Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, decizia reprezintă o extindere a programului de alimentație gratuită, care până acum era destinat doar copiilor din clasele primare.

De acest sprijin vor beneficia inclusiv elevii din școlile profesionale și cele cu profil sportiv, precum și cei din clasele V-XII din raioanele de est ale R. Moldova, municipiul Bender și instituțiile de învățământ aflate în zona de securitate.

„Pentru anul 2025, vom aloca circa 200 de milioane de lei, având în vedere că sunt doar trei luni de studii, iar pentru anul întreg va fi circa 600 de milioane de lei. Acest proiect este și o măsură încurajatoare pentru familiile social vulnerabile”, a spus ministrul Educației, după ședința Guvernului.

Autoritățile din educație susțin că elevii din unele instituții de învațământ mai mari vor primi pachete alimentare, iar săptămâna viitoare urmează să fie aprobat meniul.

• Te-ar putea interesa și: Fără telefoane la ore și condiții mai dure la examene. Cinci schimbări din domeniul educației, din 2024

„Elevilor le va fi oferit un mic dejun cald sau la pachet, în funcție de posibilități, mărimea cantinei și alți parametri tehnici”, a precizat ministrul.

În prezent, circa 135.000 de copii din clasele primare (I-IV) beneficiază de alimentație gratuită. De la 1 septembrie, numărul total al beneficiarilor va ajunge la aproximativ 295.000.

Astfel, „această hotărâre de Guvern ne va permite să asigurăm, începând cu 1 septembrie 2025, alimentarea gratuită pentru toți copiii, din clasa I-a până în clasa a IX-a”, a declarat ministrul Dan Perciun.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reținerea lui Georgescu are loc cu trei luni înaintea ca alegerile prezidențiale repetate din România să aibă loc - și în contextul în care polițiștii și procurorii români au descins în dimineața zilei de 26 februarie, cu zeci de percheziții, la persoane și organizații apropiate de acesta.

Echipa lui Georgescu a scris pe Facebook că el tocmai voia să-și depună candidatura pentru alegerile repetate, după ce săptămâni de-a rândul a cerut, ca și suporterii săi, ca scrutinul să continue de unde a fost lăsat, adică să aibă loc doar turul al doilea.

Zeci de suporteri ai lui Georgescu s-au adunat la Parchetul General din capitala română, unde a fost văzut și liderul partidului parlamentar ultranaționalist AUR, George Simion.

Potrivit poliției, 27 de persoane și 4 sedii de instituții au fost percheziționate miercuri în cinci județe din România pentru presupuse infracțiuni legate mai ales de cultul criminalilor de război, propagarea unor idei fasciste, antisemitism, dar și de „fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, comunicarea de informații false, acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și orice operațiuni cu articole pirotehnice, efectuate fără drept”.

Perchezițiile vin într-o vreme când anchetatorii cercetează deja finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, care a declarat anterior că s-a promovat cu „zero lei”.

Presa română scrie că acțiunile procurorilor vizează gruparea condusă de Horațiu Potra, în prezent consilier local la Mediaș, în Transilvania, cunoscut și ca un fost lider al unei grupări de mercenari români care au luptat în Africa.

Un apropiat al lui Georgescu, el a mai fost vizat săptămâna trecută de percheziții, într-un dosar de evaziune fiscală. Autoritățile române au suspiciuni că o societate controlată de Potra și fratele său ar fi încasat câteva milioane de dolari din Africa, dar banii nu apar în declarațiile fiscale.

Proteste în țară, încurajări de peste Ocean

Când au anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod șocant de mai înainte obscurul Georgescu, autoritățile române au invocat manipularea opiniei publice prin manevre pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, din inițiativa Rusiei, care a negat asemenea implicare.

Decizia anulării primului tur este criticată periodic de susținătorii naționalistului Georgescu, care ies în stradă cu miile. Ea a fost dezaprobată însă, mai nou, de membri ai administrației președintelui SUA, Donald Trump. Vicepreședintele SUA, JD Vance, de pildă, a spus la Munchen că prin această hotărâre România a arătat că nu ar împărtăși valorile americane, în vreme ce miliardarul Elon Musk l-a numit „tiran” pe șeful Curții Constituționale a României, cel care a parafat anularea.

Georgescu rămâne popular printre alegătorii români, cel mai recent sondaj, publicat marți, 25 februarie, indicând că ar putea obține circa 38% din sufragii, fiind urmat de actualul primar de București, Nicușor Dan, cu vreo 24%.

