de distanță, atacând un radar de avertizare timpurie de tip Voronej M lângă orașul Orsk, din regiunea rusească Orenburg.

O sursă din serviciile de informații ucrainene a declarat că operațiunea a fost efectuată duminică, fără să precizeze însă dacă a provocat daune.

Orsk se află la aproximativ 1500 de kilometri de cel mai apropiat punct al frontului din Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fondul Monetar Internațional (FMI) a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova cu privire la politicile necesare pentru finalizarea ultimei evaluări a programului de finanțare și de creditare. Potrivit experților FMI, programul s-a realizat, în general, conform parametrilor stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

Finalizarea evaluării îi va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari de la FMI, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale la circa 636,5 milioane dolari americani.

O delegație a experților FMI s-a aflat la Chișinău în perioada 22 aprilie – 3 mai, iar discuțiile între aceștia și autoritățile moldovene au continuat „virtual” de la Washington. La finalul discuțiilor, șefa Misiunii de evaluare a FMI, Clara Mira, a declarat că acordul „se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi”.

• Te-ar putea interesa și: FMI: Redresarea economică a Moldovei este mai lentă decât s-a anticipat

„Autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. (...) Finalizarea evaluării programelor îi va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale va constitui circa 636,5 milioane dolari SUA”, a afirmat Clara Mira, pe 24 mai, potrivit unui comunicat de presă al FMI.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, la care vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie.

Termene extinse pentru un șir de reforme

Programul susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă (ECF/EFF) a fost realizat, „în general, conform parametrilor stabiliți, deși s-au atestat întârzieri în implementarea reformelor structurale”, constată experții FMI. Totodată, măsurile de reformă prevăzute de programul susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF) au fost realizate „așa cum a fost stabilit”.

Autoritățile moldovene și experții FMI au convenit asupra „extinderii termenului-limită pentru realizarea unui șir de reforme care se implementează cu întârziere” și anume: adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție care să prevadă, inclusiv, un proces credibil de selecție al judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei; precum și asupra mai multor noi criterii de performanță structurale, inclusiv în domeniile guvernanței, independenței, transparenței și responsabilității Băncii Naționale a Moldovei; consolidării independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului; consolidării și modernizării auditurilor fiscale, potrivit sursei citate.

Guvernul, în așteptarea banilor de la FMI pentru „necesitățile bugetului”

Pe agenda ședinței Guvernului din 29 mai se află în un proiect de lege privind atragerea unui împrumut de la FMI în valoare de peste 170 de milioane de dolari pentru „finanțarea necesităților bugetului de stat”.

Împrumutul în valoare de 129 375 000 de drepturi speciale de tragere (DST), cu o maturitate de 20 de ani, ar urma să fie acordat de FMI prin mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

Banii ar putea să fie alocați după ședința din luna iunie a boardului comitetului executiv al FMI.

Programul RSF are menirea de a sprijini eforturile Republicii Moldova de a spori „rezistența la șocurile climatice, de a implementa reforme în domeniul energetic și de a asigura mobilizarea unei finanțări durabile”, potrivit unei note informative a Ministerului Finanțelor.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul de stat din cadrul ministerului de Externe, Sergiu Mihov, a spus că încheierea acordului dintre Moldova și Lituania va contribui la sporirea comunicării între instituțiile statului pe diferite domenii sociale și economice.

Potrivit lui, semnarea documentului este preconizată pentru 28 mai, când ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va avea o vizită de lucru la Vilnius.

În conformitate cu dispozițiile acordului, părțile vor lua măsuri adecvate pentru protecția informațiilor clasificate primite şi vor acorda tuturor informațiilor clasificate gradul „strict secret” sau „secret”.

În proiect se menționează că acorduri similare sunt încheiate şi cu alte state partenere ale R. Moldova cum ar fi: România, Ucraina, Federația Rusă, Belarus și Georgia.

Cheltuielile generate de implementarea acestei înțelegeri în Republica Moldova vor fi suportate din contul şi în limita bugetului aprobat anual al Serviciului de Informații şi Securitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Oleh Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a spus că numărul victimelor poate să crească. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a declarat că cel puțin 43 de persoane au fost rănite.

„Atacul a vizat centrul comercial, unde se aflau mulți oameni”, a spus Terehov într-o postare pe Telegram, adăugând: „Este clar un act de terorism.”.

Ministrul de Interne, Ihor Klimenko, a spus că 16 persoane erau încă dispărute după atac.

