Ştiri
Liderii UE adoptă planuri de apărare noi și-i promit, cu o excepție, sprijin lui Zelenski
Liderii europeni au aprobat joi la Bruxelles creșterea cheltuielilor pentru apărare într-o cursă pe care „este capabilă și trebuie să o câștige” și au promis să sprijine mai departe Ucraina, după ce președintele american a transmis toate semnalele că Europa trebuie să se apere singură.
La summit-ul lor special ținut după o schimbare radicală de poziție a Statelor Unite, care au suspendat ajutoarele militare pentru Ucraina, liderii au salutat pe 6 martie propunerea Comisiei Europene de a oferi țărilor UE o mai mare libertate fiscală și să le permită ia împrumuturi comune de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și finanța armatele.
Într-o declarație comună, liderii tuturor celor 27 de țări membre au spus că guvernele lor vor analiza de urgență aceste propuneri.
„Europa trebuie să își asume această provocare, această cursă a înarmării și trebuie să o câștige", a declarat premierul polonez Donald Tusk, adăugând că Europa, în ansamblu, este capabilă să învingă Rusia „în orice confruntare militară, financiară sau economică”. „Pur și simplu suntem mai puternici", a spus Tusk.
În sprijinul Ucrainei, dar fără Orban
Liderii UE și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, financiar și militar, însă declarația lor finală a fost adoptată fără participarea premierului ungar Viktor Orban, un aliat al lui Donald Trump, dar considerat și „omul lui Putin” în UE.
Într-un text atașat declarației finale, se spune că nu poate exista nicio negociere privind Ucraina fără participarea Kievului.
„Suntem aici pentru a apăra Ucraina”, i-a spus președintele Consiliului European, Antonio Costa, președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, în timp ce l-a întâmpinat călduros la summit împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Liderul ucrainean a fost îmbrățișat de mulți lideri europeni într-o atmosferă total diferită de cea de la primirea sa recentă la Casa Albă, de către președintele Trump.
Zelenski a salutat planul european și și-a exprimat speranța că unele investiții vor putea fi folosite pentru întărirea industriei de apărare din țara sa, care produce arme mai ieftin decât orice țară din UE și mai aproape de câmpul de luptă, unde este nevoie de ele.
„Suntem recunoscători că nu suntem singuri și acestea nu sunt simple cuvinte” a spus președintele ucrainean.
Dar Ucraina are nevoie și de sprijin american, NATO spunând că UE nu poate înlocui așa de simplu armele și sprijinul informațional oferit până acum de Statele Unite.
„Trebuie să ne asigurăm, în mod calm și rațional, că sprijinul SUA va continua în lunile și anii care vin, pentru că Ucraina depinde de acest ajutor”, a declarat la summit cancelarul social democrat al Germaniei, Olaf Scholz, care se află la final de mandat.
Creștin-democratul Friedrich Merz, care îi va urma cel mai probabil în funcție după recenta sa victorie electorală a discutat cu Costa căi pentru fortificarea apărării europene într-un termen restrâns. Merz a avansat deja planuri pentru a relaxa restricțiile din constituția germană contra împrumuturilor, așa încât Germania să-și poată finanța cheltuieli mai mare pentru înarmare.
În ciuda atmosferei de la summit, declarația finală nu a inclus, remarcă Reuters, un apel al apelul lui Zelenski către liderii UE de a sprijini un armistițiu parțial între forțele ruse și cele ucrainene în aer și pe mare. Președintele ucrainean a spus că o astfel de măsură poate fi un test care ar arăta cât de dispusă este Moscova să pună capăt invaziei din Ucraina.
Umbrelă nucleară franceză?
Într-un semnal despre cât de gravă este situația după schimbarea de poziție a Statelor Unite, președintele Franței, Emmanuel Macron, a sugerat că țara sa este deschisă să discute despre o extindere asupra partenerilor din UE a protecției pe care o oferă arsenalul său nuclear.
Vorbind cu o seară înainte de summit, Macron a insistat că Rusia a devenit o amenințare pentru întreaga Europă, iritând Moscova. „Vreau să cred că Statele Unite vor rămâne alături de noi, dar trebuie să fim pregătiți pentru cazul în care acest lucru nu se va întâmpla”, a spus Macron în discursul său televizat dinaintea summitului.
Într-o reacție, la summit, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, de exemplu a spus că o umbrelă nucleară a Franței ar reprezenta o descurajare foarte serioasă împotriva Rusiei. Polonia s-a declarat dispusă să analizeze propunerea, în timp ce Cehia a subliniat că este necesară mai departe implicării SUA în securitatea europeană.
Președintele Donald Trump a insistat în repetate rânduri că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și că SUA nu vor apăra un aliat NATO care nu cheltuie suficient pentru apărare.
Decizia lui Trump de a întoarce Statele Unite dinspre sprijinirea fermă a Ucrainei înspre o atitudine mai conciliantă față de Moscova a alarmat liderii europeni, care consideră Rusia cea mai mare amenințare la adresa securității continentului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Moldova a aderat la Sistemul unic de plăți în euro
R. Moldova a fost acceptată joi, 6 martie, în Zona unică de plăți în euro (SEPA), decizie care va facilita plățile internaționale în euro pentru cetățeni și mediul de afaceri, a anunțat Banca Națională a Moldovei. Decizia a fost luată de Consiliul European de Plăți.