Într-o postare pe Facebook, pe fondul perchezițiilor la apropiații lui, Călin Georgescu a acuzat autoritățile române că ar căuta „să inventeze dovezi pentru a justifica furtul alegerilor” și că toate acțiunile sunt parte din „demersul de a bloca o nouă candidatură” a sa la prezidențiale.

Tot miercuri, Curtea Supremă a României a respins definitiv și ultima încercare a lui Georgescu de a relua turul doi al prezidențialelor din decembrie, mai precis o contestare de către el a documentelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare al Țării în baza cărora au fost anulate prezidențialele din decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anul acesta, programul va sprijini până la 32 mii de familii vulnerabile, iar bugetul său va crește până la 7,5 milioane de euro, bani oferiți de guvernul Norvegiei, prin proiectul Eficiență Energetică și Energii Regenerabile în Republica Moldova, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la o conferință de presă, pe 26 februarie.

„Resursele de anul acesta ne permit să sporim numărul de beneficiari și să creștem capacitățile acestui program, pentru a ajunge la cât mai mulți”, a declarat și Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Potrivit CNED, beneficiarii vor putea folosi vouchere în valoare de 6.000 de lei, acoperind până la 70% din prețul electrocasnicelor (dar nu mai mult decât valoarea voucherului), pentru achiziționarea de frigidere (inclusiv cu congelator integrat) și mașini de spălat.

Cei care s-au înscris la program pe site-ul compensatii.gov.md pot vedea dacă sunt beneficiari de EcoVouchere în 2025.

Muntean spune că 7.800 de beneficiari au fost deja notificați prin SMS sau email că vor primi vouchere. Aceștia trebuie să meargă, la unul din cele cinci magazine partenere, cu buletinul de identitate pentru a-și procura un dispozitiv electrocasnic nou, eficient energetic. Totodată, tehnica veche poate fi preluată de agentul economic și reciclată într-un mod corespunzător.

Agenții economici care vor să se implice în program trebuie să vină cu o cerere la Centrul Național pentru Energie Durabilă, iar una din condiții este să fie înregistrați în sistemul de Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor.

• Te-ar putea interesa și: Moldovenii cu venituri mici pot primi vouchere pentru a-și schimba electrocasnicele uzate

Programul de Vouchere pentru electrocasnice a fost inițiat în 2024 cu un buget de 54,4 milioane de lei. Anul trecut, peste 7.200 de familii au primit vouchere de până la 7.000 de lei pentru a-și înlocui electrocasnicele vechi.

Ministerul estimează că înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele noi, anul trecut, a economisit, în medie, 970 de lei pentru fiecare familie beneficiară. Pe lângă economia la facturi, programul poate contribui, afirmă autoritățile, la scăderea consumului de combustibili fosili, reducând nivelul de poluare a mediului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Embolia pulmonară (sau tromboembolismul pulmonar) se produce atunci când un cheag de sânge, cel mai frecvent de la nivelul unei vene profunde, se desprinde și ajunge la nivelul plămânilor. Aici, din cauza calibrului mic al arterelor pulmonare, obturează complet sau parțial vasele pulmonare. Sângele nu mai poate circula la acest nivel și, astfel, se instalează manifestările trombembolismului.

Șansele de supraviețuire după o embolie pulmonară depind foarte mult de severitatea bolii, precum și de alte afecțiuni de care pacientul suferă. Statisticile arată că una din 7 persoane pot muri în urma unui embolism pulmonar masiv.

Liuba Babuțchi a murit pe 30 ianuarie, în timpul unor proceduri estetice de remodelare corporală la un salon de frumusețe din capitală, deținut de ucraineanca Irina Borodkina, cunoscută ca Dr. Serebrova. Imediat după decesul clientei, Borodkina a părăsit teritoriul R. Moldova prin punctul de trecere Palanca, îndreptându-se spre Ucraina.

În acest moment, autoritățile nu cunosc unde se află medicul Irina Borodkina, dar acestea colaborează cu organele de urmărire penală din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: În ce condiții poate fi administrată anestezia și ce riscuri comportă

După decesul femeii, autoritățile au deschis un dosar penal, pe caz fiind cercetate două persoane.

Una dintre ele este Ecaterina Maniuc, medicul care i-a administrat anestezia Liubei Babuțchi și care a fost reținută pe 7 februarie și plasată în arest pentru 30 de zile.