Guvernatorul Siniehubov și alți oficiali ucraineni au declarat că magazinul de bricolaj a fost lovit de două proiectile rusești cunoscute sub numele de „bombe planante”. Transportând sute de kilograme de explozibili, aceste arme au fost folosite de Rusia în toată Ucraina, cu efect devastator.

„Mai mult de 200 de persoane puteau fi în interiorul hipermarketului” în momentul atacului, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

Embed Răspândește

Rusia lovește cu o rachetă un magazin în al doilea oraș ca mărime din Ucraina

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:57 0:00

Al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkovul a fost supus multor lovituri ale rachetelor și bombelor ruse în ultima lună, Rusia deschizând un nou front în această regiune, pătrunzând în Ucraina dinspre nord.

Experții spun că ofensiva are scopul de a rarefia forțele ucrainene și posibil de a pune Harkovul în raza de acțiune a artileriei.

Președintele Zelenski și alți oficiali ucraineni au cerut aliaților occidentali să trimită mai multe sisteme de apărare antiaeriană și alte arme pentru a întări forțele ucrainene, depășite și numeric și ca dotare, în special în nord-estul țării.

Oficialii ucraineni au intensificat, de asemenea, solicitările către Statele Unite de a relaxa restricțiile care împiedică forțele ucrainene să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi mai agresiv ținte din interiorul Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu publicat pe 24 mai în The Economist că Ucraina ar trebui să fie lăsată să folosească arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.

_{După relatările Serviciului ucrainean al Europei Libere (A.E.)}

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Stația Armavir, care are două radare Voronej-DM cu o rază de acțiune de aproximativ 6.000 de kilometri, pare să fi suferit daune serioase la clădirile care adăpostesc aparatura, a relatat serviciul rusesc al RFE/RL.

Potrivit blogului The War Zone, stația face parte din sistemul de avertizare timpurie al Rusiei contra rachetelor balistice nucleare.

War Zone scrie că stația motivul atacării stației poate fi acela că este capabilă să urmărească rachetele cu rază lungă de acțiune ATACMS, fabricate în SUA, a căror livrare în Ucraina a fost aprobată recent de Washington.

Analistul militar norvegian, Thord Are Iversen, spune într-o postare pe X că țintirea unor elemente ale sistemului de avertizare timpurie nucleară al Rusiei „nu este o idee deosebit de bună... mai ales în vremuri de tensiune”.

• Citește și: Român arestat pentru că trimitea rușilor fotografii cu obiective militare, inclusiv ale NATO

Atacul ucrainean asupra stației Armavir a avut loc la scurt timp după ce Rusia a început exerciții cu arme nucleare tactice în Districtul Militar Sud.

Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiile au avut loc „ca răspuns la declarațiile provocatoare și la amenințările unor oficiali occidentali”.

Nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat atacul de la Armavir.

De asemenea, pe 23 mai, aeroportul din capitala regiunii ruse Tatarstan, Kazan, și mai multe instalații industriale din regiune au fost închise temporar din cauza unor „posibile atacuri cu drone”. Tatarstanul se află la mai mult de 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile pe teritoriul rus și în largul coastelor sale, vizând, în special, instalații de producție și rafinare a petrolului, instalații de apărare aeriană și nave militare.

_{Știre preluată de la Europa Liberă România}

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La o conferință de presă, la Washington, James O’Brien, asistentul lui Blinken pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a spus că noul sprijin american va fi destinat atingerii independenței energetice a R. Moldova și consolidării democrației moldovene.

După Chișinău, Blinken va merge la Praga, la reuniunea ministerială NATO, care se așteaptă să fie dominată mai ales de tema Ucrainei, a mai spus O’Brien. Vizita a fost confirmată pe X și de purtătorul de cuvânt Mathew Miller.

Noua vizită a secretarului de stat Blinken în Moldova vine la ceva mai mult de o lună după ce omologul lui moldovean Mihai Popșoi a fost în vizită la Washington, unde a mulțumit diferitelor instituții de stat SUA pentru sprijinul constant acordat țării sale.

După începerea războiului din Ucraina, SUA și-au sporit sprijinul financiar pentru Moldova și au sancționat oligarhi moldoveni care ar fi plănuit să destabilizeze țara, exprimându-și repetat sprijinul pentru garnitura politică aflată în prezent la putere la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul de Stat american încearcă să ridice moralul ucrainenilor, într-o vizită la Kiev

La 24 februarie 2023, la un an de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, în Congresul american a fost înaintată o rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău.

Președinta Maia Sandu a vizitat Washingtonul în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, ea a spus atunci că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, ca unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.

În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit la Varșovia cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Joi dimineață, polițiștii estonieni de frontieră au constatat că omologii lor ruși au scos 25 din cele 50 de geamanduri instalate de Estonia în râu pentru a împiedica bărcile de agrement și de pescuit - estoniene, mai ales - să treacă frontiera din greșeală.