Într-un comunicat de presă, Banca Națională spune că în următoarele luni, băncile moldovene vor face ajustările tehnice necesare pentru a asigura funcționarea mecanismului de plăți rapide, sigure și accesibile în euro.
„Aderarea la SEPA marchează un moment istoric și o dovadă clară că R. Moldova este pregătită să se alinieze la cele mai înalte standarde financiare europene”, a spus guvernatoarea BNM, Anca Dragu, aflată în vizită de lucru la Bruxelles, unde a și fost luată decizia.
Delegația Uniunii Europene a salutat decizia luată de Consiliul European de Plăți, care a dat undă verde aderării la SEPA și Macedoniei de Nord.
Reprezentanții misiunii diplomatice a UE în Moldova spun că aderarea la SEPA este un „exemplu concret” al impactului Planului de Creștere pentru R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, care joi a fost adoptat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.
- Te-ar putea interesa și: UE majorează cu 100 de milioane de euro asistența pentru R. Moldova
Vestea a fost salutată și de premierul Dorin Recean, care a spus într-o postare pe rețele, că urmare a aderării la SEPA, transferurile de bani între R. Moldova și Uniunea Europeană vor fi „fără comisioane mari sau întârzieri”. Oficialul a adăugat că este „o veste bună” pentru cetățenii din diasporă care trimit bani acasă, dar și pentru întreprinzători.
„Acum, oamenii de afaceri vor putea efectua plăți și încasări internaționale cu costuri de tranzacționare reduse și fără fluctuații valutare, devenind, astfel, mai competitivi pe piața europeană”, a scris Recean.
Premierul susține că băncile trebuie să se „adapteze rapid” la acest sistem, astfel încât cetățenii să poată beneficia în următoarele luni de oportunitățile oferite de SEPA.
Banca Națională a Moldovei a explicat, într-un comunicat de presă, că un transfer internațional în euro, care astăzi costă între 20 și 200 de euro pentru moldoveni, va ajunge, după aderarea la SEPA, la „doar 1-2 euro sau chiar 50 de cenți”.
Instituția mai afirmă că Moldova va economisi imediat circa 12 milioane de euro anual, iar pe termen mediu suma ar putea ajunge și până la 20 de milioane de euro.
Zona Unică de Plăți în Euro (Single Euro Payments Area – SEPA) este o zonă geografică în care plățile fără numerar în euro sunt efectuate prin intermediul unor instrumente de plată standardizate.
Zona include în prezent cele 27 statele membre ale Uniunii Europene plus Marea Britanie, Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția, Monaco, San Marino, Andorra și Vatican.
În SEPA este posibilă efectuarea de plăți în euro între orice conturi deschise la bănci din această zonă geografică, cu aceeași ușurință și la același nivel de servicii și securitate cu care acest lucru se poate face în cadrul granițelor naționale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
De teama Rusiei, Lituania se retrage din Convenția împotriva bombelor cu dispersie
Lituania s-a retras oficial joi, 6 martie, din convenția internațională care interzice munițiile cu dispersie, temându-se că ar putea fi următoare țintă dacă Rusia reușește în războiul declanșat contra Ucrainei, intrat în al patrulea an.
Țara baltică cu 2,8 milioane de locuitori, care a fost anterior sub dominație sovietică, a spus că dorește să-și întărească apărarea în acest context, scrie AFP. Lituania are în prezent graniță cu exclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliatul Moscovei.
Peste 120 de state au semnat convenția care interzice achiziția, utilizarea și producția acestui tip de armament. Parlamentul de la Vilnius a decis însă în iulie să se retragă din acest acord, pe care Lituania l-a semnat în urmă cu aproape două decenii.
Ministrul Apărării, Dovile Šakalienė, a declarat că retragerea nu vizează doar tipul de arme pe care Lituania intenționează să le achiziționeze.
Vorbind la postul public de radio, oficialul a subliniat că este vorba și despre transmiterea unui „mesaj strategic”, potrivit căruia Lituania este pregătită „să folosească absolut orice”, dacă va fi necesar.
Munițiile cu dispersie sunt rachete și bombe care explodează în aer deasupra țintei, împrăștiind numeroase dispozitive explozive mai mici. Acestea sunt controversate din cauza ratei ridicate de eșec la detonare, ceea ce face ca multe dintre ele să rămână pe sol ca muniții neexplodate, reprezentând un pericol pentru civili., notează dpa.
Dar Lituania, care este membră UE și NATO, le consideră o măsură de apărare „extrem de eficientă”. Autoritățile și-au motivat decizia de retragere din convenția care le interzice și prin faptul că nici o altă țară care se învecinează cu Rusia, cu excepția Norvegiei, nu a semnat această convenție.
Retragerea țării din acest acord a fost criticată de grupurile și activiștii pentru drepturile omului. Amnesty International a calificat decizia drept „dezastruoasă”, Human Rights Watch a numit-o „alarmantă”, iar Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) a avertizat că aceasta „slăbește protecțiile esențiale pentru civili”.