Cauza penală este în gestiunea procuraturii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Parțial libere”, întocmai ca Moldova, mai sunt Ucraina și țările din vestul peninsulei balcanice încă neprimite în Uniunea Europeană - ca Serbia, Albania, Macedonia de Nord etc., dar și mai îndepărtatele Georgia și Armenia. Țări nelibere sunt Belarus, Rusia sau Turcia.

Ungaria este singura țară din UE considerată numai parțial liberă, după un regres mare făcut în ultimul an în ce privește respectarea domniei legii și a drepturilor omului, sub regimul premierului naționalist Viktor Orban.

Raportul, însoțit de o hartă a libertății, constată că în anul 2024 întreaga lume a devenit mai puțin sigură și mai puțin democratică, pe fondul continuării unor conflicte armate (inclusiv cele din Ucraina și Gaza) și ascensiunii unor forțe populiste, care proclamă pe față nevoia renunțării la unele principii democratice.

„Violența și reprimarea oponenților politici în timpul alegerilor, conflictele armate în desfășurare și răspândirea practicilor autoritare au contribuit la cel de-al 19-lea an de scădere a libertății” în lume, spun autorii raportului. „În anul care urmează, toți cei care înțeleg valoarea drepturilor politice și a libertăților civile trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democrației” - mai spun ei.

• Te-ar putea interesa și: Raport Freedom House: Moldova rămâne doar parțial liberă, dar progresează spre UE

Freedom House este una din organizațiile neguvernamentale cele mai prestigioase din lume în domeniul măsurării aderenței țărilor lumii la principiile democratice.

Raportul pe 2025 se concentrează mai ales pe numeroasele alegeri ținute în 2024, un an „superelectoral”.

„Violența în timpul protestelor legate de alegeri a fost generalizată, având loc în 11 țări, inclusiv Georgia și Mozambic, unde forțele de securitate au folosit în mod disproporționat forța împotriva protestatarilor.”

„În timp ce alegerile din țările considerate libere au fost în mare parte competitive și s-au desfășurat în mod corect, alegătorii din țările și teritoriile autoritare au avut puține opțiuni reale. Din Azerbaidjan și Algeria până în Rusia și Rwanda, președinții autoritari în funcție și-au arestat, încarcerat sau descalificat adversarii politici pentru a elimina chiar și cea mai mică posibilitate de înfrângere”, amintesc autorii raportului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Denunțarea unui acord durează. Sunt proceduri internaționale care trebuie respectate. De aceea, nu este urgență și nu este o reacție la o situație urgentă. Este un proces care deja a pornit și pe care îl vom duce până la capăt”, a spus ministrul, întrebat de Europa Liberă când va prezenta executivului proiectul de denunțare a acordului.

Sergiu Prodan, care le-a vorbit jurnaliștilor înaintea ședinței guvernului din 26 februarie, a precizat că Ministerul Culturii este cel care inițiază procesul de denunțare a acordului, dar își coordonează acțiunile cu ministerul de Externe. „Este un proces care nu va fi realizat peste noapte”, a adăugat el.

Pe 13 februarie, ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile necesare pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, cunoscut drept „Casa rusă”, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.

Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a admis că Centrul își va continua activitatea încă cel puțin „câteva luni”, până vor fi încheiate toate etapele de denunțare a acordului moldo-rus, semnat în 1998. „Durata denunțării depinde de viteza cu care va fi depus proiectul la Guvern, apoi Parlament, apoi urmează notificarea părții ruse. E vorba de câteva luni”, a precizat ministrul, la o solicitare a Europei Libere.

Pe de altă parte, pe 18 februarie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că autoritățile ruse încă „nu au primit notificare privind denunțarea acordului” din partea Chișinăului, iar centrul ar urma să activeze până „la mijlocul anului 2026”. Zaharova a criticat inițiativa Chișinăului, spunând că închiderea centrului ar fi o „manifestare a cursului antirusesc” al autorităților moldovene.

La rândul său, Mihai Popșoi a catalogat criticile ruse drept „propagandistice” și a subliniat că autoritățile moldovene „nu au nimic împotriva limbii și culturii ruse”, iar închiderea centrului este legată de activitatea „subversivă” a acestuia, împotriva suveranității R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus

Acordul din 1998 nu are un termen limită și se prelungește automat la fiecare cinci ani. Următoarea prelungire ar trebui să aibă loc la mijlocul anului 2026.