Vreme de decenii, Rusia și Estonia au marcat în acest fel, înaintea vacanței de vară, în general fără divergențe, frontiera de pe râul care desparte orașul estonian Narva de cel rusesc Ivangorod.

Un oficial estonian este citat de Assoicated Press cu declarația că operațiunea anuală este necesară pentru că albia râului este în continuă schimbare.

Dispariția geamandurilor estoniene a venit la puține zile după ce Rusia și-a speriat vecinii cu o propunere de retrasare a granițelor maritime în Marea Baltică, dispărută după numai câteva ore de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

În disputa legată de geamandurile de la Narva, Estonia a primit vineri un mesaj de încurajare de la șeful politicii externe UE, Josep Borrell. El a spus că acțiunea rusească pare să facă parte dintr-un „model de comportament provocator” al F. Ruse, ilustrat și de confuzia creată de propunerea cu granițele maritime baltice.

Secretarul-General NATO Jens Stoltenberg a spus tot vineri, într-o postare pe X, că alianța militară va fi solidară cu Estonia în fața oricărei eventuale amenințări la adresa suveranității ei.

Estonia l-a convocat la ministerul de Externe pe Însărcinatul cu afaceri rus, pentru explicații, dar a declarat că va trata incidentul „cu calm și clarviziune”.

Narva este un punct nevralgic în relația dintre Rusia și Estonia, inclusiv datorită creșterii ocazionale a numărului de migranți care vor să intre pe acolo în UE - un fenomen despre care Tallinn crede că este încurajat de Moscova. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Răspunzând unei plângeri depuse de Africa de Sud, Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, a spus că situația umanitară din teritoriul palestinian este atât de „dezastruoasă”, încât există riscul „distrugerii fizice” a populației.

CIJ nu are mijloace pentru a obliga vreun stat să-i aplice deciziile, iar Israelul a condamnat de la bun început demersul juridic sud-african, calificându-l ca pe o încercare de a-l împiedica să se apere.

Agențiile de presă cred, totuși, că decizia citată vineri la sediul CIJ de judecătorul Nawaf Salam ar putea mări presiunile internaționale asupra Israelului, care deja se confruntă cu critici - inclusiv din partea aliaților săi - pentru situația creată în urma celor peste șapte luni de război din Gaza.

• Te-ar putea interesa și: Israelul vrea să extindă operațiunea militară de la Rafah (ministrul Apărării)

Decizia CIJ a fost salutată de Autoritatea Palestiniană, care controlează Cisiordania (al doilea teritoriu palestinian ocupat de Israel, aflat pe malul de vest al Iordanului). Un purtător de cuvânt palestinian a spus că decizia reprezintă un „consens internațional” de a pune capăt „războiului Israelului contra Gazei”.

La 7 octombrie 2023, organizația palestiniană Hamas, considerată teroristă în Occident, a ucis 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici, într-un raid fără precedent. De atunci, Israelul bombardează aproape fără încetare Gaza, omorând de la începutul operațiunii, după estimările autorităților palestiniene, aproape 36.000 de oameni.

Decizia Curții ONU vine la puține zile după ce procurorul Karim Khan, de la Curtea Penală Internațională (CPI, o instanță fără legătură cu CIJ), a cerut judecătorilor CPI să aprobe emiterea de mandate de arestare pe numele liderilor Israelului și ai Hamas, pentru crimele săvârșite împotriva civililor începând din 7 octombrie. Atât israelienii vizați (premierul și ministrul de Externe) cât și liderii Hamas au condamnat inițiativa. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul va permite susținerea pregătirii și participării în comun la misiuni și operații în cadrul organizațiilor și coalițiilor multinaționale, precum cele sub egida Uniunii Europene.

„Semnarea acestui act este esențială în eforturile de creștere a rezilienței Republicii Moldova vizând, în special, întărirea capacității armatei sale de a contribui la securitatea internațională”, a spus ministrul român al Apărării, după convorbirile cu omologul său de la Chișinău.

Totodată, documentul va facilita participarea militarilor moldoveni la „misiuni și operații în sprijinul păcii”, contribuind la creșterea nivelului de instruire și a interoperabilității cu armatele partenere, a adăugat oficialul.

„Ministerul Apărării Naționale este gata să sprijine acest obiectiv. Este un proiect la care s-a lucrat intens în ultimele luni și mă bucur că se concretizează într-o perioadă în care Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul nostru în atingerea obiectivelor de integrare europeană”, a declarat Angel Tîlvăr.