„Retragerea Lituaniei este fără precedent, deoarece niciun stat nu a denunțat vreodată un tratat umanitar global”, a spus ICRC într-un comunicat de presă.
Guvernul lituanian spune că ia în considerare și o retragere dintr-o altă convenție, care interzice minele antipersonal. Deși armata și Ministerul Apărării susțin inițiativa, liderii politici au amânat decizia, dorind să afle dacă și aliații regionali ar lua măsuri similare.
Ceva mai la nord, în Finlanda, forțele armate analizează încă din vara trecută posibilitatea reintroducerii minelor antipersonal, dar până acum nu s-a luat nicio decizie.
Convenția privind interzicerea minelor antipersonal din 1997, adoptată în urma unui efort global pentru interzicerea acestor arme din cauza impactului devastator asupra civililor, are în prezent 164 de state semnatare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, în ziua când și CEDO îi spune „nu”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidențiale din România, în aceeași zi în care o judecătorie din București a decis ca „suveranistul” să rămână sub control judiciar.
Judecătoria Sectorului 1 a respins joi plângerea depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar, în dosarul în care este cercetat penal pentru șase infracțiuni, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, promovarea fascismului și altele.
Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, între timp anulat, a fost pus miercurea trecută sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile.
Măsura îi interzice lui Georgescu să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare, și nu are voie să posteze pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
În plângerea la CEDO, respinsă, cum s-a aflat joi, Călin Georgescu a cerut, printre altele, suspendarea deciziei Curții Constituționale din România privind anularea scrutinului, până la soluționarea cauzei și obligarea Guvernului să organizeze turul doi, respectând rezultatele primului tur.
Curtea Europeană, care a respins de multe ori plângeri cu substrat politic, inclusiv din Moldova, a considerat în unanimitate că nu există suficiente probe care să demonstreze o încălcare a drepturilor fundamentale.
„Curtea constată că dl. Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute că a existat o «ingerința politică» în procesul electoral. Ea respinge așadar această parte a cererii ca vădit neîntemeiată”, se arată în comunicatul CEDO.
Călin Georgescu a pierdut și în toate demersurile juridice din țară prin care cerea reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024.
Alegerile repetate din România vor avea loc în luna mai. Nu este limpede dacă Georgescu, care conduce în sondajele de opinie, bucurându-se de sprijinul Rusiei și al unor membri ai administrației SUA, va putea să mai candideze, după ce a fost învinuit de atâtea fapte grave. El spune, ca și suporterii lui, inclusiv de peste ocean sau de la Moscova, că ar fi victima unei vânători de vrăjitoare împotriva dreptei naționaliste, la scară europeană.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Pensiile vor fi indexate cu 10% de la 1 aprilie
Parlamentul a aprobat joi, 6 martie, în lectură finală, modificarea legii privind sistemul public de pensii care prevede indexarea cu 10% a prestațiilor sociale începând cu 1 aprilie. Inițiativa legislativă a fost susținută de 72 de deputați.
Indexarea de 10% a pensiilor va fi aplicată doar pentru partea pensiei a cărei valoare nu este mai mare de salariul mediu pe economie din țară, care în acest an este stabilit la 16.100 de lei.
De această măsură vor beneficia circa 670 de mii de persoane, majoritatea dintre care primesc pensii pentru limita de vârstă. Ajustarea pensiilor va costa statul în jur de 2,6 miliarde de lei.
Urmare a indexării din 1 aprilie, pensiile vor crește în medie cu circa 395 de lei.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a spus într-un comunicat de presă din 5 martie că urmare a acestei măsuri, pensia medie în R. Moldova va crește până la 4.407 lei, iar pensia minimă pentru stagiul complet de cotizare va ajunge până la 3.055 de lei.
Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat și o lege prin care a stabilit o pensie minimă de 3.300 de lei pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de 40 de ani la momentul ieșirii la pensie.
Miercuri, 5 martie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat că autoritățile au schimbat modalitatea de notificare a cetățenilor despre plățile sociale realizate din bugetul de stat. Astfel, beneficiarii de prestații sociale vor primi un mesaj SMS în care vor fi informați că „Guvernul R. Moldova a efectuat transferul”. Până acum, mesajul includea doar denumirea instituției care realiza transferurile.
Vodă a afirmat că decizia nu este „doar o clarificare tehnică, ci o măsură concretă pentru combaterea manipulărilor și a dezinformărilor”, acuzând organizații afiliate fugarului Ilan Șor că ar fi încercat „să fure meritele statului și să-și atribuie în mod fraudulos aceste plăți”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România: Șase persoane, reținute pentru trădare. Ar fi avut legături cu Rusia
Procurorii români au reținut joi șase persoane sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și trădare, adăugând că membrii acestuia au contactat în mod repetat „agenți ai unei puteri străine”, atât în România, cât și în Rusia.
Într-un comunicat de presă din 6 martie, cei șase inculpați sunt acuzați că au negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO și că au călătorit la Moscova, unde au purtat discuții în acest scop.
Grupul era organizat ca o structură militară cu stat major, susțin procurorii, care adaugă că inculpații aveau legături cu atașatul militar al Federației Ruse la București și adjunctul acestuia, ambii declarați indezirabili de România cu o zi în urmă.
