Premierul Dorin Recean a făcut anunțul într-o postare pe rețelele sociale, pe 31 ianuarie.
Recean a scris că 20 de milioane de euro vor fi folosiți pentru achiziția gazelor destinate regiunii transnistrene. Banii vor fi alocați de autoritățile de la Chișinău companiei de stat „Energocom” pentru a achiziționa gaze pe piața europeană și a le livra sub formă de „ajutor umanitar de urgență” regiunii transnistrene, care se află în criză energetică de la începutul lunii.
Cu alte 10 milioane de euro, autoritățile de la Chișinău vor cumpăra pe piața liberă, tot prin „Energocom”, energie electrică pentru dreapta Nistrului. Banii vor fi utilizați și pentru compensarea cheltuielilor populației.
- Citește și: În februarie, Moldova va cumpăra mai multă electricitate din România la prețuri plafonate
O altă tranșă, în valoare de 34 de milioane de euro, anunțată de Guvernul de la Chișinău și de Comisia Europeană, va fi oferită Republicii Moldova sub formă de sprijin bugetar.
Într-o propunere inițială, Comisia Europeană oferea, pe 27 ianuarie, un ajutor de 30 de milioane de euro, dar propunerea nouă mărește ajutorul de peste două ori. Acordul de finanțare a fost semnat astăzi în procedură de urgență, de Guvernul moldovean și Comisia Europeană.
Dar pentru a demara procesele de achiziție, livrare și distribuție a gazelor în regiunea transnistreană, este nevoie și de acordul administrației de la Tiraspol, care lipsește deocamdată.
Nu este clar, așadar, când vor ajunge gazele în stânga Nistrului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a promis, pe 28 ianuarie, că „locuitorii regiunii transnistrene vor avea căldură și lumină din 1 februarie”.
Regiunea a rămas fără gaze naturale la 1 ianuarie, când tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost oprit, iar concernul rus Gazprom a sistat livrările, fără să propună rute alternative, în ciuda obligațiilor contractuale.
Oprirea livrărilor de gaze rusești a pus capăt și unui model de decenii, în care Rusia a sprijinit regiunea secesionistă cu gaze gratis. Dacă soluția propusă de UE și autoritățile de la Chișinău este pusă în aplicare, va fi pentru prima dată când regiunea va primi energie din altă parte decât din Rusia.
Fără lumină de la Cuciurgan, pe malul drept
Guvernul a precizat, într-un comunicat de presă emis la scurt timp după anunțul premierului Recean, că gazele achiziționate pentru malul stâng al Nistrului vor fi folosite la producerea energiei termice pentru blocurile de locuit din regiune.
De asemenea, aceste gaze vor fi utilizate pentru a produce la centrala de la Cuciurgan (MGRES) o cantitate de energie electrică suficientă „pentru a asigura securitatea energetică a regiunii”, inclusiv tranzitul de energie electrică între România, Republica Moldova și Ucraina.
Nu este limpede câtă energie electrică va produce MGRES pentru stânga Nistrului, dar autoritățile de la Chișinău au spus anterior că această energie va fi destinată consumului populației și funcționării unor instituții vitale, nu și consumului industrial.
Dar Chișinăul și Bruxelles-ul au renunțat la ideea ca MGRES să producă electricitate pentru malul drept, așa cum spuneau pe 27 ianuarie, când au anunțat că UE vrea să ajute la soluționarea crizei din Transnistria.
Calculele făcute ulterior de autoritățile de la Chișinău au arătat că energia electrică cumpărată pe piața liberă e mai ieftină decât cea care ar fi fost produsă la MGRES.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, un megawatt achiziționat de la MGRES ar costa circa 200 de euro, comparativ cu 120 de euro cu cât se cumpără acum pe bursa română.
- Te-ar putea interesa și: A venit timpul ca malurile Nistrului să se reunifice?
Până la declanșarea crizei, malul drept cumpăra curent de la Cuciurgan cu circa 65 euro per MW, în condițiile în care electricitatea era produsă prin arderea gazului furnizat de concernul rus „Gazprom”, pe care regiunea separatistă îl primea gratuit de la Federația Rusă.
Tiraspolul nu a răspuns imediat la anunțul premierului, dar a spus anterior că dorește să gestioneze independent sprijinul oferit de UE, în timp ce Chișinăul a respins această condiție.
Oferta inițială a UE și a R. Moldova pentru regiunea transnistreană, anunțată de premierul Dorin Recean pe 27 ianuarie, presupunea livrarea de gaze în perioada 1-10 februarie, din contul unui grant de 30 milioane de euro al UE, pentru a alimenta regiunea separatistă și a produce energie electrică pentru malul drept la tarifele de dinaintea crizei.
Chișinăul cere transparență, Tiraspolul vrea mai mult control
La această etapă, Chișinăul și Tiraspolul nu au bătut palma privind livrările de gaze. Autoritățile constituționale așteaptă de la cele separatiste detalii tehnice și date statistice despre numărul de consumatori casnici, cei instituționali (școli, grădinițe ș.a.) și întreprinderi care produc alimente.
Asta deoarece ajutorul oferit de UE și intermediat de Chișinău este condiționat prin „transparență totală” a felului în care autoritățile de la Tiraspol distribuie gazele naturale cumpărate din bani europeni. Aceste gaze nu ar trebui să ajungă la întreprinderile mari din regiune, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.
La rândul său, Tiraspolul a acuzat Chișinăul că „tărăgănează” acordarea ajutorului, iar liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a propus Comisiei Europene să „împartă” resursele între cele două maluri.
Propunerea liderului separatist a trezit indignarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
„Noi găsim soluții, convingem Uniunea Europeană și ei să pună condiții?”, a comentat Grosu, în marginea ședinței legislativului din 30 ianuarie. El a reiterat că autoritățile de la Chișinău trebuie să arate partenerilor europeni cum exact este consumat gazul în stânga Nistrului.
O altă condiționare importantă ține de achiziția și distribuția gazelor. Cele două procese tehnice vor fi asigurate de companiile moldovenești „Energocom” și, respectiv, „Moldovagaz”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