• Te-ar putea interesa și: Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României

Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar a fost semnat la Chișinău pe 20 aprilie 2012. Prin amendarea acordului, cele două părți se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, sprijinul financiar, medical și evacuarea în situații de urgență.

De asemenea, România va acorda sprijinul și serviciile necesare pentru militarii din Republica Moldova în aceleași condiții ca și cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului celor două state.

Amendarea acordului moldo-român vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.

Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

Contingentul de militari al Armatei Naționale a Republicii Moldova ar urma să execute misiuni de patrulare, de extracție/evacuare a personalului EUFOR ALTHEA, a membrilor comunității internaționale, misiuni internaționale și misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de armament și muniții de pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, etc.

Comandamentul operațiunii este dislocat la Sarajevo, la EUFOR ALTHEA participând 22 de state din UE și din afara comunității, cu un număr total al personalului de aproximativ 1100 persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile române nu au făcut public numele diplomatului împotriva căruia a fost luată măsura, menționând doar că acesta a avut „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.

Convenția de la Viena prevede între altele că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.

„Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 24 mai 2024, în cursul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Federației Ruse la București”, a transmis MAE.

Ambasada Rusiei în România nu a furnizat un punct de vedere pe acest subiect.

Anunțul vine în aceeași zi în care România a anunțat că a reținut un cetățean român pentru trădare, după ce acesta ar fi spionat mai multe baze militare românești și ale NATO din județul Tulcea și a trimis informațiile Ambasadei Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În declarația de presă a secretarului de stat SUA, Antony Blinken, publicată joi seară, nu sunt date nume concrete de persoane sancționate, dar se vorbește pe larg despre acțiunile partidului de guvernământ Visul Georgian, care a elaborat și a trecut prin parlament o lege a „agenților străini”.

Inițiativa guvernării de la Tbilisi a provocat mari proteste de stradă în Georgia, unele din ele reprimate brutal de poliție.

După adoptarea legii, președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, i s-a opus prin veto, dar legislativul dominat de partidului de guvernământ are suficiente voturi pentru a o face să treacă definitiv, probabil în zilele următoare.

Reacționând joi la anunțul lui Blinken privind impunerea unor restricții de viză, partidul de guvernământ de la Tbilisi a acuzat SUA că folosește „șantajul” și „amenințările” în relația bilaterală.

„Niciun fel de sancțiuni nu vor putea forța guvernul Georgiei să acționeze împotriva intereselor naționale”, se spune în reacția guvernanților georgieni, preluată de agenția rusă TASS.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul Georgiei va trece peste veto-ul președintei împotriva „legii agenților străini”

În declarația de presă a diplomației americane, datată 23 mai 2024, se mai spune că va începe „o revizuire cuprinzătoare a cooperării bilaterale dintre Statele Unite și Georgia”, iar conducerea georgiană este îndemnată să „reconsidere” proiectul de lege și să ia măsuri pentru promovarea „aspirațiilor democratice și euro-atlantice” ale țării.

Legea numită inițial a „agenților străini” prevede că organizațiile și instituțiile de presă finanțate în proporție de cel puțin 20% din străinătate trebuie să se declare agenți străini. Opoziția și partenerii de dezvoltare ai Georgiei spun că legea ar fi inspirată de modelul rusesc și este o încercare de a limita dreptul la asociere și la exprimare.

Guvernanții georgieni neagă asemenea intenții, spunând că legea va apăra „suveranitatea” țării, ferind-o de amestecuri nedorite din străinătate.

Elaborarea și adoptarea legii au fost criticate și de Uniunea Europeană, la care Georgia vrea să adere poate chiar în 2030. Mai multe țări, în fruntre cu cele baltice, fac presiuni pentru ca UE să adopte la rândul ei sancțiuni împotriva conducerii de la Tbilsi. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit procurorilor români, bărbatul, al cărui nume nu a fost făcut public, ar fi fotografiat începând din 2022 „obiective militare românești sau aparținând NATO” în apropierea orașului Tulcea, aproape de granița de pe Dunăre cu Ucraina. Fotografiile le-a trimis unor diplomați de la ambasada rusă de la București.

Procurorii spun că în locuința cetățeanului bănuit de trădare s-au găsit dovezi în sprijinul acuzării. Codul Penal din România prevede pedepse de până la 20 de ani de închisoare pentru asemenea delicte.

Agenția rusă de stat TASS, care a relatat despre arestare, scrie că ambasada rusă de la București nu i-a răspuns încă cererii de a comenta acuzațiile.