Surse judiciare au spus pentru Europa Liberă România că organizația la care face referire comunicatul procurorilor este Opus Nostrum, în cadrul căreia funcționează și așa-numitul Stat Major al Comandamentului Vlad Țepeș.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) mai spune în comunicat că inculpații ar fi încercat să negocieze pe lângă ieșirea României din NATO și înlăturarea actualei ordini constituționale, dizolvării partidelor politice, formării unui nou guvern compus din membri ai organizației care ar ocupa funcții ministeriale, precum și „schimbării numelui țării, a drapelului și a imnului național”.
Procurorii DIICOT au precizat că în urmă cu o zi au efectuat percheziții la locuința generalului în retragere Radu Theodoru, veteran de război, în vârstă de 101 ani și cunoscut susținător al Rusiei. În privința acestuia, nu au fost dispuse măsuri de arest sau control judiciar, dar ancheta continuă.
Percheziții au fost efectuate și în în București și în județele Ilfov, Giurgiu și Maramureș, fiind confiscate mai multe probe.
Anunțul procurorilor vine la două zile după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei a difuzat un comunicat de presă în care lua apărarea fostului candidat la președinția României, Călin Georgescu, afirmând că în spatele acuzațiilor penale de fascism și fals în declarații aduse în România acestui politician populist pro-rus s-ar afla „în mod evident” liderii UE.
În replică, autoritățile române au spus că acuzațiile de la Moscova sunt „ridicole și complet neavenite”. Ministerul de Externe de la București a mai spus că declarațiile Rusiei fac parte din „seria de acțiuni hibride desfășurate pentru a submina democrația în România”.
După Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Franța oferă informații militare Ucrainei. SUA au „tăiat firul” ca să-l preseze pe Zelenski
Franța furnizează informații Ucrainei, a declarat joi ministrul Apărării, Sebastien Lecornu, la o zi după ce Washingtonul a declarat că suspendă schimbul de informații sensibile cu Kievul, într-un efort de a intensifica presiunea asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Statele Unite, amintește Reuters, fac presiuni pentru ca Zelenski să se ralieze încercării președintelui Donald Trump de a convoca negocieri de pace cu Rusia, care a invadat Ucraina în februarie 2022.
„Noi avem resurse de informații pe care le folosim pentru a-i ajuta pe ucraineni", a asigurat francezul Lecornu joi, într-un interviu pentru postul de radio France Inter.
„A fost suspendat începând de ieri după-amiază", a confirmat el, referindu-se la schimbul de informații al SUA cu Ucraina. El a mai amintit că britanicii, care se află într-o „comunitate de informații” specială cu SUA, nu mai pot nici ei ajuta acum Kievul.
Știrile despre suspendarea fluxului de informații americane pentru Kiev au început să apară miercuri.
CNN a relatat că administrația Trump pare să fi ordonat cel puțin o „întrerupere parțială” a informațiilor, potrivit unui oficial militar american și declarațiilor publice făcute de înalți oficiali ai administrației Trump.
Declarațiile făcute miercuri dimineață de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și de directorul CIA John Ratcliffe au indicat că există o „pauză” în schimbul de informații, însă amploarea limitărilor nu era clară.
Ambii oficiali au sugerat, de asemenea, că pauza ar putea fi de scurtă durată dacă președintele Trump constată că Ucraina a făcut pași spre negocieri pentru a pune capăt războiului - un efort controversat care părea să fie deraiat după întâlnirea incendiară de vineri din Biroul Oval între președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele ucrainean.
„Facem o pauză, evaluăm, analizăm totul în cadrul relațiilor noastre de securitate", a declarat consilierul pentru securitate națională Mike Waltz pentru CBS News, întrebat direct despre schimbul de informații cu Kievul.
- Te-ar putea interesa și: Ucrainenii reacționează la suspendarea ajutorului militar american
Administrația Trump anunțase deja mai devreme o înghețare a livrărilor de arme către Ucraina, parte a efortului Casei Albe de a încerca să facă presiuni asupra Kievului pentru a pune capăt rapid unui război pe care nu l-a început, cum a amintit CNN.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Summit UE decisiv despre Ucraina și apărare, după ce Macron a avertizat că Rusia are noi ambiții
După reuniuni de criză la Paris și Londra, liderii europeni se reunesc joi, 6 martie, la Bruxelles pentru un „summit special” unde unul din principalele subiecte de discuții va fi un plan de consolidare a capacității de apărare.
Proiectul de concluzii ale summitului, consultat de Europa Liberă, menționează întărirea apărării aeriene, artileriei și a „capacităților de precizie în profunzime”.
„UE va întoarce cu adevărat pagina în ceea ce privește apărarea”, a spus un înalt oficial al UE în ajunul summitului. Acesta a adăugat că există o „disponibilitate clară” manifestată „de către toți” pentru acest obiectiv.