Potrivit prevederilor documentului, dacă Chișinăul nu mai vrea prelungirea acordului, atunci acesta este obligat să notifice Moscova cu cel puțin jumătate de an înaintea prelungirii automate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Una dintre sursele familiarizate cu conținutul proiectului de acord a declarat că el nu specifică garanții de securitate americane sau un flux continuu de arme, dar afirmă că Statele Unite doresc ca Ucraina să fie „liberă, suverană și sigură".

Trump a declarat reporterilor că președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea să vină vineri la Washington pentru a semna un „acord foarte mare". Ultimele evoluții vin după ce cei doi lideri au avut un schimb de replici ostile săptămâna trecută. Zelenski a spus că Trump trăiește într-o „bulă de dezinformare rusească”, iar Trump l-a făcut pe Zelenski „dictator”.

Președintele american, care a prezentat acordul ca fiind o rambursare a ajutorului de miliarde de dolari acordat Kievului, a declarat, de asemenea, că este nevoie de o anumită formă de trupe de menținere a păcii în Ucraina dacă se ajunge la un acord de încheiere a conflictului. Moscova, care a lansat o invazie a Ucrainei în urmă cu trei ani, a refuzat să accepte orice desfășurare de forțe NATO, chiar și dacă vor fi sub alte drapele - o aluzie transparentă la țările Uniunii Europene.

Trump a declarat luni că Moscova ar accepta astfel de forțe de menținere a păcii, spunând că Putin însuși l-a asigurat pe tema asta, dar Kremlinul a negat acest lucru marți.

Acordul, scrie Reuters, ar putea deschide vastele bogății minerale ale Ucrainei către SUA.

„Ceea ce facem acum este să spunem, uite, vrem să fim în siguranță", a declarat Trump. „Contribuabilul american își va primi acum banii înapoi, plus ceva pe deasupra.” El a mai spus că Ucraina are ocazia să intre într-un parteneriat economic cu SUA, ceea ce ar fi pentru ea o mare realizare.

• Te-ar putea interesa și: Investigație: Belarus vinde în UE ulei de rapiță din teritorii ocupate ale Ucrainei

Zelenski a refuzat să semneze un proiect anterior al unui acord privind minereurile, în timp ce Washingtonul căuta să obțină drepturi la 500 de miliarde de dolari din bogățiile naturale ale Ucrainei. Kievul a protestat că a primit mult mai puțin decât atât sub formă de ajutor din partea SUA, iar acordul nu conținea garanțiile de securitate de care Ucraina are nevoie.

Potrivit unor surse familiare cu conținutul proiectului de acord privind minereurile, Statele Unite și Ucraina ar urma să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție care să colecteze și să reinvestească veniturile din surse ucrainene, inclusiv minereuri, hidrocarburi și alte materiale extractibile.

Ucraina ar contribui la fond cu 50% din venituri minus cheltuielile de funcționare și ar continua până când contribuțiile ar atinge suma de 500 de miliarde de dolari. Statele Unite ar oferi un angajament financiar pe termen lung pentru dezvoltarea unei „Ucraine stabile și prospere din punct de vedere economic."

Întrebat ce ar primi Ucraina în schimbul acordului privind minereurile, Trump a invocat ceea ce a spus că a fost ajutorul de 350 de miliarde de dolari deja furnizat SUA și „o mulțime de ... echipamente militare și dreptul de a continua lupta."

New York Times a scris că niciodată în istoria SUA și a lumii, nici o țară nu a pretins avantaje materiale de la un aliat aflat în stare de război, și citează experți care numesc tactica lui Trump „rachet de protecție”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, l-a numit pe Beșleagă unul dintre „cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia”, alături de Ion Druță, Aureliu Busuioc și Vasile Vasilache, și a subliniat „contribuția sa la salvarea limbii române și a onoarei literare.”

Transmițând un mesaj de condoleanțe, președinta Maia Sandu a anunțat că ziua în care va fi înmormântat scriitorul va fi decretată zi de doliu național. „Omul și scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a părăsit, dar ne-a lăsat ceva extrem de prețios. Ne-a lăsat o moștenire literară bogată, în care găsim pecetluite frământările poporului nostru și zbuciumul Istoriei și trăirilor noastre”, a scris șefa statului pe Facebook.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu l-a numit „patriarhul literaturii noastre” și a evidențiat curajul, generozitatea și simplitatea acestuia.