România, membră în NATO, a dispus măsuri speciale de securitate în zona Tulcea după ce Rusia a început să atace porturile ucrainene de pe malul opus al Dunării, iar unele resturi de echipament militar rusesc au căzut pe teritoriul românesc.

• Te-ar putea interesa și: Armata română nu ar putea doborî o dronă rusească, în propriul spațiu aerian. Legea întârzie timpul de reacție

Presa română informează că este primul caz în care un român este acuzat oficial de spionaj în favoarea Rusiei.

În alte țări din Europa, asemenea cazuri s-au mai semnalat în ultima vreme.

În aprilie, un căpitan de armată din Germania a recunoscut că a furnizat rușilor informații militare, motivându-și acțiunile prin teama că escaladarea conflictului din Ucraina ar putea duce la un conflict nuclear. Presa germană a scris că el avea legături cu formațiunea de dreapta AfD.

Autoritățile de la Berlin au dezvăluit în aprilie și arestarea a doi cetățeni germani de origine rusă care plănuiau să saboteze ajutorul militar german pentru Ucraina.

Tot în aprilie, Parlamentul European a sancționat-o pe deputata letonă Tatjana Ždanoka, după ce un ziar de investigație a relevat că ea a lucrat ani de zile pentru serviciul federal de informații al Rusiei, FSB.

Și mai recent, în mai, un bărbat din Essex, în Anglia, a fost învinuit de spionaj în favoarea serviciului de spionaj extern al F. Ruse. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Associated Press, ostaticii erau Hanan Yablonka, Michel Nisenbaum și Orion Hernandez. Familiile lor au fost înștiințate.

IDF spune că ei au fost omorâți într-un loc numit Intersecția Mefalsim în ziua când Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, a ucis peste 1200 de israelieni, luând aproximativ 250 de ostatici.

De peste șapte luni, IDF atacă aproape fără pauză Fâșia Gaza pentru a distruge mișcarea Hamas și a elibera ostaticii.

Numărul palestinienilor uciși în Gaza este estimat la peste 35.000 de către autoritățile locale, care nu au bilanțuri diferite pentru civili și luptători armați.

• Te-ar putea interesa și: Procurorul șef CPI vrea mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas

În Israel au loc proteste frecvente ale familiilor ostaticilor, care spun că guvernul nu face destul pentru a-i aduce acasă pe cei dragi.

Câțiva ostatici în vârstă au fost eliberați relativ repede de Hamas, alții au fost eliberați de trupele israeliene, iar câțiva și-au pierdut viețile în timpul operațiunilor militare. Israelul crede că în prezent în Hamas mai sunt cam 100 de ostatici vii și încă vreo 30 morți.

AP notează că societatea israeliană este divizată între cei care cred că ar trebui oprit războiul din Gaza, pentru eliberarea ostaticilor, și cei care spun că ei sunt prețul inevitabil care trebuie plătit pentru distrugerea Hamas. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambasada României la Chișinău a venit cu precizări în legătură cu organizarea scrutinului pentru cetățenii români din Republica Moldova. Astfel, 28 de secții de votare vor fi deschise în zona Centru (13 secții în Chișinău), 17 secții de votare în zona de nord și 7 secții în sudul Republicii Moldova.

Cele 52 de secții deschise în total în R. Moldova reprezintă o creștere substanțială față de alegerile precedente din 2019, când aici au fost deschise 36 de secții de votare, notează misiunea diplomatică.

Cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, relevă comunicatul citat.

• Te-ar putea interesa și: Ce oferte au candidații români la europarlamentare pentru alegătorii din R. Moldova

Votarea în alegerile din 9 iunie începe la ora locală 7.00 și se încheie la 22.00. Procesul votării ar putea să fie extins și după această oră, până la 23.59, pentru alegătorii care se află încă în secția de votare și pentru cei care mai stau la rând în afara sediului acesteia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

După ce au verificat dosarele candidaților, membrii CSP au decis în ședința de vineri, 24 mai, să-i admită în următoarea etapă a concursului pe Ion Munteanu (procuror general interimar), Octavian Iachimovschi (adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție) și Alexandru Cernei (procuror la Procuratura Anticorupție).

Totodată, CSP a stabilit că un alt candidat, Grigore Vornicescu (fost lector universitar), nu a întrunit condițiile concursului, întrucât nu a deținut anterior funcția de judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și nu a prezentat tot setul de acte necesare (cazier judiciar, certificat medical, referințe de la locul de muncă etc.).