Oficialii sunt așteptați să discute despre majorarea bugetelor militare, o cerere esențială a noii administrații americane în contextul îngrijorărilor legate de angajamentul Washingtonului față de NATO și securitatea europeană. La summit este așteptat să participe și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Reuters notează că la reuniunea liderilor europeni este puțin probabil să fie anunțate anunțuri majore privind noi ajutoare către Kiev, altele decât cele 30 de miliarde de euro, pe care blocul comunitar s-a angajat să le ofere deja.
Summitul are loc la câteva ore după un discurs televizat al președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus că Rusia este o „amenințare” pentru toate țările din Europa și că va propune în acest context, spre dezbateri, eventuala extindere a „umbrelei nucleare” franceze pe continentul european. Macron a spus printre altele, în chiar deschiderea discursului, că Rusia manipulează alegerile din România și Moldova.
Înaintea reuniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 4 martie, un plan de 800 de miliarde de euro pentru „reînarmarea Europei” și asumarea responsabilității pentru apărarea continentului.
„Întrebarea nu mai este dacă securitatea Europei este amenințată într-un mod foarte real”, a spus von der Leyen într-un comunicat înaintea reuniunii de urgență.
Joi, blocul ar urma să analizeze inclusiv posibilitatea de a trimite o forță a UE pentru a garanta un eventual acord de pace în Ucraina. Cu toate acestea, nu este clar dacă se va ajunge la un acord, fiind vizibilă opoziția unor țări ca Ungaria și Slovacia.
Macron răspunde afirmativ cererii lui Merz
Miercuri, președintele francez și-a motivat decizia de a discuta despre extinderea „umbrelei nucleare” franceze pe continentul european, printr-un apel al viitorului cancelar german, Friedrich Merz, care se află deja în căutarea unor alternative la protecția oferită în prezent de SUA.
„Dar, răspunzând apelului istoric al viitorului cancelar german (Friedrich Merz), am decis să deschid dezbaterea strategică privind protecția aliaților noștri de pe continentul european prin descurajarea noastră (nucleară)”, a afirmat el.
Merz, probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare de luna trecută, a pus sub semnul întrebării existența NATO „în forma sa actuală” până la summitul din iunie și a sugerat organizarea de discuții cu Parisul și Londra privind extinderea protecției lor nucleare.
Macron a mai spus că Franța va trebui să cheltuie mai mult pentru apărare și a promis că Parisul va continua să fie alături de Kiev în fața invaziei ruse la scară largă, care a intrat în al patrulea an.
Îngrijorările față de angajamentul SUA față de Ucraina și Europa au crescut după ce Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump a suspendat ajutorul militar american pentru Ucraina și în urma declarațiilor directorului Agenției Centrale de Informații (CIA) care a afirmat că SUA au restricționat și schimbul de informații militare cu Kievul.
- Te-ar putea interesa și: Ajutorul militar pentru Ucraina, în cifre
„Rusia a devenit o amenințare pentru Franța și Europa”, a declarat Macron. „Să privim și să nu facem nimic, ar fi o nebunie.” El a mai anunțat o reuniune a șefilor armatelor europene la Paris, programată pentru săptămâna viitoare.
Președintele francez și-a exprimat speranța că SUA „vor rămâne alături de noi”, dar a adăugat că Europa trebuie să fie pregătită pentru alternativa în care acest lucru nu se întâmplă.
„Viitorul Europei nu trebuie să fie decis la Washington sau la Moscova”, a spus Macron. „Inocența ultimilor 30 de ani s-a încheiat.”
Debutul lui Bolojan
Summitul UE de la Bruxelles va fi primul la care participă președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care conduce țara vecină până după alegerile prezidențiale repetate din mai.
Bolojan a mai fost ca șef de stat doar la Paris, la o reuniune de urgență convocată de Macron, și la Chișinău, unde s-a întâlnit cu vechea sa cunoștință din vremea când era doar primar la Oradea, președinta Maia Sandu.
Bolojan și-a exprimat temerea - ca și președintele francez și alți lideri vestici - că odată ce s-ar forța o pace cu Rusia, în Ucraina, Moscova ar folosi răgazul ca să se înarmeze și mai mult și să atace, poate, și alte țări. „Ucraina ar putea fi doar prima victimă”, a spus el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România îi expulzează pe atașatul militar al Rusiei și pe adjunctul acestuia
Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat pe 5 martie că declară îl declară persona non grata în România pe atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse la București, precum și pe adjunctul acestuia, care trebuie să părăsească România imediat.
În prezent, cele două funcții sunt ocupate de Victor Makovski și Evgheni Ignatiev, potrivit datelor de pe pagina Ambasadei Rusiei la București.
Ministerul român de Externe nu a explicat motivele pentru care cei doi oficiali ruși au fost declarați persona non grata în România, precizând doar că au au desfășurat „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.
Dar decizia autorităților române vine la o zi după ce Serviciul de Informații Externe al Rusiei a difuzat un comunicat de presă în care lua apărarea fostului candidat la președinția României, Călin Georgescu, afirmând că în spatele acuzațiilor penale de fascism și fals aduse în România acestui politician populist pro-rus s-ar afla „în mod evident” liderii UE.
În replică, autoritățile române au spus că acuzațiile de la Moscova sunt „ridicole și complet neavenite”. Ministerul de Externe de la București a mai spus că declarațiile Rusiei fac parte din „seria de acțiuni hibride desfășurate pentru a submina democrația în România”.
