Putin vizitează Mongolia. Nu sunt semnale că va fi arestat pentru crimele din Ucraina
Criticii lui Putin spun că Mongolia a avut o șansă să-l aresteze pe Putin. N-a făcut-o, primindu-l cu onorori militare.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marți cu omologul său mongol la Ulaanbaatar, aceasta fiind prima sa vizită într-o țară membră a Curții Penale Internaționale (CPI) de când instanța a emis un mandat de arestare pe numele său anul trecut.
Putin a fost întâmpinat de o gardă de onoare când a aterizat în capitală luni seară, la începutul călătoriei văzută de unii ca o sfidare față de CPI, Kiev, Occident și organizațiile pentru drepturile omului, care au cerut arestarea sa.
Marți, el s-a întâlnit cu președintele mongol Ukhnaagiin Khurelsukh în impunătoarea Piață Genghis Khan din Ulaanbaatar, cunoscută și ca Piața Sukhbaatar.
O fanfară a intonat melodii marțiale și imnurile naționale rus și mongol în timp ce cei liderii se aflau în piață, lângă soldați mongoli îmbrăcați în uniforme tradiționale, unii dintre ei călare.
AFP amintește că liderul rus este căutat de CPI, care își are sediul la Haga, pentru presupusa deportare ilegală a copiilor ucraineni după ce trupele sale au invadat țara vecină în februarie 2022.
Ucraina a condamnat lipsa de reacție a mongolilor, acuzând țara din inima Asiei că își asumă responsabilitatea pentru „crimele de război” ale lui Putin, după ce autoritățile nu l-au reținut la aeroport.
Kievul a îndemnat Mongolia să execute mandatul de arestare, după ce CPI a declarat săptămâna trecută că toți membrii ei au „obligația” de a-i reține pe cei căutați de instanță.
În practică, însă, sunt puține lucruri care pot fi făcute dacă Ulaanbaatar nu se conformează.
O democrație situată între giganții autoritari Rusia și China, Mongolia se bucură de legături culturale strânse cu Moscova, precum și de o relație comercială vitală cu Beijingul.
Mongolia s-a aflat sub influența Moscovei în timpul erei sovietice.
De la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Mongolia a încercat să mențină relații de prietenie atât cu Kremlinul, cât și cu Beijingul.
Țara nu a condamnat ofensiva Rusiei în Ucraina și s-a abținut în timpul voturilor privind conflictul la Organizația Națiunilor Unite.
Kremlinul a declarat săptămâna trecută că nu este îngrijorat că Putin ar putea fi arestat în timpul vizitei.
Putin, afară!
Piața Genghis Khan din capitala mongolă a fost împodobită marți cu steaguri mongole și rusești uriașe pentru prima vizită a lui Putin în țară în ultimii cinci ani.
Cu o zi înainte, acolo a avut loc un mic protest, o mână de manifestanți ținând o pancartă care cerea: „Scoateți-l pe criminalul de război Putin de aici”.
Participanții la alt protest, planificat pentru marți, a fost împiedicat de securitatea strictă să se apropie de liderul rus.
Demonstranți anti-Putin la Ulaanbaatar, cu steaguri ucrainene, înaintea sosirii liderului rus, la 2 septembrie.
În schimb, manifestanții s-au adunat aproape de „Monumentul celor reprimați politic”, care onorează victimele regimului comunist al Mongoliei, susținut de sovietici timp de decenii.
Vizita lui Putin este concepută inclusiv pentru a marca cea de-a 85-a aniversare a unei victorii decisive împotriva Japoniei imperiale a forțelor mongole și sovietice.
Guvernul Mongoliei nu a comentat cererile de arestare a lui Putin.
Dar un purtător de cuvânt al președintelui Khurelsukh a ieșit pe rețelele de socializare duminică pentru a nega informațiile potrivit cărora CPI ar fi trimis o scrisoare prin care i-ar fi cerut să execute mandatul în timpul vizitei sale.
Rusia nu recunoaște jurisdicția CPI.
Și Amnesty International a avertizat luni că eșecul Mongoliei de a-l aresta pe Putin ar putea submina și mai mult legitimitatea CPI, întărindu-i în același timp poziția fostului spion KGB, aflat la putere de aproape un sfert de secol.
„Președintele Putin fuge de justiție”, a declarat Altantuya Batdorj, director executiv al Amnesty International Mongolia, citat de AFP.
„Orice călătorie într-un stat membru al CPI care nu se încheie cu o arestare va încuraja actualele politici ale președintelui Putin și trebuie văzută ca parte a unui efort strategic de subminare a activității CPI”, a mai spus activistul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CEC a respins înregistrarea a încă două grupuri de inițiativă
Începând cu data de 21 august, Comisia Electorală Centrală a dat startul primirii actelor de înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de președinte.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins în ședința de luni, 2 septembrie, înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea lui Avelin Tabarcea și Vladimir Borodachi. Ambii voiau să candideze independent la președinție.
În privința lui Avelin Tabarcea, care a moderat evenimente organizate de echipa oligarhului fugar Ilan Șor, membrii CEC au avut mai multe întrebări legate de apartenența politică a acestuia și a unor membri ai grupului său de inițiativă.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a spus că, potrivit datelor publice, Tabarcea a candidat la funcția de consilier raional în raionul Briceni la alegerile locale, pe listele Partidului „Șansă”, care a fost ulterior exclus din cursa electorală printr-o dispoziție a Comisiei Situații Excepționale cu două zile înainte de alegeri.
Înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea lui Avelin Tabarcea a fost respinsă după ce hotărârea nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CEC pentru a fi aprobată.
Membrii CEC au respins și cererea repetată de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte, Valentin Borodachi.
În aceeași ședință, CEC a înregistrat partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” condus de Arina Spătaru în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie cu opțiunea „DA”.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile de la Tiraspol sărbătoresc 2 septembrie cu drapelul Rusiei. Un eveniment „vădit provocator”, spune Chișinăul
Drapelul rus alături de cel al așa-zisei republici moldovenești nistrene, arborate cu ocazia aniversării a 34 de ani de la autoproclamarea independenței - 2 septembrie 2024.
Autoritățile din regiunea transnistreană au marcat pe 2 septembrie 34 de ani de la proclamarea așa-zisei „republici moldovenești nistrene”, arborând la Tiraspol steagul regiunii secesioniste și steagul Federației Ruse, un eveniment descris la Chișinău drept „vădit (...) provocator”.
Într-o declarație citată de presa de la Tiraspol controlată de el, liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a spus că nu-și dorește „nicio escaladare a situației regionale”.
La Chișinău, Biroul Politici de Reintegrare a spus Europei Libere că, dimpotrivă, „în actualele condiții regionale, extrem de complexe”, ,asemenea evenimente ar „complica și mai mult dialogul privind reglementarea transnistreană”.
Krasnoselski a vorbit la festivități alături de Igor Smirnov, cel care s-a aflat în fruntea administrației de la Tiraspol în momentul secesiunii din 1990 și timp de încă 16 ani.
Autoritățile transnistrene care au întemnițat un activist pentru arborarea drapelului ucrainean la balconul său din Tiraspol la începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, au fost mereu atente în perioada invaziei pentru a nu irita Kievul. Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din detenție pe 16 mai curent.
Autoritățile de la Chișinău speră că apropierea de Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova să reintegreze regiunea separatistă. Dar într-o conferință de presă înainte de ceremoniile organizate pe 2 septembrie, Krasnoselski a spulberat aceste speranțe, spunând că administrația sa va continua să pledeze pentru recunoașterea independenței regiunii.
„Este regretabil faptul că Tiraspolul vorbește insistent despre pace și despre negocieri, dar folosește în continuare o retorică incisivă și tendențioasă”, se spune în reacția autorităților de la Chișinău pentru Europa Liberă.