• Te-ar putea interesa și: A doua încercare: Patru candidați la funcția de procuror general

Candidatul selectat după proba interviului va fi verificat apoi de Comisia Vetting. În cazul unui aviz favorabil al comisiei, candidatura propusă pentru funcția de procuror general va putea fi examinată de președintele țării. Potrivit legislației, șeful statului va putea să respingă o singură dată candidatura propusă. Dacă CSP va înainta același candidat a doua oară, președintele va fi obligat să aprobe numirea în funcție.

CSP este la a doua încercare de a selecta un candidat la funcția de procuror general. Rezultatele primului concurs au fost anulate pe 28 februarie, pe motivul unei erori comise în procesul de evaluare a candidaților.

Numirea unui nou procuror general și finalizarea procesului de vetting în justiție sunt cele două condiții ale Comisiei Europene pe care Moldova le mai are de îndeplinit pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Reprezentanții Chișinăului speră să fie invitați în iunie la Bruxelles la o conferință interguvernamentală care ar putea marca începutul oficial al negocierilor de admitere în comunitatea europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat că noul pachet, adoptat prin ordonanță de urgență, vizează în primul rând exportul de energie - o măsură „esențială pentru supraviețuirea economică” a Republicii Moldova.

Necesitatea prelungirii sprijinului în aprovizionarea cu energie se justifică prin menținerea situației excepționale în domeniul energiei, existând în continuare o vulnerabilitate crescută a Republicii Moldova și riscuri în aprovizionarea cu energie electrică, în condițiile dependenței de centrala termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană (denumită MGRES) și de importurile de energie, precizează o notă informativă la Ordonanța de urgență adoptată joi de guvernul de la București.

„Actul normativ prevede că, în cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică din România pot vinde energie către traderi sau furnizori desemnați de către Guvernul Republicii Moldova, la un preț de referință la care se adaugă costul certificatelor de dioxid de carbon, după caz”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin.

Energia electrică vândută în aceste condiții ar urma să acopere „exclusiv” necesitățile consumatorilor finali din Republica Moldova, potrivit oficialului.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul României a aprobat ajutorul de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova

Tot joi, guvernul de la București a decis să contribuie cu 11,5 milioane de lei românești (peste 2,3 milioane de euro) la reconstrucția capitală a căminului studențesc al Universității de stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Banii vor fi transferați în câteva tranșe, în funcție de stadiul de execuție a lucrărilor.

Din același pachet de sprijin face parte și suma de 12,7 milioane de lei (2,49 milioane de euro), destinată proiectului „Consolidarea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică – faza I”, propus de Republica Moldova. Este vorba despre acoperirea necesității de dotare a structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale. Contribuția guvernului român la acest proiect va fi de 95% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Deciziile de joi ale guvernului de la București au la bază acordul din februarie 2022 privind acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova și implementarea programului aferent de asistență tehnică și financiară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Konakovic a spus că opunându-se documentului adoptat la 23 mai, țările respective s-au făcut vinovate de negarea genocidului și de glorificarea criminalilor de război.

Rezoluția a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, 19 împotrivă și 68 de abțineri. ONU are 193 de membri.

„Credem că cei care au votat împotrivă s-au pus de partea autorilor de crime de război și nu respectă deciziile justiției internaționale. Asta este obligația noastră omenească”, a spus Elmedin Konakovic, citat de presa din Balcani.

Grupul țărilor care s-au opus a fost condus de Serbia, care nu recunoaște drept genocid uciderea a 11.000 de bărbați și băieți musulmani în iulie 1995 de către forțele armate ale sârbilor bosniaci, sprijinite de Belgrad.

Președintele naționalist al Serbiei, Aleksandar Vucic, și conducerea entității sârbe bosniace, Republica Srpska, s-au opus vehement adoptării rezoluției, declarând că aceasta numește Serbia drept „națiune genocidă”.

Alte țări care au votat împotrivă miercuri la ONU au fost aliații politici ai Serbiei, ca Rusia, China, Belarus, Ungaria, Siria sau Cuba.

Textul rezoluției condamnă orice negare a genocidului de la Srebrenica „ca eveniment istoric”. De asemenea, „condamnă fără rezerve acțiunile care îi glorifică pe cei condamnați pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid de către instanțele internaționale, inclusiv pe cei responsabili de genocidul de la Srebrenica”.

Proiectul, sprijinit de către Germania și Rwanda, cere, de asemenea, Națiunilor Unite să pregătească un program de informare și invită țările, organizațiile, organizațiile societății civile și altele să comemoreze ziua de 11 iulie cu „educație adecvată și activități de sensibilizare a publicului” în memoria și onoarea victimelor.

Crimele au început în perioada finalului războiului din Bosnia (1992-1995), care a izbucnit după destrămarea Iugoslaviei - sârbii bosniaci au atacat celelalte două populații etnice principale ale țării, croații și musulmanii bosniaci.