Anunțând expulzarea celor doi angajați ai ambasadei ruse la București, ministerul român de Externe a spus că decizia a fost comunicată însărcinatului cu afaceri al misiunii diplomatice, care a fost convocat la ministrul, Emil Hurezeanu.
Nici ministerul rus de Externe și nici Ambasada Rusiei la București nu au reacționat imediat la anunțul autorităților române.
De la invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, România a expulzat zeci de diplomați ruși și alți angajați ai ambasadei ruse la București. Ca măsură de răspuns, Moscova a redus personalul diplomatic român acreditat în Federația Rusă.
După Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia cere explicații R. Moldova privind statutul ambasadorului rus la Chișinău
Ministerul rus al Afacerilor Externe l-a convocat miercuri, 5 martie, pe ambasadorul moldovean în Federația Rusă, Lilian Darii, cerându-i explicații legate de faptul că președinta Maia Sandu încă nu a acceptat scrisorile de acreditare ale ambasadorului rus desemnat la Chișinău, Oleg Ozerov.
Într-un comunicat de presă, Ministerul rus al Afacerilor Externe spune că ambasadorul moldovean a primit textul Convenției de la Viena și o notă verbală prin care cere explicații despre încălcarea regulilor privind modul în care sunt tratați ambasadorii și ordinea în care își prezintă acreditările.
Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a venit cu o reacție în seara zilei de miercuri, în care „subliniază că Republica Moldova aplică în mod consecvent prevederile Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, inclusiv cele referitoare la procedura de prezentare a scrisorilor de acreditare.”
În același comunicat, se menționează că stabilirea datei și a modalității de organizare a ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă o prerogativă exclusivă a statului gazdă.
Autoritățile de la Chișinău resping „orice insinuări privind încălcarea Convenției de la Viena și reafirmă angajamentul său de a respecta normele internaționale în domeniul relațiilor diplomatice.”
La începutul lunii februarie, președinta Maia Sandu a confirmat într-o emisiune de la TV8 că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Șefa statului a invocat „atitudinea lipsită de respect în general” a Rusiei față de R. Moldova.
„O să venim cu o decizie când și cum și ce facem, dar comportamentul este același ca și al altor oficiali de la Kremlin”, a spus președinta Maia Sandu.
- Te-ar putea interesa și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus
Oleg Ozerov este în prezent ambasador desemnat al Rusiei la Chișinău, fiind prezent în R. Moldova din octombrie 2024. La 13 februarie, diplomatul a fost convocat la Ministerul moldovean de Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest și i-au fost prezentate fragmente din dronele căzute în sudul țării.
Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus. Ozerov a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
China crește cheltuielile pentru apărare cu peste 7% în 2025, pe fondul tensiunilor geopolitice
China își va crește cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în anul curent, menținând rata creșterii cheltuielilor militare din ultimii ani. Cifra a fost anunțată pe fondul tensiunilor din Marea Chinei de Sud, a exercițiilor armatei chineze în Pacific și a interesului Beijingului pentru Taiwan.
Creșterea cheltuielilor de apărare, anunțată miercuri într-un raport guvernamental, urmează să fie prezentată în Parlament, notează Reuters, care adaugă că majorarea cheltuielilor militare depășește ținta de 5% pentru creșterea economică a Chinei în 2025.
De când Xi Jinping a devenit președinte și comandant suprem, în urmă cu peste zece ani, bugetul apărării a crescut de la 100 de miliarde de dolari în 2013, la aproape 250 de miliarde de dolari în acest an.
Xi își propune să modernizeze complet armata chineză până în 2035, dezvoltând noi rachete, nave, submarine și tehnologii de supraveghere.
Raportul guvernamental din acest an continuă să pună accent pe importanța pregătirii de luptă și a îmbunătățirilor științifice și strategice, dar promite și „să continue să îmbunătățească conduita politică a armatei”.
Potrivit Reuters, mențiunea se referă la numeroasele scandaluri de corupție din Armata chineză. Doi foști miniștri ai Apărării și un membru al Comisiei Militare Centrale s-au numărat printre cei înlăturați din funcții în ultimii doi ani, după acuzații de corupție.
Specialiștii militari spun că referințele la pregătirea de luptă ar putea însemna exerciții și desfășurări intense în jurul Taiwanului și în întreaga regiune.
Navele militare chineze au organizat un exercițiu fără precedent în Marea Tasmaniei în luna februarie, ceea ce a forțat mai multe avioane comerciale să își schimbe traseul.
Beijingul a anunțat săptămâna trecută că aceste cheltuielile militare sunt „complet necesare”, și a sugerat că nu este dispus să facă reduceri la acest capitol. Declarația a venit după ce președintele american Donald Trump a propus o reducere reciprocă la jumătate a cheltuielilor militare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat atunci că SUA ar trebui să fie cea care dă un exemplu de reducere a cheltuielilor militare.
„Din moment ce Statele Unite apără principiul «America First», ar trebui să dea un exemplu și să reducă prima cheltuielile militare”, a spus Guo Jiakun.