Așa-numita republică moldovenească nistreană și-a autoproclamat independența pe 2 septembrie 1990, nefiind până în prezent recunoscută de niciun stat-membru al ONU, dar este susținută de Federația Rusă, lucru constatat inclusiv prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale
Ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, este candidatul desemnat de Partidul Socialiștilor la prezidențialele din 20 octombrie.
Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a înregistrat luni, 2 septembrie, pe Alexandr Stoianoglo, în calitate de candidat la funcția de președinte al R. Moldova. Fostul procuror general este candidatul desemnat de Partidul Socialiștilor, condus de ex-președintele Igor Dodon.
Stoianoglo a depus documentele pentru constituirea grupului său de inițiativă la 21 august. Trei zile mai târziu, fostul procuror general a anunțat că a strâns 25 de mii de semnături în susținerea sa la alegerile prezidențiale.
La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.
La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general – de corupție și abuz de putere. Ambii spun că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu, care a respins aceste acuzații.
Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Oazu Nantoi nu va fi sancționat pentru declarațiile sale despre „moldovencele frumoase”
Plângerea împotriva lui Oazu Nantoi a fost depusă de deputata socialistă, Adela Răileanu, după discursul deputatului de pe 14 iunie.
Poliția nu-l va sancționa pe deputatul PAS Oazu Nantoi pentru declarațiile sale despre „moldovencele frumoase” și „bordeluri”. Într-un răspuns pentru deputata Adela Răileanu, oamenii legii susțin că au încetat examinarea cazului fiindcă nu este identificată nici o încălcare a legii.
Într-o postare pe rețelele de socializare, deputata Adela Răileanu, care a și cerut sancționarea lui Nantoi, a spus că Poliția și Consiliul pentru Egalitate au ajuns la „constatări diametral opuse” în privința declarațiilor deputatului PAS.
„Consiliul pentru Egalitate a identificat elemente care pot fi considerate instigare la ură, dar poliția nu vede nicio problemă”, a spus Răileanu.
La sfârșitul lunii iulie, Consiliul pentru Egalitate a constatat că declarațiile lui Nantoi pot fi considerate „instigare la discriminare pe motive de prejudecată” pentru că ar asocia moldovencele cu prostituția. Discursul deputatului ar stigmatiza femeile „pe baza originii etnice și genului”, ceea ce ar crea un „climat de ură și discriminare”.
Cu toate acestea, Consiliul pentru egalitate a respins plângerea pe motiv că nu are atribuții pentru a sancționa „instigarea la discriminare”, prevăzută de Codul Contravențional. Astfel, Consiliul a decis să readreseze plângerea către Poliție.
Plângerea împotriva lui Nantoi a fost depusă de deputata socialistă Adela Răileanu, după discursul deputatului de pe 14 iunie. În luarea de cuvânt la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg din 5-8 iunie.
Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.
Anterior, Nantoi a spus Europei Libere că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.
La ședința Parlamentului din 27 iunie, Nantoi a fost îndemnat de colegele din legislativ să-și explice declarațiile. El a spus că poate să-și ceară scuze „de la cei care n-au citit declarația integrală și au înțeles tendențios mesajul”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin a sosit în Mongolia. Teoretic, ar putea fi arestat în baza unui mandat internațional
Ca mulți dintre concetățenii săi, președintele rus are posibilități limitate de călătorie de când cu invazia din Ucraina. Spre deosebire de mulți dintre ei, Putin riscă să fie chiar arestat.
Președintele rus, Vladimir Putin, a sosit luni seară în Mongolia, unde va participa marți la ceremonii legate de înfrângerea agresorilor japonezi în Al Doilea Război Mondial.
Înaintea vizitei, Human Rights Watch (HRW) a cerut Mongoliei fie să-i refuze intrarea, fie să-l aresteze pe președintele rus.
Putin este căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru deportarea ilegală și transferul ilegal de minori din zonele ocupate ale Ucrainei - în Rusia. Mongolia este membră CPI din 2003.
„Mongolia și-ar sfida obligațiile internaționale ca membru al CPI dacă i-ar permite lui [Putin] să-l viziteze fără a-l aresta”, a declarat Maria Elena Vignoli, consilier senior pentru justiție internațională la HRW, într-un comunicat de presă emis pe 2 septembrie.
Kremlinul a declarat încă de pe 30 august că nu are „nici o îngrijorare” cu privire la călătorie, adăugând că Rusia are „un dialog minunat cu prietenii din Mongolia”.
Președintele Putin este căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) din 17 martie 2023, când judecătorii Curții au emis mandate de arestare împotriva lui și a consilierei sale pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război legate de deportarea și transferul ilegal în Rusia al copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei.
Conform tratatului fondator al Curții Penale Internaționale, Mongolia are obligația de a coopera cu Curtea, inclusiv prin arestarea și predarea oricăror suspecți care intră pe teritoriul său. Neavând propria forță de poliție, CPI trebuie să se bazeze pe state și pe comunitatea internațională pentru arestări.
Vizita lui Putin în Mongolia este prima într-o țară membră a CPI, de când instanța internațională a emis mandatul pe numele lui.
Putin urma să meargă în august, anul trecut, în altă țară semnatară a tratatului CPI, Africa de Sud, la un summit internațional. Vizita a fost anulată în ultimul moment, după ce o instanță sud-africană a decis că țara are obligația de a-l aresta, dacă intră pe teritoriul ei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
În Olanda ca în Moldova: noul an școlar, fără telefon mobil în sala de clasă
În Olanda, părinții au fost chiar mai „duri” în dezbaterea despre telefoanele mobile decât profesorii, unii spunând că elevii cei mai mici n-ar trebuie să aibă smartphone deloc.
În școlile olandeze a intrat în vigoare luni o interdicție totală la nivel național privind telefoanele mobile.
Telefoanele în sălile de clasă din școlile secundare erau deja interzise de la începutul anului calendaristic, o măsură extinsă la școlile primare de la începutul noului an de studii.
Ministerul Educației de la Haga afirmă că telefoanele mobile distrag atenția elevilor și le reduc capacitatea de concentrare, ceea ce are un efect negativ asupra performanțelor la învățătură.
Telefoanele pot fi în continuare folosite în clasă dacă sunt necesare pentru conținutul lecției, de exemplu atunci când se învață despre cum trebuie folosite mass-media.
Elevilor li se permite, de asemenea, să folosească telefoanele mobile dacă depind de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilități. Răspunderea pentru aplicarea interdicției revine fiecărei școli în parte, scrie agenția germană de știri dpa.
Într-un reportaj despre această noutate, radioteleviziunea publică olandeză NOS a informat că în școlile în care telefoanele mobile sunt interzise chiar și în timpul pauzelor, în cadrul reglementărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie, atmosfera s-a îmbunătățit.
„Pauzele sunt mai sociale, elevii apucă să vorbească mai mult între ei”, a declarat cercetătorul Loes Pouwels, de la Universitatea Radboud din Nijmegen.
Interzicerea telefoanelor mobile în școli a fost obiectul unei dezbateri aprinse în Olanda. Inițial, mai mulți miniștri ai educației nu au crezut în necesitatea vreunei reglementări la nivel național, iar directorii de școli s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea unor decizii luate pe plan local.
Pe de altă parte, numeroși părinți au susținut că elevii de la școala primară nu ar trebui să aibă deloc smartphone-uri, ca să nu riște să devină dependenți de rețelele sociale.
Grecia, Italia și R. Moldova au interzis, de asemenea, telefoanele mobile în sălile de clasă, în timp ce Germania discută de ceva timp o astfel de măsură.
Un studiu recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), citat de dpa, recomandă utilizarea „limitată și responsabilă” a telefoanelor mobile în școli.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Noi șefi la Biroul Interpol Moldova și Inspectoratul național de securitate publică
Noua șefă a Biroului Interpol Moldova este Gabriela Cristea, iar Victor Manole devine noul șef al Inspectoratului național de securitate publică al IGP.
Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat luni, 2 septembrie, că Gabriela Cristea va fi noua șefă a Direcției de cooperare polițienească internațională a instituției, cunoscută și ca Biroul Interpol Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, Gabriela Cristea este doctor în drept, iar anterior a deținut și funcția de șefă a Direcției cooperare internațională și integrare europeană a Ministerului Afacerilor Interne.
Un nou șef are și Inspectoratul național de securitate publică al IGP. Este vorba de comisarul șef Victor Manole.
Fostul șef al Biroului Interpol Moldova, Viorel Tențiu, a fost reținut pe 4 iunie, într-un dosar în care funcționari publici din R. Moldova și din alte țări ar fi luat mită pentru a împiedica publicarea unor notificări de către Interpol și le ajutau să obțină azil sau statut de refugiat.
Finlanda le-ar putea interzice rușilor să cumpere proprietăți pe teritoriul ei
Relațiile dintre Finlanda și Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece în urma invaziei rusești pe scară largă din Ucraina.
Guvernul Finlandei a propus să se interzică cetățenilor ruși, cu puține excepții, să cumpere proprietăți în țara nordică, din rațiuni legate de securitatea națională, a declarat luni ministrul Apărării de la Helsinki, Antti Hakkanen.
Relațiile dintre Finlanda și Rusia vecină s-au deteriorat de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022, care a făcut ca Helsinki să adere la alianța militară NATO după decenii de nealiniere.
Reuters a relatat că interdicția propusă privind achizițiile imobiliare i-ar excepta numai pe cetățenii cu dublă cetățenie și pe rușii cu reședință permanentă în Finlanda sau în alte țări ale Uniunii Europene. Propunerea face deocamdată obiectul consultărilor cu experții, înainte să fie supusă unui vot în parlament.
„Reglementările vizează prevenirea posibilelor influențe ostile împotriva Finlandei”, a declarat ministrul Hakkanen într-o conferință de presă.
Finlanda monitorizează deja aproximativ 3.500 de proprietăți ale rușilor de pe teritoriul ei, a declarat ministrul, fără a oferi detalii.
Helsinki a încercat în ultima vreme să limiteze achizițiile de proprietăți ale cetățenilor ruși în apropierea unor locații strategice pe baza reglementărilor existente, blocând trei în octombrie anul trecut și alte trei în ianuarie anul acesta, informează Reuters.
Finlanda, care are o graniță de 1.340 km cu Rusia, a închis toate punctele de trecere dintre cele două țări și a acuzat Kremlinul că folosește migrația ca armă, încurajând migranții asiatici și africani să solicite azil în țara din EU și NATO.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Posibilele fraude cu fondurile europene de preaderare, pe agenda discuțiilor dintre Kövesi și autoritățile de la Chișinău
Kövesi s-a arătat sigură că ar putea exista dosare gestionate în comun de procurorii moldoveni și cei din cadrul EPPO, în cazul investigațiilor privind fraudarea fondurilor europene.
Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi a spus luni, 2 septembrie, că unul din principalele subiecte pe care le va discuta cu autoritățile moldovene în cadrul vizitei pe care o desfășoară, va viza posibilele fraude cu fondurile europene de preaderare, la care R. Moldova urmează să aibă acces.
În cadrul unei conferințe de presă susținută la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, procurora-șefă a Parchetului European (EPPO), a spus că fondurile de preaderare pe care R. Moldova le va primi „vor fi substanțiale”, iar acest fapt va atrage atenția nu doar a autorităților, dar și a grupărilor de crimă organizată.
Parchetul European este un serviciu public independent al UE. Instituția este responsabilă cu investigarea și urmărirea penală a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.
„Acolo unde sunt fonduri europene, cu siguranță avem și fraude. Este ceea ce vedem în activitatea noastră. Este motivul pentru care am venit. Avem protocoale, dar trebuie să discutăm mai concret cum vom gestiona aceste dosare. (...) La întâlnirile pe care le vom avea astăzi, acesta va fi principalul subiect pe care îl vom aborda”, a spus Kövesi, care s-a arătat sigură că vor exista în viitor dosare pe acest subiect, în care investigațiile vor fi realizate în comun de procurorii moldoveni și cei din cadrul Parchetului European.
Kövesi a precizat că nu va exista o procedură specială de investigații în cazul fondurilor europene de preaderare la care R. Moldova va avea acces.
„Monitorizăm statele europene și statele terțe, acolo unde sunt fonduri europene ne facem simțită prezența. Nu va fi o situație specială în cazul R. Moldova”, a menționat șefa EPPO.
Șefa Parchetului European a spus că potrivit datelor oficiale, una din principalele riscuri în utilizarea fondurilor europene este reprezentat de frauda cu TVA, care este estimată în prezent la circa 50 de miliarde de euro în UE.
„Dacă aceste sume ajung în mâinile grupurilor organizate, securitatea noastră poate fi grav afectată”, a declarat procurorul-șef european.
În cadrul vizitei pe care o întreprinde la Chișinău, Kövesi va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean. Șefa Parchetului European se va întâlni și cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care a invitat-o la Chișinău, și va participa la ședința Platformei Anticorupție.
Ultima vizită a procurorului-șef european, Laura Codruța Kövesi în R. Moldova, a avut loc în iulie 2022, când a fost semnat un acord de cooperare cu Parchetul European Anticorupție. Kövesi a spus că până în prezent au avut loc câteva sesiuni de instruire cu procurorii moldoveni legate de modul în care pot coopera cu cei din cadrul EPPO.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova este „încrezătoare” într-un vot democratic, în ciuda avertismentelor despre destabilizări
Ministrul de Externe moldovean Mihai Popșoi vorbind cu Europa Liberă în marginea conferinței de securitate Globsec de la Praga, la 31 august.
Ministrul de Externe Mihai Popșoi și-a exprimat încrederea că autoritățile și societatea moldovenească pot asigura alegeri prezidențiale și referendumul privind UE democratice la 20 octombrie, în ciuda temerilor privind amestecul Rusiei, repetate în ultima vreme de oficialii de la Chișinău.
„Suntem încrezători... ca și la alegerile anterioare, când am avut provocări, dar întotdeauna am avut alegeri democratice”, a declarat Popsoi într-un interviu în limba engleză pentru Europa Liberă, la conferința de securitate Globsec de la Praga din 31 august.
Politicienii din guvernarea de la Chișinău, dar și guvernele occidentale, inclusiv din Statele Unite, au avertizat cu privire la presupusele planuri ale Rusiei de a folosi dezinformarea pentru a interveni în alegerile din octombrie și a submina progresul Moldovei în implementarea reformelor.
„Lucrăm cu electoratul nostru, facem campanie, explicăm riscurile și amenințările cu care se confruntă Moldova într-un mediu democratic, într-un spațiu democratic competitiv, de care, din păcate, candidații pro-ruși nu s-ar putea bucura în Rusia”, a declarat Popsoi.
„Suntem optimiști că cetățenii noștri, în marea lor majoritate, știu să facă diferența între bine și rău”, a mai spus Popsoi. „Iar cei care pot fi victime depline ale unor instrumentalizări din partea Kremlinului nu vor fi suficient de numeroși pentru a provoca probleme semnificative”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia lansează un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului
Impactul unei rachete rusești în timpul unui atac asupra Kievului. 2 septembrie 2024.
Mai multe explozii au zguduit Kievul în primele ore ale zilei de luni, trimițând locuitorii în adăposturi antiaeriene. Resturile căzute de la proiectilele doborâte au rănit cel puțin două persoane și au declanșat incendii.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că serviciile de urgență au fost chemate în două cartiere din capitala ucraineană.
O centrală termică de la o centrală de apă din Kiev a fost parțial avariată. La fel, și intrarea într-o stație de metrou care funcționează ca adăpost antiaerian în districtul Sviatoșinksîi, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram.
Atacul a rănit cel puțin două persoane, a mai spus primarul Kievbului. Mașini au fost incendiate în tot orașul.
„Va exista un răspuns pentru orice. Inamicul o va simți”, a postat după atac șeful Biroului prezidențial, Andrii Iermak, pe pagina sa de Telegram.
Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat asupra Kievului mai multe grupuri de rachete de croazieră însoțite de rachete balistice și drone, transmit Reuters și AP.
Serhii Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a declarat că peste 10 rachete de croazieră, aproximativ 10 rachete balistice și o dronă trase asupra capitalei ucrainene au fost distruse de apărarea aeriană.
O explozie a răsunat și în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, potrivit presei ucrainene.
Oleg Siniehubov, șeful regiunii Harkov, a confirmat un atac dimineața devreme într-un cartier din Harkov și a spus că a incendiat o clădire rezidențială și alte câteva clădiri.
Atacul asupra capitalei ucrainene vine la o zi după ce armata rusă a raportat interceptarea și distrugerea a 158 de drone ucrainene care vizează mai multe regiuni rusești.
Atacul a avut loc la exact o săptămână după ce Moscova a lansat un alt atac extins asupra Ucrainei, cu peste 200 de rachete și drone asupra Ucrainei, ucigând șapte persoane și lovind instalații energetice din întreaga țară în ceea ce Kievul a numit „cel mai masiv” atac al războiului.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zeci de mii de israelieni cer în stradă un armistițiu în Gaza. Sindicatele declară grevă generală
Zeci de mii de israelieni au cerut la Tel Aviv ajungerea imediată la un armistițiu în Gaza, care să permită întoarcerea ostaticilor. 1 septembrie 2024
Zeci de mii de israelieni au ieșit în stradă duminică seara pentru a-i cere premierului Netanyahu să ajungă la un armistițiu cu Hamas, pentru a-i aduce acasă pe prizonierii încă reținuți după atacul de la 7 octombrie 2023. Protestele vin după ce alți șase ostatici au fost găsiți morți în Gaza.
Reuters relatează că presa israeliană estimează la 500.000 numărul protestatarilor care au ieșit pe străzi în Tel Aviv, Ierusalim și alte orașe și i-au cerut premierului Netanyahu să facă mai mult pentru a-i aduce acasă pe cei 101 ostatici rămași în Gaza.
Cel mai mare sindicat din Israel, Histadrut, a convocat grevă generale pentru luni, care ar putea afecta sectoare majore ale economiei, sectorul bancar, asistența medicală și principalul aeroport al țării.
„Trebuie să oprim abandonarea ostaticilor. Am ajuns la concluzia că numai intervenția noastră îi poate zgudui pe cei care trebuie zguduiți”, a declarat președintele sindicatului Histadrut, Arnon Bar-David. „Începând de mâine (luni) la șase dimineața, întreaga economie israeliană va intra în grevă completă”, a spus liderul sindicatului israelian.
Protestele vin după luni de zile de negocieri eșuate privind un armistițiu. Mulți îl învinovățesc pe premierul Beniamin Netanyahu că nu a reușit să ajungă la un acord cu Hamas. Sondajele de opinie arată că majoritatea israelienilor își doresc un armistițiu care să permită întoarcerea ostaticilor încă aflați în Gaza.
De cealaltă parte, și politica premierului, care a promis „victorie totală” împotriva Hamas are susținere populară.
Trei dintre cei șase ostatici găsiți morți – inclusiv un israeliano-american – ar fi fost programați să fie eliberați în prima fază a unei propuneri de încetare a focului discutată în iulie. Acest lucru pare să fi alimentat suplimentar frustrarea protestatarilor.
Poliția Israeliană s-a ciocnit cu protestatarii în Tel Aviv și a reținut mai multe persoane.1 septembrie 2024.
Armata a declarat că toți cei șase ostatici au fost uciși cu puțin timp înainte de sosirea forțelor israeliene.
„Oricine ucide ostatici nu vrea o înțelegere”, a spus Netanyahu, dând vina pe Hamas pentru negocierile blocate.
Unul dintre ostatici a fost israeliano-americanul Hersh Goldberg-Polin, în vârstă de 23 de ani, originar din Berkeley, California, care și-a pierdut o parte din brațul stâng din cauza unei grenade în atac. În aprilie, Hamas a publicat un videoclip care îl arăta în viață, declanșând proteste în Israel.
Armata i-a identificat pe ceilalți ca fiind Ori Danino, 25 de ani, Eden Yerushalmi, 24 de ani, Almog Sarusi, 27 de ani, Alexander Lobanov, 33 de ani; și Carmel Gat, 40 de ani.
Ministerul israelian al Sănătății a declarat că autopsiile au stabilit că ostaticii au fost împușcați de la mică distanță și au murit joi sau vineri.
Armata a transmis că, cadavrele au fost recuperate dintr-un tunel din orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, la aproximativ un kilometru de locul în care un alt ostatic a fost salvat în viață săptămâna trecută.
Locotenent-colonelul Nadav Shoshani, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că forțele israeliene au găsit cadavrele la câteva zeci de metri sub pământ, dar că nu a existat niciun schimb de focuri în tunel. El a spus că nu există nicio îndoială că Hamas i-a ucis.
Hamas s-a oferit să elibereze ostaticii în schimbul încheierii războiului, retragerea forțelor israeliene din Gaza și eliberarea unui număr mare de prizonieri palestinieni, inclusiv militanți de rang înalt.
Izzat al-Rishq, un oficial de rang înalt al Hamas, a declarat că ostaticii ar fi încă în viață dacă Israelul ar fi acceptat o propunere de încetare a focului susținută de SUA.
Diviziuni în Israel și în guvern
Armata israeliană a spus că operațiunile de salvare a ostaticilor sunt foarte dificile și a transmis că numai un acord de armistițiu ar aduce acasă un număr mare de ostatici în siguranță.
Familiile ostaticilor și criticii premierului l-au acuzat pe Beniamin Netanyahu că își pune interesele personale mai presus de cele ale ostaticilor. Sfârșitul războiului va duce probabil la o investigație asupra eșecurilor guvernului său în atacurile din 7 octombrie, prăbușirea guvernului și alegerile anticipate.
Neînțelegeri au apărut și în guvern. Presa din Israel a relatat că la o ședință a cabinetului de securitate ministrul Apărării, Yoav Gallant i-ar fi reproșat premierului că acordă prioritate altor solicitări în negocierile de armistițiu decât returnarea în siguranță a ostaticilor.
Într-o ultimă încercare de a opri demonstrațiile, ministrul de finanțe, Bezalel Smotrich, membru al cabinetului de securitate al Israelului, a cerut procurorului general să interzică greva.
În acest moment, autoritățile din Israel cred că în Gaza se află 101 ostatici dintre care 35 ar fi decedați. Aproximativ 250 de ostatici au fost luați pe 7 octombrie.
Peste 100 de ostatici au fost eliberați în timpul unei încetări a focului în noiembrie în schimbul eliberării palestinienilor închiși de Israel. Opt au fost salvați de forțele israeliene. Trupele israeliene au ucis din greșeală trei israelieni care au scăpat din captivitate în decembrie.
Militanții conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane, a luat cu asalt sudul Israelului pe 7 octombrie. Ofensiva de represalii a Israelului în Gaza a ucis peste 40.000 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătății, care nu spun câți erau militanți.
Războiul a strămutat marea majoritate a celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza și a aruncat teritoriul asediat într-o catastrofă umanitară.
Știre preluară de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Partidul de extremă dreapta AfD, în pole-position la alegerile din Turingia, luptă strânsă cu creștin-democrații în Saxonia
În imagine, participanți la un miting electoral organizat de AfD in Erfurt, Germany, în 31 august, înainte de alegerile regionale din landul Turingia.
Partidul de extremă dreapta AfD conduce în primele estimări ale alegerilor regionale care au loc în landul Turingia, în fața creștin-democraților (CDU), care conduc în schimb în celălalt land unde au loc alegeri duminică, Saxonia.
Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) pare să obțină o victorie răsunătoare în landul Turingia, din estul Germaniei (în fosta Germanie de Est), la alegerile regionale de duminică 1 septembrie, scrie Deutsche Welle (DW).
