Viorel Prisăcari din Slobozia Măgura, raionul Sângerei, creşte capre şi face brânză – asta îi este afacerea. Ceea ce îl deosebește de alți producători este faptul că a decis să-și înregistreze produsele cu denumire de origine protejată – „Brânză de Măgura” şi să le exporte, de ce nu, pe piaţa UE.
De 15 ani, Anatolie Esmurzaev (59 de ani), din orașul Leova, se deplasează în scaun rulant. Infrastructura inadaptată și oamenii neînțelegători sunt barierele pe care trebuie să le înfrunte zi de zi. Din cele circa 300 de clădiri cu menire socială din raionul Leova doar 87 au rampe de acces.
Mulţi agenţi economici din Republica Moldova caută cu disperare forţă de muncă, sunt gata să angajeze şi persoane fără pregătire, oferindu-le instruire, doar că … nu prea au pe cine. Angajatorii cu care am vorbit în primul episod al filmului spun că au nevoie, în special, de muncitori calificaţi.
Aflată în profund declin demografic de mai bine de două decenii, Republica Moldova a ajuns printre statele cu cea mai rapidă depopulare. Iar asta înseamnă şi forţă de muncă tot mai puțină... O realitate care devine de-a dreptul alarmantă pentru economie, pentru mediul de afaceri...
Iulia Onica a lucrat 20 de ani dădacă la Centrul de plasament și reabilitare pentru copii de vârstă fragedă din Chişinău. Din 2011, de când s-a pensionat, continuă să vină aici, în calitate de … bunică voluntară, alături de alte 11 femei care le oferă picilor dragostea de care au atâta nevoie.
La școala profesională din Ciuciulea, care pregătea cândva tractoriști și bucătari, de câțiva ani nu mai învață nimeni. Ușile de lemn sunt ferecate, iar clădirea arată tot mai șubredă. În interior se mai păstrează însă mărturii ale istoriei dramatice a ceea ce a fost cândva conacul Leondari-Buznea.
Aproape în fiecare sat din Moldova găsești cel puțin un gospodar care a încercat să construiască o mașină agricolă din fiare vechi. Fie că nu au bani pentru utilaje noi, fie că, pur și simplu, sunt pasionați de tehnică, acești oameni petrec ore în şir în atelierele improvizate din curţile caselor.
Circa 3% din populație, la nivel global, suferă de depresie. În Republica Moldova, doar 3.000 de oameni au fost diagnosticați, oficial, cu această maladie. Și asta pentru că mulți dintre cei afectați nu se adresează la doctor, de teamă să nu fie stigmatizați și discriminați.
La cei peste 90 de ani ai săi, Contantin Stețenco, decanul de vârstă și ultimul veteran din satul Purcari, raionul Ștefan Vodă, continuă să-şi lucreze pământul, face vin de casă, are o minte ageră şi îşi aminteşte cu lux de amănunte prin câte i-a fost dat să treacă într-un veac de om.
În filmul „«Handicapul» pieţei muncii” vă povesteam despre încercările unor tineri cu dizabilități de a-şi găsi un loc de muncă. Indiferent de studii și aptitudini, de multe ori nu le-a fost oferită măcar şansa de a demonstra că pot lucra. Există însă şi altfel de angajatori.
În 2010, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care le garantează acestora inclusiv încadrarea în muncă, în condiţii egale. Şi legislaţia naţională le asigură acest drept. În realitate, este aproape imposibil să-şi găsească de lucru.
Încarcă mai mult
Un episod nou în fiecare vineri
Săptămânal, în zi de joi
Un episod nou în fiecare luni
Odată la două săptămâni, marțea
De patru ori pe săptămână: luni, marți, miercuri și joi