China este al doilea stat din lume cu cel mai mare buget militar, după Statele Unite, al căror buget militar propus pentru 2025 este de peste 850 de miliarde de dolari.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul spune că restanțele salariale ale CFM sunt acoperite parțial din vânzarea locomotivelor
Guvernul susține că restanțele salariale de la întreprinderea de stat Căile Ferate din Moldova (CFM) sunt acoperite parțial din banii obținuți de pe urma vânzării locomotivelor vechi. Autoritățile mai afirmă că pregătesc restructurarea companiei și se află în căutarea unui nou director.
În conferința de presă de miercuri, premierul Dorin Recean a spus că exclude vânzarea Palatului Feroviarilor și a afirmat că autoritățile ar urma să elaboreze un proiect de dezvoltare a acestei instituții într-un „palat de cultură”.
„Acum problemele de la CFM nu pot fi rezolvate cu vânzarea palatului feroviarilor. Problemele de la CFM vor fi rezolvate prin restructurarea acestei companii”, a spus Recean, precizând că elementele unui eventual plan de reorganizare a întreprinderii „se definitivează”.
„Compania va trece printr-o transformare în următoarele luni”, a declarat Recean.
Vânzarea Palatului de cultură al feroviarilor este una dintre soluțiile pe care Calea Ferată din Moldova le-a propus Agenției Proprietății Publice pentru a acumula fondurile necesare achitării cel puțin a unei părți din restanțele salariale de milioane de lei, pe care întreprinderea de stat le are față de angajați.
Spre deosebire de Recean, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus că o astfel de decizie „trebuie să aparțină în totalitate CFM”.
Oficialul a mai spus miercuri jurnaliștilor că conducerea Căilor Ferate din Moldova a început deja achitarea restanțelor salariale pentru unii dintre angajați și a vândut câteva locomotive pentru a face rost de bani.
„S-au plătit 17 milioane pentru luna august, mai rămân încă vreo 20 milioane de plată. CFM au vândut câteva locomotive și urmează să încaseze câteva milioane”, a spus Bolea după ședința Guvernului din 5 martie. Potrivit lui, banii obținuți din vânzări sunt destinați restanțelor salariale și achiziționării de motorină pentru a asigura continuarea activității CFM.
Se caută un nou director la CFM
Tot miercuri, Bolea a subliniat că autoritățile sunt în căutarea unui nou șef al întreprinderii, după ce actualul director interimar, Sergiu Tomșa, a depus cererea de demisie. Vicepremierul a spus că procesul este unui complicat și că „soluții magice nu există”.
Potrivit lui, întreprinderea suferă de „probleme sistemice” care au zeci de ani. În primul rând, este vorba despre lipsa digitalizării și necesitatea de a moderniza infrastructura. Bolea susține că în prezent CFM dispune de „doar 12 locomotive în stare bună” și alte câteva zeci „vechi, dar funcționale”.
O mare parte din feroviari nu și-au ridicat salariile din luna august 2024, iar mărimea acestora se apropie de 200 de milioane de lei. CFM are aproape 5.000 de angajați și are în gestiune mai bine de 1.200 de kilometri de cale ferată.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Salarii mai mari și noi membri în comisiile de vetting
Guvernul a adoptat miercuri, 5 martie, un proiect de modificare a legilor privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, menite să accelereze acest proces. Executivul propune să fie angajați mai mulți experți în comisiile de vetting și să le fie majorate salariile.
Ministerul Justiției spune că, urmare a modificărilor, în fiecare dintre comisii vor fi angajați încă trei membri: unul moldovean și doi din străinătate. În prezent, comisiile sunt formate din trei experți naționali și trei experți internaționali.
Prevederile stabilesc și creșterea salariilor experților moldoveni. Dacă în prezent aceștia primesc 74.000 de lei pe lună, după intrarea în vigoare a modificărilor, salariul lor va ajunge la 110.000 de lei.
Tot pentru a grăbi vettingul, prevăzut să fie încheiat până la 31 decembrie anul curent, Guvernul propune ca rapoartele privind evaluarea judecătorilor sau procurorilor să fie pregătite de comisie în 30 de zile lucrătoare de la data audierii lor. În prezent, legea nu prevede un termen exact pentru această procedură.
- Pentru mai multe detalii, vezi articolul în limba rusă: В комиссии «vetting» добавят экспертов и поднимут им зарплаты
Potrivit legislației, prin procesul de vetting trebuie să treacă toți judecătorii actuali și viitori ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și ai Curților de Apel din țară, precum și cei care au fost la conducerea instanțelor de fond din 2017 până în prezent. Comisia care evaluează judecătorii a finalizat deja verificările la CSJ, iar din februarie 2025, a intervievat 17 magistrați ai Curții de Apel Centru, începând în paralel verificările la Curțile de Apel Nord și Sud.
Și procurorii sunt supuși evaluării extraordinare. Comisia de vetting a procurorilor a început în primăvara anului trecut verificarea procurorilor de la Procuratura Anticorupție, însă procesul a fost încetinit inclusiv din cauza suspendării finanțării de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Autoritățile moldovene au spus că poartă negocieri cu partenerii europeni pentru a acoperi costurile activității acestei comisii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE condamnă folosirea temei „ajutorului american” pentru discreditarea și amenințarea presei moldovene
Șeful delegației UE în Moldova a condamnat miercuri exploatarea de către unii politicieni și formatori de opinie moldoveni a temei ajutoarelor financiare americane pentru a amenința și pune într-o lumină nefavorabilă presa independentă și organizațiile societății civile.