Exit poll-urile de la ieșirea de la urne oferă formațiunii un procent de 30,5% din voturi, în fața Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care ar fi întrunit 24,5% din opțiuni.
Partidul de extremă stânga „Sahra Wagenknecht Alliance” (BSW, Bündnis Sahra Wagenknecht), înființat în urmă cu doar o lună, ar fi strâns 16% din voturi.
În Saxonia, CDU este cotată drept prima opțiune a votanților, cu o estimare de 31,5%, urmată în deaproape de AfD, cu 30% și de BSW, cu 12%.
Euronews notează că victoria estimată a AfD în Turingia ar fi prima obținută de un partid de extremă dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Formațiunea cancelarului german Olaf Scholz ar urma să obțină rezultate cu o singură cifră - 7% în Turingia (cu 1.2% mai puțin decât la alegerile precedente) și 8,5% în Saxonia, cu doar 0,8% mai mult decât la alegerile anterioare, subliniază DW.
Co-liderul Alternativei pentru Germania (AfD), Tino Chrupalla, a descris rezultatul alegerilor din Turingia drept un „mandat clar” de formare a guvernului landului.
„Avem, în Turingia, un avans clar... deci avem și un mandat clar de a guverna”, a declarat el pentru postul public ZDF, conform sursei citate.
El a adăugat că formațiunea sa este deschisă la negocieri cu alte partide, pentru formarea guvernului regional, subliniind că opțiunea alegătorilor pentru AfD nu va putea fi ignorată de cei care „vor să își păstreze credibilitatea politică.”
Celelate formațiuni au refuzat până acum să ia în calcul formarea unei coaliții cu AfD, liderul CDU, Carsten Linnemann, menționând că partidul său va rămâne consecvent în această opțiune, potrivit Euronews.
Conform aceleiași surse, alegerile din cele două landuri sunt privite și ca un barometru pentru percepția germanilor cu privire la guvernarea în curs, în contextul alegerilor de la nivel național, programate în toamna anului viitor.
Până atunci, pe lângă alegerile din cele două landuri, Turingia și Saxonia, urmează să aibă loc alegeri și în landul Brandenburg, în 22 septembrie.
Toate cele trei landuri au făcut parte din fosta Germanie de Est, reunificată cu Germania de Vest în 1990.
Cele trei regiuni, care totalizează aproximativ 10% din populația Germaniei, sunt mai predispuse la alegerea unor formațiuni populiste, deoarece încă se confruntă cu șocul economic al unificării Germaniei, a explicat Serviciul central al Europei Liberă, într-o analiză publicată în 30 august.
Știre preluară de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Israelul recuperează cadavrele a șase ostatici din Fâșia Gaza
În imagini, cei șase ostatici ale căror cadavre au fost recuperate din Fâșia Gaza: Hersh Goldberg-Polin, Ori Danino, Eden Yerushalmi (în rândul de sus, de la stânga la dreapta); Almog Sarusi, Alexander Lobanov, and Carmel Gat (în rândul de jos, de la stânga la dreapta).
Armata israeliană a anunțat că a recuperat cadavrele a șase ostatici deținuți de Hamas în Fâșia Gaza și susține că aceștia ar fi fost uciși cu puțin înainte ca forțele israeliene să ajungă la ei.
Cadavrele celor șase ostatici ar fi fost recuperate dintr-un tunel în sudul Fâșiei Gaza, au transmis reprezentanții Armatei israeliene.
„Conform estimărilor noastre inițiale, ei au fost uciși cu brutalitate de teroriștii Hamas cu puțin timp înainte să ajungem la ei”, a declarat reporterilor, într-un briefing, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contra-amiralul Daniel Hagari, transmite Reuters.
Cadavrele lui Carmel Gat, Hersh Goldberg-Polin, Eden Yerushalmi, Alexander Lobanov, Almog Sarusi și Ori Danino au fost găsite în subteran în orașul Rafah și s-au întors în Israel, a transmis el.
„Inima unei întregi națiuni este zdrobită în bucăți”, a spus președintele Isaac Herzog, într-un text ceremonial. „Le îmbrățișez familiile din toată inima și îmi cer scuze că nu i-am adus acasă în siguranță.”
Nu au existat comentarii imediate din partea prim-ministrului Benjamin Netanyahu, care este sub presiune în țară și în străinătate pentru a ajunge la un acord de încetare a focului care să includă eliberarea ostaticilor rămași, notează agenția de presă.
Organizația palestiniană militantă Hamas nu a comentat imediat acuzațiile.
Președintele SUA, Joe Biden, care a acordat o atenție specială situației ostaticilor israelieni din Gaza, a transmis că între cei șase se afla și un cetățean israeliano-american, Hersh Goldberg-Polin.
„Sunt devastat și revoltat”, a spus Biden într-o declarație emisă de Casa Albă.
Cu câteva zile înainte, ostaticul Qaid Farhan Alkadi, un membru al comunității beduine din sudul Israelului, a fost salvat dintr-un loc de la doar un kilometru distanță, potrivit lui Daniel Hagari.
După ce Alkadi a fost localizat, trupelor li s-a transmis să fie precaute, întrucât și alți ostatici ar puteau fi în zonă, însă nu au existat informații precise cu privire la locația lor, a spus reprezentantul armatei israeliene.
Reuters notează că recuperarea celor șase cadavre ar putea isca noi proteste din partea israelienilor care cer de multă vreme un acord de eliberare a ostaticilor.
Știre preluară de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moscova acuză Kievul de lansarea unui atac masiv cu drone asupra Rusiei
Rezervoare de petrol, în flăcări după un atac cu dronă în regiunea Briansk din Rusia, la aproximativ 60 de kilometri de granița ruso-ucraineană. (fotografie de arhivă)
Oficialii ruși afirmă că Ucraina a lansat atacuri cu drone la începutul zilei de 1 septembrie, vizând mai multe regiuni ale țării, inclusiv centrale electrice și rafinării din regiunile Moscova și Tver.
Ministerul rus al Apărării, citat de TASS, agenția de presă de stat, a declarat că 158 de drone au fost distruse de sistemele de apărare ale țării.
Ministerul a declarat pe Telegram că cel mai mare număr - 122 - au fost doborâte deasupra regiunilor Kursk, Briansk, Voronej și Belgorod, care se învecinează cu Ucraina.
Nu a fost posibilă confirmarea independentă a rapoartelor rusești. Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat.
Atacul masiv cu drone are loc la doar câteva zile după ce infrastructura energetică a Ucrainei a fost ținta a peste 200 de drone și rachete rusești într-unul dintre cele mai mari atacuri de acest fel.
De asemenea, a trecut aproape o lună de când Ucraina a trecut la ofensivă în regiunea rusă Kursk, în timp ce se pare că trupele ruse avansează în estul Ucrainei, în special în regiunea Donețk.
Kievul îndeamnă Washingtonul să ridice restricțiile privind utilizarea armelor furnizate de aliați pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei. Ucraina susține că astfel de lovituri ar împiedica în mare măsură capacitatea Moscovei de a-și continua atacurile asupra Ucrainei.
Oficiali de rang înalt din administrația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski au fost la Washington săptămâna trecută, făcând apel la Statele Unite pentru ceea ce Zelenski a numit „capacități de a proteja cu adevărat și pe deplin” țara.
La începutul zilei de 1 septembrie, au fost raportate explozii puternice în apropierea centralei electrice Konakovo din regiunea Tver, unul dintre cei mai mari producători regionali de energie, potrivit canalului de știri Baza de pe Telegram, apropiat de serviciile de securitate ale Rusiei.
Cinci drone au fost distruse deasupra regiunii Tver, potrivit lui Igor Rudenia, guvernatorul regional. Acesta nu a menționat eventualele pagube.
O dronă lansată de Ucraina a fost distrusă în apropierea rafinăriei de petrol din Moscova, a declarat primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin. Potrivit acestuia, procesul de producție al rafinăriei nu a fost afectat sau amenințat.