Vladimir Beșleagă este considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române din Republica Moldova. Opera care l-a consacrat este romanul „Zbor frânt”, publicat în anul 1966.

Timp de mulți ani, Vladimir Beșleagă a fost autorul unui blog la Europa Liberă. Acum un an, a avut un dialog cu Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere, în cadrul podcastului „Cultura la frontieră”, despre destinul scriitorului în vremuri vitrege.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În favoarea rezoluției cu privire la „sprijinul democrației în Ucraina în condițiile agresiunii ruse” au votat 268 de deputați, transmite serviciul ucrainean al RFE/RL.

Potrivit rezoluției, responsabilitatea pentru imposibilitatea organizării de alegeri în Ucraina îi revine președintelui rus Vladimir Putin. Deputații au decis că alegerile prezidențiale ucrainene vor avea loc numai atunci când va exista o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.

De asemenea, Rada Supremă a indicat în document că mandatul lui Zelenski nu este pus sub semnul întrebării, deoarece acesta a fost ales în urma unui vot transparent și liber. El își va îndeplini mandatul până la intrarea în funcție a noului președinte.

În acest context, Parlamentul de la Kiev a subliniat „necesitatea respectării principiului continuității instituționale a puterii prevăzut de legile Ucrainei, în special în contextul regimului juridic al legii marțiale, și faptul că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar trebui să își exercite atribuțiile până la preluarea mandatului de către președintele nou ales al Ucrainei”.

Textul rezoluției a fost examinată de Rada Supremă și în ajun, însă votul asupra acesteia a eșuat. Atunci, în favoarea documentului au votat numai 218 deputați, dintr-un număr minim necesar de 226 de parlamentari.

Rezoluția nu este un document cu acțiune directă, însă servește drept o demonstrație a faptului că parlamentul nu pune la îndoială puterile șefului statului.

• Te-ar putea interesa și: Trump îl numește pe Zelenski „dictator”, pe fundalul unei escaladări de retorică dramatică

Alegerile prezidențiale din Ucraina trebuiau să aibă loc în primăvara anului trecut, dar au fost amânate din cauza războiului. Legea marțială interzice organizarea alegerilor și prelungește împuternicirile actualei guvernări până la încetarea aplicării legii respective.

Președintele rus, Vladimir Putin, a spus apoi în repetate rânduri că Zelenski este ilegitim, deoarece mandatul său a expirat, și că nu are dreptul să semneze niciun acord cu Rusia, dar a recunoscut competența Radei Supreme.

Recent, președintele american, Donald Trump, l-a numit pe Zelenski un „dictator fără alegeri”, care este susținut de numai 4% din cetățenii țării. El a mai spus că prezența președintelui ucrainean la discuțiile privind pacea în Ucraina nu este necesară. Zelenski i-a răspuns lui Trump că acesta ar trăi într-un „spațiu al dezinformării”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tariful la energie electrică pentru consumatorii casnici a crescut la 1,39 ruble transnistrene pentru un kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). Tariful anterior era de 0,54 copeici pentru 1 kw la consumul mai mic de 150 kw și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kw.

Tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble. Au crescut și tarifele la apă (de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble) și la energie termică (de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble).

Autoritățile separatiste au justificat creșterile prin „modificarea mecanismului de calcul al prețului la gazele naturale”.

„Astăzi noi cumpărăm gaze pe bani împrumutați. Aceste resurse vor trebui returnate”, a declarat așa-numitul premier Alexandr Rozenberg după ședința executivului de la Tiraspol din 24 februarie, când a fost luată decizia de mărire a tarifelor.

Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Tiraspoltransgaz achită în avans pentru tranzitul de gaze, inclusiv prin R. Moldova, din contul unui credit oferit de Rusia.

• Citește și: Tiraspolul spune că a început să primească gaze naturale cu asistență rusă

Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice. Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață.

Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.

Totuși, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.

Așa-numitul vicepremier de la Tiraspol, Serghei Obolonic, a amintit că regiunea nu primește suficiente gaze pentru a relansa activitatea industriei grele. Potrivit lui, „volumul energiei electrice generate de MGRES (Centrala de la Cuciurgan) este astăzi de trei ori mai mic” comparativ cu volumul produs până pe 1 ianuarie, când corporația rusă Gazprom a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului.