Pe 11 iulie 1995, sârbii bosniaci au pătruns în Srebrenica, zonă protejată de ONU, țintele lor fiind bărbați și băieți bosniaci. Cei care au încercat să scape au fost urmăriți prin pădure și prin munții din jurul orașului.

Curtea Internațională de Justiției, cel mai înalt tribunal al ONU, a decis în 2007 că actele comise la Srebrenica constituie genocid - de altfel, hotărârea Curții este inclusă în rezoluția votată miercuri. (M.Ț.)

Știre redactată cu ajutorul Europei Libere România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacul a avariat infrastructura de transport și serviciile comunale, ca și o tipografie, provocând un incendiu.

Guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că rușii au lovit orașul cu cel puțin 15 rachete. Au fost atacate de asemenea localitățile Zolociv și Liubotîn, din regiunea Harkov. În fiecare din cele două orașe au fost rănite cel puțin două persoane.

Poliția regională de la Harkov a spus că forțele rusești au folosit o bombă ghidată în atacul de la Zolociv, avariind o locuință privată și infrastructura civilă.

„Atac extrem de brutal la Harkov și la Liubotîn. Potrivit datelor preliminare, Rusia a lansat 15 rachete, deodată”, a scris președintele Zelensky pe X, fostul Twitter.

El a mai spus că „teroriștii” profită de lipsa bateriile de apărare antiaeriană pe care Kievul le cere mereu Occidentului.

Rusia și-a întețit atacurile asupra regiunii de nord-est a Ucrainei în această primăvară, țintind mai ales infrastructura energetică și de transport cu bombe ghidate, rachete și drone.

• Te-ar putea interesa și: Norvegia nu mai primește turiști ruși, din solidaritate cu ucrainenii

Tot joi, guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că din regiunea Harkov au fost evacuați peste 10.900 de locuitori.

Alte evoluții din războiul din Ucraina:

• Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că speră că se vor face progrese în efortul de a folosi avuțiile rusești înghețate din Occident pentru a finanța înarmarea Ucrainei. Chestiunea urmează să fie discutată la un apropiat summit al celor mai industrializate puteri globale, din grupul G7;
• Rusia a calificat drept „discriminatorie” decizia Norvegiei de a nu mai primi turiști ruși ca răspuns la continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Norvegia a anunțat că de la 29 mai rușii vor putea fi întorși de la graniță chiar dacă au vize în regulă, cu anumite excepții umanitare;
• Suedia, țară recent intrată în NATO, a anunțat joi că va oferi Ucrainei încă 6.5 miliarde de euro ca ajutor militar, eșalonat pe durata a trei ani. „Cauza Ucrainei este cauza Suediei”, a spus la Stockholm premierul suedez Ulf Kristersson, anunțând ajutorul. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters scrie că celulele, care vor fi într-o închisoarea reconstruită, vor adăposti condamnați originari din țări nemembre în UE care urmează să fie deportați din Danemarca după executarea sentinței.

Când acordul a fost anunțat în premieră, în 2021, au apărut îngrijorări legate de condițiile de detenție din Kosovo. Danemarca a dat însă asigurări că vor fi tratați ca în propriile ei închisori.

Kosovo urmează să primească 210 milioane de euro în următorii 10 ani pentru cele 300 de celule aflate la Gjilan, în estul țării.

Guvernul de la Priștina spune că banii vor fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție din toate închisorile kosovare și pentru proiecte de energie verde.

Ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, a declarat după votul din parlamentul kosovar că proiectul le va transmite „delincvenților străini” că viitorul lor nu este în Danemarca.

Știrea vine pe fondul pregătirilor din Albania de deschidere a unor centre de detenție pentru străinii care așteaptă răspuns la cererea de azil în Italia – altă înțelegere criticată copios de apărătorii drepturilor omului, după planul britanic de a-i trimite pe solicitanții de azil tocmai în Rwanda.

În cercuri politice conservatoare germane s-a vorbit chiar și de Moldova și Georgia ca țări unde ar putea „aștepta” străinii cu cerere de azil în Germania. Berlinul și Chișinăul au respins însă viguros că ar purta asemenea discuții. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, joi, la cea de-a 8-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.

„Am început să apăsăm pedala investițiilor, iar Suceava-Bălţi, ca interconexiune, este prioritatea zero, cu finalizare până în 2027. Sunt încrezător că Transelectrica va realiza acest proiect de prioritate zero, la fel și a treia linie, de la Gutinaj la Străşeni, aproape de Chișinău”, a spus ministrul, citat de Agerpres.