Rafinăria este deținută de Gazprom Neft, ramura petrolieră a gigantului rus Gazprom.
De asemenea, Ucraina ar fi încercat să lovească centrala electrică Kashira din regiunea Moscovei cu trei drone, a declarat pe Telegram Mikhail Shuvalov, șeful districtului orașului Kashira. Nu au existat incendii, pagube sau victime în urma atacului, a spus el.
„Electricitatea este furnizată fără probleme”, a spus Shuvalov.
Cel puțin nouă drone au fost distruse în Moscova și în împrejurimi, a declarat Sobianin.
Aproximativ 26 de drone lansate de Ucraina au fost distruse deasupra regiunii de frontieră Briansk din sud-vestul Rusiei, a declarat guvernatorul regiunii, Aleksandr Bogomaz, pe Telegram.
Peste 10 drone au fost distruse deasupra regiunii Voronej și mai multe au fost doborâte deasupra regiunilor Kursk, Lipețk, Riazan și Tula, au declarat guvernatorii acestor regiuni, potrivit Reuters.
Nu au fost raportate răniți sau pagube în urma atacurilor. Rusia rareori dezvăluie întreaga amploare a pagubelor cauzate de atacurile aeriene ucrainene.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski îl demite pe comandantul forțelor aeriene ucrainene după prăbușirea unui avion F-16
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a demis pe șeful aviației, Nicola Oleșciuc după ce un avion F-16 s-a prăbușit la începutul acestei săptămâni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a demis pe 30 august pe comandantul forțelor aeriene ale țării.
Demiterea are loc la o zi după ce Kievul a declarat că un avion de luptă F-16 fabricat în SUA s-a prăbușit, iar pilotul și-a pierdut viața.
Zelenski a publicat un decret de revocare a lui Nicola Oleșciuc din funcție, spunând că a luat decizia de a „întări” conducerea militară a Ucrainei.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat pe 29 august că un avion de luptă F-16 s-a prăbușit în timp ce respingea o lovitură cu rachete și drone a Rusiei pe teritoriul Ucrainei.
Oleșciuc a fost numit comandant al forțelor aeriene pe 9 august 2021, în locul lui Serghei Drojdov.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Imagini intime cu femei din R. Moldova, publicate pe Telegram. Poliția a inițiat mai multe cauze penale
Canalele de Telegram ce postează astfel de conținut fac parte dintr-un grup numit „CarVertical”.
Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat la 30 august, că are pe rol mai multe cauze penale legate de grupurile de pe Telegram în care se publicau imagini intime cu femei și fete din R. Moldova. Poliția precizează că a cerut platformei Telegram să închidă grupurile, dar fără succes.
IGP a precizat că investighează mai multe aspecte legate de acest caz, inclusiv cu parteneri din afara țării. În iunie 2024, poliția solicitat platformei Telegram să blocheze grupul și să-i ofere informații despre cei implicați.
„Prima cerere a fost trimisă încă în luna iunie curent, dar până acum nu a venit niciun răspuns. Oamenii legii continuă investigațiile și îndeamnă victimele să coopereze cu Poliția pentru a ajuta în anchetă”, se arată în comunicatul IGP.
Recent, fondatorul platformei Telegram, Pavel Durov, a fost pus sub acuzare și plasat sub control judiciar pentru mai multe infracțiuni de la trafic de droguri și până la „complicitate în distribuirea imaginilor de natură pornografică cu minori”.
Durov a fost acuzat că rețeaua Telegram, care are peste 900 de milioane de utilizatori, nu moderează suficient conținutul publicat, acuzații respinse de compania sa.
„Pornografia din răzbunare” - mijloc de a face bani
Discuția despre grupurile numite „Car Vertical”, care includ inclusiv canale de Telegram, a luat amploare la sfârșitul lunii august după ce mai multe activiste pentru drepturile omului și presa au vorbit public despre existența acestora și abuzul care se produce acolo. În grupuri se distribuie imagini intime cu fete și femei din Republica Moldova, iar intrarea în el se face contra plată.
Femeilor vizate în imagini li s-ar cere câteva sute de euro pentru ștergerea lor. Publicarea acestora ar avea scopul, în viziunea membrilor grupului, „să arate kilometrajul” lor, adică numărul de parteneri pe care l-au avut în trecut.
Potrivit „Femei pentru femei”, organizație care luptă pentru drepturile femeilor, ceea ce se întâmplă pe aceste grupuri se numește „revenge porn” sau „pornografie din răzbunare”. Adică distribuirea online a conținutului intim, fără acordul persoanei, pentru a o umili, răni sau șantaja și de cele mai multe ori aceste imagini sunt distribuite de un fost partener după despărțire.
Potrivit organizației, cel mai des victime ale acestui fenomen sunt femeile, iar urmările pot fi grave pentru victime: „stări depresive, gânduri suicidare, hărțuire și amenințări” și altele.
Centrul Internațional „La Strada” remarcă și cazuri în care au fost trimise videouri cu conținut sexual create cu ajutorul inteligenței artificiale „cu scopul de a expune și denigra imaginea persoanei”.
Până astăzi, cel puțin 18 femei s-au adresat organizațiilor pentru apărarea drepturilor femeilor, pentru a primi suport juridic și psihologic. Potrivit Centrul Internațional ,,La Strada”, în ultimele trei luni au fost înregistrate mai multe plângeri privind răspândirea informației cu caracter sexual prin intermediul Telegram, însă numărul femeilor care au raportat aceste „cazuri este mic raportat la miile de fete și femei vizate pe acest grup”.
Pornografia din răzbunare se pedepsește conform Codului Penal cu o amendă de cel puțin 27.500 de lei sau cu închisoare de până la 2 ani. Modificarea legislativă a fost făcută abia în 2020 și a făcut parte dintr-un proiect de lege mai mare pentru asigurarea drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală.
Femeile care au căzut victime în astfel de situații pot apela la 0 8008 8008 - telefonul de încredere pentru fete și femei, care este disponibil gratuit și non-stop.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ministrul de Externe maghiar Szijjártó, în vizită la Gazprom, sfidând din nou aliații occidentali
Sediul din St. Petersburg al concernului rus Gazprom
Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a vizitat vineri sediul din St. Petersburg al concernului rus Gazprom, discutând cu șeful acestuia, Alexei Miller, despre exporturile de gaze rusești spre țara central-europeană membră în NATO și Uniunea Europeană.
Potrivit agenției ruse de știri TASS, Szijjártó a menționat înaintea discuțiilor că Ungaria continuă să primească gaze rusești, care ar constitui peste jumătate din consumul ei, iar în 2023 a primit prin conducta TurkStream 5,6 miliarde de metri cubi de gaze rusești.
Szijjarto, a cărui țară este considerată cea mai bună prietenă a Rusiei în UE, a publicat vineri pe Facebook imagini cu sediul de oțel și sticlă al concernului Gazprom din „capitala de nord” rusă și un video în care explică „pragmatismul” politicilor economice ale regimului premierului Viktor Orban.
„E nevoie de curaj să spui așa ceva în Europa, azi, dar Ungaria este mulțumită de cooperarea energetică cu Rusia, care asigură securitatea alimentară a țării”, a scris șeful diplomației ungare.
Țările din UE și-au redus dramatic dependența energetică de Rusia, mai ales după ce ea a invadat Ucraina în februarie 2022, dar câteva, în primul rând Ungaria și Slovacia, continuă să importe atât gaze, cât și petrol de la ruși.
Vizita lui Szijjártó la St. Petersburg vine tocmai când țara sa deține președinția prin rotație a Uniunii Europene. Politicile pro-ruse ale premierului Viktor Orban, care a mers în iulie la Moscova într-o autoproclamată „misiune de pace” pentru Ucraina, au făcut ca miniștrii de Externe din UE să rupă cu tradiția de a-și ține prima ședință a sezonului în țara-președintă, întâlnindu-se joi la Bruxelles, nu la Budapesta.