• Te-ar putea interesa și: Încotro se îndreaptă viitorul Transnistriei și cât timp Rusia va mai „credita” gazul pentru regiune?

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

Pentru perioada 1-10 februarie, UE a acordat guvernului de la Chișinău un grant de 20 milioane de euro, din care acesta a achiziționat gaze pe piața europeană și le-a livrat regiunii separatiste. Pentru perioada ulterioară, UE a oferit alte 60 de milioane de euro, cu condiția că Tiraspolul va face „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alături de Rusia, care și-a mărit masiv cheltuielile militare de la lansarea invaziei în Ucraina în 2022, și China a alocat un buget din ce în ce mai mare pentru armată, pe fondul tensiunilor ce persistă în regiunea Asia-Pacific, scrie AFP.

În 2025, guvernul rus și-a propus să aloce până la 6,3% din PIB pentru cheltuielile militare, care a ajuns deja la un nivel fără precedent de la finele Războiului Rece. Suma este cu un sfert mai mare față de 2024 și ar pute ajunge la 145 de miliarde de dolari.

„China a urmat întotdeauna cu fidelitate calea dezvoltării pașnice”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă regulate.

„Cheltuielile limitate pentru apărare sunt pe deplin necesare pentru a apăra suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare și pentru a menține pacea mondială”, a adăugat el.

Declarațiile vin la o zi după ce președintele chinez Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu liderul rus, Vladimir Putin, în care au discutat inclusiv despre războiul din Ucraina.

Luni, 24 februarie, Putin a spus într-un interviu televizat, că propunerea lui Trump de a reduce cu 50% bugetele de apărare ale celor trei țări este „o idee bună”, adăugând însă că nu poate vorbi în numele Chinei.

• Vezi și: Rusia planifică majorarea cu circa 25% a cheltuielilor militare, atingând un nou record

Diplomația chineză a afirmat la începutul acestei luni că dacă s-ar discuta despre reducerea bugetelor de apărare, SUA ar fi cele care trebuie „să dea exemplu”.

Un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice din 12 februarie, a relevat că cheltuielile militare la nivel global au crescut în medie până la 1,9% din PIB-ul mondial, față de 1,6% în 2022.

Anul trecut, China și-a crescut bugetul militar cu peste 7%, ajungând pe locul doi, cu un buget de peste 541 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetare în politică economică.

În ce privește SUA, anul trecut, guvernul american a alocat un buget de circa 824 de miliarde de dolari.

Săptămâna trecută, administrația Trump a anunțat și reduceri semnificative ale bugetului Pentagonului. La începutul anului 2025, Casa Albă a propus reduceri semnificative ale bugetului militar, vizând o scădere anuală de 8% pe parcursul următorilor cinci ani.

• Te-ar putea interesa și: Remanieri la vârful Pentagonului și posibile reduceri semnificative ale bugetului militar al SUA

Această decizie a fost influențată de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk.

Cu toate acestea, în urma unor analize juridice și a consultărilor cu liderii militari, administrația a decis să suspende temporar implementarea acestor reduceri bugetare pentru a evalua legalitatea și impactul lor asupra securității naționale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Babesioza este o afecțiune care poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze.

Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), întrucât femeia a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, a fost diagnosticată cu malarie.

Analizele de laborator efectuate în cadrul instituției au stabilit că este vorba, de fapt, despre babesioză, fiind primul caz înregistrat pe teritoriul țării.

Aceasta prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare.

Boala este o zoonoză caracteristică pentru animale, dar care poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui, și transmisă prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.

Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.

Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de medicamente.

Pentru a evita îmbolnăvirea, specialiștii recomandă:

• evitarea expunerii la căpușe,
• purtarea hainelor care acoperă pielea,
• utilizarea unui repelent pentru căpușe,
• verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber,
• îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor.

ANSP mai îndeamnă persoanele care au revenit dintr-o călătorie din zone tropicale și au anumite semne de boală să se adreseze cât mai curând la medic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Macron a vorbit într-un interviu acordat televiziunii americane Fox News după o întâlnire cu președintele Donald Trump la Casa Albă, pe 24 februarie, cu ocazia împlinirii a trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Trump a declarat anterior în Biroul Oval că războiul s-ar putea încheia în curând.

„Cred că l-am putea încheia în câteva săptămâni, dacă suntem inteligenți. Dacă nu suntem inteligenți, va continua”, a declarat Trump alături de Macron, după ce i-a urat bun venit la Casa Albă.