Oficialul român a afirmat că aceste investiții sunt „absolut esențiale”, în condițiile în care interconexiunea din sudul Moldovei cu Ucraina „nu este cea mai bună opțiune”.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova

Referindu-se la interconectarea rețelelor de gaze, Sebastian Burduja a declarat că România a avut un „rol de lider în regiune”, contribuind la inversarea fluxului de gaze naturale prin așa-numitul coridor vertical, astfel încât acesta să poată asigura livrări către Republica Moldova, Ucraina şi centrul Europei cu gaze care vin din Turcia, în Grecia, în „amontele” conductei.

Burduja a lăudat eforturile Chișinăului și Kievului de a-și sincroniza rețelele de energie electrică la cea europeană, la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, spunând că acesta a fost un „efort uimitor” care a subminat „șantajul energetic” al Rusiei.

„Cu toate investițiile în infrastructura de gaze şi interconectări în rețelele noastre, Rusia nu mai are această armă a șantajului sau, cel puțin, există într-o proporție mult redusă. Este cea mai bună dovadă pentru moldoveni că nu trebuie să mai depindă de Gazprom”, a afirmat oficialul.

Ministrul Energiei a mai spus că, din 2027, România va fi, datorită proiectului Neptun Deep, numărul unu ca producător de gaze în Europa.

„Sunt mândru că o companie majoritar deținută de stat, Romgaz, a jucat un rol esențial în acest proiect, l-a avansat şi a luat decizia curajoasă să facă o investiție de un miliard de dolari, inițial cota Exxon, şi să intre în proiect. Cred că este pe o cale fără întoarcere, date fiind investițiile deja făcute în proiect şi aproape 90% dintre contracte deja semnate”, a menționat demnitarul.

Ediția actuală a „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București, din 23-24 mai, este dedicată problemelor de securitate și apărare din regiunea extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor.

La forum participă și o delegație din Republica Moldova, din care fac parte ministrul de externe, Mihai Popșoi, și spicherul Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit organizatorilor, la forum și-au anunțat prezența peste 160 de oficiali, diplomați, militari și analiști de renume din statele-membre ale UE şi NATO, precum și din țări partenere.

• Te-ar putea interesa și: Romgaz a deschis o sucursală la Chișinău pentru furnizarea gazelor

Guvernul de la Chișinău a obținut finanțări externe de zeci de milioane de dolari (în principal de la BERD și USAID) pentru construcția a trei linii de interconexiune energetică cu România: Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și Vulcănești-Chișinău (o linie care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României, ocolind regiunea transnistreană).

În anii următori, sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și a oportunităților de generare internă, inclusiv prin folosirea resurselor de energie regenerabilă.

Autoritățile moldovene consideră că aceste proiecte reprezintă „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Spionii deghizați în diplomați nu sunt bineveniți la noi”, a spus Lipavský în interviul publicat la 22 mai pe pagina de net de radioul public din Cehia, relatând despre ultimele ecouri ale inițiativei sale, lansată în aprilie în forurile UE, de limitare a dreptului diplomaților ruși la liberă circulație în Spațiul Schengen.

Cehia este în prezent una din țările cu cei mai puțini diplomați ruși acreditați – numai 7 - pentru că a început să-i expulzeze mai devreme decât alții, după exploziile puse la cale de agenții ruși într-un depozit cehesc de muniții, în 2014.

Problema cehilor – spune Lipavský – este că numai la Viena (nu în toată Austria!) sunt acreditați 500 de diplomați ruși, fiindcă acolo își au sediul tot felul de organizații internaționale. Cei 500, dintre care mulți sunt, după Lipavský, spioni, pot să umble pe unde vor în Spațiul Schengen.

„Nu văd de ce ar trebui să se bucure de intrare liberă în Cehia, nici de ce trebuie să-și facă de lucru serviciile noastre de securitate cu urmărirea lor”, a mai spus Lipavský.

• Te-ar putea interesa și: Cehii au confirmat că agenții ruși le-au aruncat în aer un depozit de muniții în 2014. Nu-i pot însă judeca

Șeful diplomației cehe a recunoscut însă că nu toate țările din Uniunea Europeană sunt gata să limiteze dreptul de mișcare al diplomaților ruși. În vreme ce Polonia sau țările baltice sunt pentru, altele – pe care a refuzat să le numească – încă ezită.

Lipavský a spus că unii, în UE, se tem că Rusia va limita apoi la rândul ei dreptul diplomaților străini de a circula liber pe teritoriul ei, micșorându-le de pildă contactele cu societatea civilă sau cu compatrioți aflați în dificultate în regiuni mai îndepărtate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te