Șeful diplomației maghiare a numit decizia „infantilă” și a spus că este bucuros că lasă rolul său de președinte al reuniunii altcuiva, ca să nu trebuiască să prezideze deciziile „periculoase” ale colegilor săi, de pildă în privința Ucrainei.
Budapesta se opune ajutorării militare a Ucrainei, ca și primirii ei în NATO și în Uniunea Europeană.
Mulți lideri din alte țări ale UE au spus că va trebui găsită o modalitate de a pune capăt veșnicei obstrucții maghiare în asemenea chestiuni. Unii europarlamentari au cerut vara aceasta excluderea Ungariei din Spațiul Schengen după ce Budapesta a pus la punct o schemă care permite acordarea de vize rușilor și belarușilor, fără prea mari verificări de securitate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul alocă peste 11 milioane lei pentru reparația drumurilor și clădirilor afectate de ploile din vară
O casă avariată în urma ploilor torențiale din iulie.
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis în ședința din 30 august să aloce peste 11 milioane de lei din Fondul de intervenție al Guvernului pentru a finanța reparația mai multor clădiri și drumuri afectate de calamitățile naturale din această vară.
Prin decizia CSE au fost repartizate 3,8 milioane de lei pentru reparația acoperișului Gimnaziului din satul Costești, Ialoveni. Aproape 470 de mii de lei sunt alocate pentru a repara acoperișul Centrului de Plasament Temporare pentru Persoane cu Dizabilități, din municipiul Orhei, care a fost afectat în urma vijeliilor din iunie.
Alte trei localități din raionul Sângerei și un sat din raionul Florești vor primi în total peste 6 milioane de lei pentru reabilitarea drumurilor afectate de ploile torențiale.
818 mii de lei au fost alocați unei familii nevoite să se mute pentru că locuința lor este supusă riscurilor alunecărilor de teren.
În urma calamităților naturale, în special din luna iunie, când meteorologii au anunțat de mai multe ori Cod galben de instabilitate atmosferică, au fost înregistrate mai multe pagube materiale și victime.
Doar în urma ploilor abundente din 11 iunie, IGSU a anunțat că peste 130 de localități din 9 raioane, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia au rămas fără electricitate, iar în capitală a fost declarată situație de forță majoră, după ce mai mulți arbori au fost doborâți, iar o minoră a decedat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
De pe băncile facultății, la catedră. Școlile au angajat peste 400 de tineri profesori în acest an
Noul an școlar va începe cu un deficit de 1.833 de profesori.
În anul de studii 2024-2025, în școlile din R. Moldova au fost angajați 407 absolvenți ai facultăților pedagogice - un număr record pentru ultimii cinci ani. Datele au fost prezentate vineri, 29 august, într-o conferință de presă, de ministrul Educației, Dan Perciun.
Potrivit lui, cifra este cu 15% mai mare față de anul 2023 și cu 35% decât media pentru ultimii cinci ani.
„Știți foarte bine că ne confruntăm cu un deficit de cadre didactice, cu o îmbătrânire în sistem. Și atragerea tinerilor a fost o prioritate majoră. Avem o noutate bună: avem cel mai mare număr de tineri repartizați după absolvirea la Pedagogie din ultimii ani. Sunt 407 la număr, cu contracte semnate”, a menționat ministrul educației.
Totuși autoritățile din educație susțin, că sistemul de învățământ din R. Moldova se confruntă în continuare cu o lipsă acută de cadre didactice, în special la științele exacte. Salvarea va veni și în cest an de la profesorii pensionari.
Noul an școlar va începe cu un deficit de 1.833 de profesori, care predau mai multe discipline pentru a suplini lipsa cadrelor didactice.
În ultimul an, autoritățile au întreprins mai multe măsuri pentru a îmbunătăți situația. Au oferit cursuri gratuite de reprofilare pentru cadrele didactice, au majorat până la 200.000 de lei indemnizația pentru tinerii specialiști.
De asemenea, un sfert din cele 8.694 de locuri cu finanțare de la bugetul de stat au fost oferite specialităților cu profil pedagogic. Dar și în acest an pedagogia nu a fost în topul preferințelor viitorilor studenți.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Pauze de luptă în Gaza pentru vaccinarea copiilor împotriva poliomielitei. Noi atacuri în Cisiordania
Micul palestinian Abdel Rahman Abu al-Jedian, care a contactat poliomielită în urmă cu o lună, doarme înconjurat de familie într-o tabără de refugiați. 27 august 2024.
Israelul şi Hamas s-au pus de acord de acord cu o serie de pauze în luptele din Gaza, în septembrie, pentru a permite copiilor mici din enclavă să fie vaccinaţi împotriva poliomielitei. Campania de vaccinare vizează 640.000 de copii, după ce boala a reapărut în Gaza.
Campania de vaccinare urmează să înceapă duminică (1 septembrie), iar pauzele sunt programate să aibă loc între orele locale 6.00 şi 15.00, a precizat Rik Peeperkorn, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Cisiordania şi Gaza, potrivit AFP și Reuters.
Pauza în lupte va începe la 1 septembrie şi va fi împărţită în trei faze de trei zile.
Peeperkorn a mai spus că încetarea ostilităţilor va avea loc mai întâi în Gaza centrală, timp de trei zile, urmată de Gaza de sud şi apoi de Gaza de nord. El a adăugat că va fi o campanie de vaccinare în două runde, cu un interval de patru săptămâni între prima şi a doua doză.
Un oficial israelian a confirmat pentru CNN că vaccinările împotriva poliomielitei vor începe în Gaza la 1 septembrie. Se aşteaptă ca fiecare fază a campaniei de vaccinare să dureze aproximativ şapte ore, iar în timpul acestor ore, vaccinurile vor putea fi distribuite și administrate.
OMS a confirmat la 23 august că un bebeluş a fost paralizat de virusul poliomielitei de tip 2, acesta fiind primul caz de acest fel din Gaza în ultimii 25 de ani.
OMS transmite că 1,26 milioane de doze de vaccinuri au fost deja livrate în Gaza.
Poliomielita afectează mai ales copiii sub cinci ani şi poate provoca paralizii ireversibile şi chiar moartea. Este extrem de infecţioasă şi poate fi prevenită doar prin vaccinare, potrivit OMS.
Trei palestinieni morți într-un atac israelian în Cisiordania
Israelul a anunțat vineri că a ucis trei militanți Hamas într-un atac aerian în Cisiordania ocupată, ducând la 19 numărul morților din recenta sa campanie în teritoriu.
Printre militanții Hamas s-ar fi aflat și Wassem Hazem, comandantul organizației din orașul Jenin, ucis vineri într-o mașină despre care armata israeliană a susținut că transporta arme, muniție și sume mari de bani.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat că operațiunea militară pe care Israelul a lansat-o în Cisiordania miercuri dimineață „alimentează o situație deja explozivă” și a cerut Israelului să îi pună capăt.
Israelul a descris raidurile sale asupra orașelor și taberelor de refugiați din nordul Cisiordaniei drept operațiuni de „combatere a terorismului”.
Trupele israeliene s-au retras din alte orașe din Cisiordania joi seara, dar luptele au continuat în jurul Jeninului, mult timp un centru al activității militante palestiniene.
Armata israeliană, atac aerian fatal asupra unui convoi umanitar din Gaza
Armata israeliană a transmis că a realizat un atac aerian asupra unui convoi de ajutor umanitar din Gaza dar că acesta a vizat „atacatori înarmați” care încercau să-l deturneze.
Organizația caritabilă americană care a organizat convoiul, Anera, susține că persoanele ucise în atac erau angajați ai companiei de transport cu care lucra.
Convoiul transporta provizii medicale și combustibil la un spital din Rafah joi seara, în momentul atacului. Traseul său a fost anunțat în prealabil, tocmai pentru a preveni bombardarea.