Macron a spus că a vorbit cu liderii europeni și că mulți dintre aceștia sunt pregătiți să ofere garanții de securitate, o cerință cheie a Ucrainei în orice acord de pace.

Atât Macron, cât și Trump au declarat că au existat progrese cu privire la ideea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, deși Macron a insistat ca SUA să se alăture Europei în acest angajament, spunând că ar fi esențial ca Washingtonul să ofere „sprijin” pentru orice forță europeană de menținere a păcii.

Trump a afirmat că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să „accepte” trupele europene desfășurate în Ucraina ca garante ale unui acord pentru încetarea luptelor.

„I-am pus în mod specific această întrebare. Nu are nicio problemă”, a declarat Trump, întrebat de un reporter despre poziția lui Putin pe această temă.

Liderul francez a afirmat că orice forțe europene trimise în Ucraina vor fi acolo pentru a „menține pacea” și nu vor fi plasate de-a lungul liniilor frontului sau nu vor deveni parte a conflictului.

Macron a declarat că va colabora cu premierul britanic, Keir Starmer, care este programat să viziteze Casa Albă pe 27 februarie, cu privire la propunerea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord.

„După ce am vorbit cu președintele Trump, cred cu tărie că există o cale de urmat”, a spus Macron.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina

Macron le-a spus jurnaliștilor că războiul a costat mulți bani și că este „responsabilitatea Rusiei, deoarece agresorul este Rusia”. Declarația a contrastat cu comentariul lui Trump de săptămâna trecută, care a sugerat că Ucraina a început războiul.

Trump a declarat că îl așteaptă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă în următoarele două săptămâni pentru a semna o înțelegere care acordă Washingtonului acces la mineralele rare ale Ucrainei.

Ca răspuns la întrebarea unui reporter, președintele american a refuzat să îl numească dictator pe Putin, deși a folosit acest cuvânt pentru a-l descrie pe Zelenski, săptămâna trecută.

Zelenski, care a declarat că ar demisiona în schimbul păcii cu garanția că Ucraina ar putea adera la NATO, a făcut apel pe 24 februarie la o „pace reală și durabilă” în acest an.

Putin, interesat să exploreze minereurile rare împreună cu SUA. UE spune că are deja un parteneriat cu Ucraina

La 24 februarie, Putin a indicat o schimbare a poziției sale, afirmând într-un interviu acordat televiziunii de stat că țările europene pot „participa” la discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina.

De asemenea, liderul de la Kremlin a declarat că companiile americane și rusești sunt „în contact” cu privire la proiecte economice comune - inclusiv cele care vizează explorarea mineralelor strategice în Ucraina ocupată.

UE a precizat marți, 25 februarie, că are deja un parteneriat cu Ucraina în privința materialelor critice, formalizat în 2021. Este vorba despre un parteneriat de cooperare ce asigură „beneficii reciproce”, a spus Thomas Regnier, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

• Citește și: Ce sunt mineralele rare și de ce le vrea Trump?

Precizarea a venit după ce comisarul european pentru strategie industrială, Stephane Sejourne, ar fi sugerat Kievului un acord „reciproc avantajos” cu privire la pământurile rare. Sejourne a făcut remarca după summitul de la Kiev, din 24 februarie, care a marcat trei ani de la începutul războiului în Ucraina.

„Douăzeci și unu din cele 30 de materiale critice de care are nevoie Europa pot fi furnizate de Ucraina în cadrul unui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Sejourne.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a precizat ulterior că, în timpul vizitei la Kiev, comisarul „și-a reafirmat angajamentul” de a pune în aplicare memorandumul existent între UE și Ucraina și de a „accelera activitatea de consolidare a parteneriatului nostru în beneficiul reciproc”.

„După cum vedeți, aici este vorba despre cooperarea cu Ucraina și de niciun fel de concurență cu SUA”, a spus Regnier.

Bogăția de minerale a Ucrainei, inclusiv mangan, titan, grafit și litiu, a fost tema unor negocieri tensionate între Kiev și Washington, Trump insistând că SUA își merită „banii înapoi” pentru că au ajutat la apărarea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.

Trump a spus că echipa sa vorbește „în mod constant” cu rușii, inclusiv despre potențiale afaceri americano-ruse, reprezentând o schimbare șocantă în politica SUA.

„Administrația mea face o ruptură decisivă de valorile politicii externe ale fostei administrații și, sincer, ale trecutului”, a declarat Trump, care a cerut ca Statele Unite să fie răsplătite pentru ajutorul de miliarde de dolari acordat Kievului.

Strategia administrației Biden a constat în izolarea Rusiei din punct de vedere politic și economic, și impunerea de sancțiuni drastice țării în urma invaziei Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În schimb, Ucraina și aliații ei europeni îngrijorați de tentativele din ultimele săptămâni ale administrației președintelui Donald Trump de a face concesii Rusiei au reușit să introducă în rezoluție prevederi care cer retragerea imediată a forțelor ruse din Ucraina.

Reuters relatează că proiectul inițial propus de SUA avea doar trei paragrafe: exprima regretul pentru pierderile de vieți omenești din timpul „conflictului Rusia-Ucraina”, reitera că scopul principal al ONU este menținerea păcii, securității internaționale și soluționarea pașnică a disputelor și făcea apel la oprirea rapidă a conflictului și la o pace durabilă.

Însă amendamentele europene au adăugat referiri la faptul că Ucraina a fost invadată de către Rusia, la nevoie unei păci juste, durabile și cuprinzătoare, în conformitate cu Carta ONU, și reafirma sprijinul Națiunilor Unite pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

• _{Citește și: Maia Sandu spune că Moldova susține varianta unei „păci juste” pentru Ucraina, la summitul de la Kiev}

Ambasadoarea interimară a SUA la ONU, Dorothy Shea, a declarat înaintea votului că multiple rezoluții „au cerut Rusiei să își retragă forțele din Ucraina”, dar „Aceste rezoluții nu au reușit să oprească războiul”. „Ceea de ce avem nevoie este o rezoluție care să marcheze angajamentul tuturor statelor membre ale ONU de a pune capăt războiului în mod durabil”, a spus diplomata.

Viceministra de Externe a Ucrainei, Mariana Betsa, a spus în fața Adunării Generale înainte de vot că războiul „nu a fost niciodată doar despre Ucraina”, ci despre „dreptul fundamental al oricărei țări de a exista, de a-și alege propria cale și de a trăi liberă de agresiune”.

Rezoluția amendată la propunerea Ucrainei și europenilor a fost sprijinită de 93 de țări, în timp ce 73 s-au abținut, iar opt au votat împotrivă.

Aceste rezoluții ale Adunării cu 193 de membri nu comportă obligații de ordin juridic, dar sunt urmărite în lumea întreagă.

Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, urmează să supună și el textul inițial propus de Statele Unite.

Pentru a fi adoptată, o rezoluție a Consiliului, care produce și consecințe juridice, are nevoie de cel puțin nouă voturi pentru și de niciun veto din partea membrilor permanenți, anume SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Două dintre cele trei dispozitive au explodat, spun sursele, în timp ce perimetrul din jurul consulatului a fost complet izolat de polițiști.

Reporterii AFP au transmis, de asemenea, că au auzit o detonare cauzată de un robot de dezamorsare a bombelor.

Presa franceză a relatat că pompieri și polițiști au fost trimiși la fața locului. Imaginile de la incident au arătat, de asemenea, echipe de dezamorsare a bombelor care lucrează în zonă.

Inițial, relatările de la incident vorbeau despre cocteiluri Molotov însă, ulterior, poliția a transmis că „noțiunea de cocktail Molotov nu pare adecvată în acest stadiu”.

La Moscova, Ministerul rus de Externe a denunțat ceea ce a numit un „atac terorist”.

„Exploziile de pe teritoriul consulatului general rus din Marsilia au toate semnele unui atac terorist”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.

„Cerem (Franței - n.r.) măsuri exhaustive și prompte de investigare, precum și măsuri de consolidare a securității misiunilor străine ruse”, a declarat Zaharova.

• Te-ar putea interesa și: Incident cu flăcări și fum la Consulatul Rusiei la Chișinău, în timpul prezidențialelor rusești (VIDEO)

Autoritățile franceze au condamnat incidentul.

„Franța condamnă orice încălcare a securității complexelor diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Paris.

„Inviolabilitatea, protecția și integritatea complexelor diplomatice și consulare și a personalului lor sunt principii fundamentale în dreptul internațional", a spus purtătorul de cuvânt.

Incidentul de la consulatul rus a avut loc chiar în ziua în care se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina pe scară largă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te