Deocamdată nu e clar câte victime sunt dar, rapoarte neconfirmate din Gaza, citate de The Guardian, arată că cinci persoane au fost ucise în atacul israelian
Atacul aerian asupra convoiului a avut loc la câteva ore după ce soldații israelieni au deschis focul asupra unui vehicul al Programului Alimentar Mondial (PAM), marcat clar cu însemnele ONU, care călătorea într-un convoi de două persoane, potrivit adjunctului ambasadorului SUA la ONU.
Vehiculul era blindat cu sticlă armată și nimeni din interior nu a fost rănit, dar agenția și-a suspendat temporar activitatea în Gaza.
Pe 1 aprilie, armata israeliană a ucis șapte lucrători umanitari într-un atac cu dronă asupra unui convoi condus de organizația caritabilă World Central Kitchen.
Armata israeliană a recunoscut atunci „erori grave” din partea ofițerilor săi și a admis că a fost informată în prealabil despre convoiul planificat, dar că informațiile nu au fost transmise unităților de pe teren.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Lukașenko a împlinit 70 de ani. L-au felicitat Putin, armata și Dodon
Una din cele mai recente fotografii ale liderului de la Minsk (în stânga) îl arată în compania lui Putin și a unui monah la o mănăstire din Karelia, pe 26 iulie 2024.
Liderul din Belarus Alexandr Lukașenko a fost decorat de către președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Sf. Apostol Andrei, informează serviciul pentru Belarus al Europei Libere, cu trimitere la o postare pe site-ul oficial al Kremlinului.
Într-o telegramă de felicitare, Putin vorbește despre „relațiile prietenești” dintre cele două țări.
Lukașenko, numit multă vreme „ultimul dictator al Europei”, aflat la putere de 30 de ani, a fost izolat internațional încă dinaintea lui Putin, mai ales pentru falsificarea alegerilor, reprimarea opoziției și îngrădirea libertății de expresie.
De ziua lui, vineri, l-a mai felicitat președintele Dumei de Stat din Rusia, Veaceslav Volodin, care a spus că liderul de la Minsk se numără printre „oamenii cu spirit de răspundere și înțelepți”.
Un mesaj de felicitare a publicat pe pagina sa de Facebook fostul președinte moldovean Igor Dodon.
În textul publicat în rusă, Dodon scrie că „moldovenii îl știu și îl respectă pe Aleksandr Grigorievici ca pe un lider de stat puternic, un patriot”, care ar avea meritul pentru ceea ce socialistul moldovean numește „miracolul economic belarus”.
Dodon, care a avut în Lukașenko unul din puținii parteneri de discuție externi în anii săi de președinție, publică de asemenea o poză cu el și liderul belarus la plimbare printr-un parc.
Tot de ziua lui Lukașenko, armata din Belarus, care sprijină invazia rusă în Ucraina, a publicat un video cu diferite întâlniri ale lui cu militarii, încheiat cu sloganul: „Mână puternică, armată puternică, țară puternică”.
Printre imaginile din video – spune redacția pentru Belarus a Europei Libere – se află una cu Lukașenko ținând în mână o armă, din vremea reprimării marilor proteste de stradă din 2020, împotriva realegerii sale ca președinte în alegeri considerate în mod aproape universal drept nelibere și incorecte. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fără telefoane mobile la ore. De când intră în vigoare restricția
Scopul restricției, potrivit ministrului Educației, este de a oferi elevilor mai mult timp pentru a studia.
Din acest an de studii, utilizarea telefoanelor mobile în școli va fi interzisă prin lege. Ministrul Educației, Dan Perciun a spus, vineri, 30 august, în cadrul unei conferințe de presă că urmează să fie modificat Codul Educației și va fi adoptat și un regulament pentru instituțiile de învățământ.
Autoritățile din educație spun că inițiativa este nouă pentru R. Moldova, dar în instituțiile de învățământ din Uniunea Europeană asemenea interdicții există de mai mult timp. Ministrul Educației, Dan Perciun spune că săptămâna viitoare va fi înaintat un proiect de lege în acest sens. Totodată, se va explica mai bine cum va fi organizat procesul de aplicare a acestei interdicții.
„Vom reglementa utilizarea telefoanelor mobile doar în timpul orelor, nu și în pauze. Elevii vor avea posibilitatea să vină cu dispozitivul la școală, dar în timpul lecțiilor vor trebui să le lase în niște boxe special amenajate și nu vor avea dreptul să le utilizeze”, a spus ministrul Educației și Cercetării.
Ministrul susține că decizia a fost luată de comun acord cu profesorii și părinții, care au participat la mai multe sondaje. Scopul restricției, potrivit oficialului, este de a oferi elevilor mai mult timp pentru a studia.
Mai multe licee din Chișinău, dar și din R. Moldova au deja prevăzute astfel de interdicții în regulamentele interne de activitate. Printre acestea se numără și Liceul Teoretic Corjeuți din Briceni, care recent a anunțat că va impune o astfel de măsură.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
După PAS, și Maia Sandu dezminte că s-ar pregăti interzicerea Mitropoliei Moldovei
Șefa statului a spus că în ultimii patru ani a încercat să promoveze „pacea și buna înțelegere” între cele două Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei.
Președinta Maia Sandu a negat vineri, 30 august, că partidul de guvernământ ar pregăti o inițiativă de interzicere a Mitropoliei Moldovei, după cum a afirmat deputatul formațiunii, Vasile Șoimaru. Ea a spus că declarațiile deputatului „nu au nimic cu realitatea”.
Vorbind în jurnalul video lansat pe rețelele sociale cu ocazia campaniei electorale, Maia Sandu a spus că „nu există niciun pericol pentru niciuna dintre Mitropolii”. Președinta a mai susținut că în ultimii patru ani a încercat să promoveze „pacea și buna înțelegere între acestea” și a subliniat nevoia de unitate și pace „de dragul cetățenilor R. Moldova”, în toate întrevederile pe care le-a avut cu conducerea Mitropoliei Moldovei și a Mitropoliei Basarabiei.
„Declarațiile deputatului nu au nimic cu realitatea. Noi am promovat și vom promova în continuare pacea și morala creștină”, a spus șefa statului în ediția video a jurnalului de campanie.
De declarațiile deputatului Vasile Șoimaru s-a distanțat și partidul de guvernământ, care a spus că acestea reprezintă părerea personală a parlamentarului și nu poziția oficială a formațiunii.
Șoimaru, care este membru al fracțiunii PAS din Parlament și a fost deputat în prima legislatură, a spus, la o emisiune TV din 28 august, că „la un moment dat, Moldova va interzice Mitropolia Moldovei, care e, de fapt, a Rusiei”.
Deputatul PAS a mai spus că „problema mitropoliilor” se va rezolva chiar „în toamna aceasta”. Nu este limpede dacă Șoimaru s-a referit la alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie sau la sesiunea de toamnă a Parlamentului.
Purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adrian Vlas a mai spus că parlamentarii PAS nu au elaborat nicio inițiativă legislativă care ar avea tangență cu declarațiile lui Șoimaru.
În aceeași emisiune, Șoimaru a spus că preoții de la Mitropolia Moldovei „singuri își bagă gâtul în jug”, comentând astfel plecarea mai multor clerici la Moscova, în cursul lunii august.
Potrivit presei de la Chișinău, deplasările ar fi fost plătite de către oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”.
Cele două mitropolii își dispută statutul canonic pe teritoriul R. Moldova din 1991 încoace. După declanșarea invaziei rusești la scară largă în Ucraina, conflictul dintre mitropolii a escaladat. În această perioadă, zeci preoți au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, pe motiv că Patriarhul rus Kiril sprijină deschis agresiunea rusă.
Pe 20 august, Rada Supremă de la Kiev a adoptat o lege care interzice activitatea Bisericii Ortodoxe Ucraineană subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Ea este numită drept „continuare ideologică a statului agresor” și „complice la crimele de război și crimele împotriva umanității comise în numele Federației Ruse”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