„Actele de intimidare, amenințările, defăimarea și răspândirea de informații false împotriva jurnaliștilor și organizațiilor societății civile sunt pedepsite prin lege și trebuie investigate și sancționate prompt. Libertatea de exprimare și activitatea neîngrădită a jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale unei democrații sănătoase”, a scris Jānis Mažeiks într-o postare pe rețele.
Declarația europeană a venit la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs în Congresul de la Washington, a invocat finanțarea americană a presei independente din R. Moldova ca un exemplu de risipire a banului public, american. Mai înainte, Trump făcuse o caracterizare asemănătoare finanțării unor proiecte pentru societatea civilă moldoveană.
- Te-ar putea interesa și: Recean mulțumește SUA pentru asistență, după ce Trump a dat din nou Moldova ca exemplu de „risipă”
Fără să se refere direct la declarația liderului american, care a pornit o campanie de reducere a cheltuielilor bugetare ale țării sale, Mažeiks mai spune că „Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini mass-media independente și organizațiile societății civile, de a combate dezinformarea și de a promova jurnalismul de investigație pentru a se asigura că cetățenii moldoveni au acces la informații corecte și fiabile.”
Discuțiile vin după ce administrația Trump a suspendat, chiar în ziua inaugurării președintelui, ajutoarele pentru străinătate prin organizația guvernamentală USAID, anunțând reduceri masive și de personal, în cadrul ei.
Casa Albă a spus că programele suspendate pe 90 de zile pot fi reluate dacă se constată că sunt în regulă, dar de atunci nu s-au produs asemenea „reluări” ale finanțării.
În mai multe țări asistate prin USAID, inclusiv în Moldova, beneficiarii care s-au văzut cu finanțarea oprită au făcut apeluri la fonduri fie spre alți donatori, fie - în cazul presei, mai ales - spre public, cerând donații.
Situația presei și ONG-urilor asistate în trecut de americani a fost folosită de forțe conservatoare din țările beneficiare, din Ungaria până în Georgia, pentru a insinua, fără dovezi, că jurnaliștii sau activiștii respectivi ar fi făcut ceva rău sau necurat primind o asistență de care noua administrație SUA se dezice.
În Moldova, în fruntea acestor eforturi de discreditare se află liderul socialiștilor, prorusul Igor Dodon, fără să fie singur.
În Slovacia, guvernul populist prorus a cerut SUA liste de beneficiari din trecut ai asistenței americane, dar nu sunt informații publice că ar fi și primit-o.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Recean mulțumește SUA pentru asistență, după ce Trump a dat din nou Moldova ca exemplu de „risipă”
Premierul Dorin Recean a mulțumit Statelor Unite pentru proiectele realizate în țară, în special prin intermediul Agenției pentru Dezvoltare Internațională (USAID), din 1992 și până în prezent. Recean s-a declarat ferm convins că cooperarea cu SUA va continua, dar nu a exclus „anumite ajustări”.
Solicitat miercuri, 5 martie, la conferința de presă de după ședința de Guvern să comenteze menționarea de către președintele SUA Donald Trump a R. Moldova ca țară unde s-ar fi făcut risipă cu banii americani alocați pentru asistența externă, prim-ministrul moldovean a ținut să enumere o listă lungă de proiecte finanțate de SUA, din domenii ca industria vinului și până în sectorul energetic. Recean a declarat că speră că toate aceste proiecte vor continua.
Afirmațiile premierului moldovean vin la câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a spus în discursul său din Congresul american că SUA ar fi finanțat în R. Moldova „operațiuni de propaganda de stânga” în valoare de 32 de milioane de dolari, fără a da însă alte detalii. Nu este clar despre ce finanțări este vorba, dar președintele american a spus că contractele au fost anulate de așa-zisul Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE) condus de miliardarul Elon Musk.
- Te-ar putea interesa și: Trump a spus Congresului că Ucraina este gata să semneze acordul privind mineralele „în orice moment”
Presa de la Chișinău a scris că, de fapt, la ce s-a referit Trump, sunt ajutoare și asistență pentru mass-media din R. Moldova. Mai înainte, Trump vorbise despre alte zeci de milioane de dolari cheltuie pe programe de incluziune în Moldova, pe care le-a prezentat tot ca o risipă.
La insistențele jurnaliștilor privind dubiile lui Trump despre oportunitatea continuării unor ajutoare externe pentru Moldova, Recean a spus că speră ca proiectele cu finanțare americană să continue, dar a recunoscut că autoritățile caută alternative.
„Am ferma convingere că vor continua, dar este evident că anumite ajustări pot fi implementate”, a spus Recean, adăugând că guvernul „deja a identificat” oportunități ca proiecte din domeniul energetic, mass-media și culturii să-și poată continua activitatea. Premierul moldovean nu a oferit mai multe detalii.
Printre proiectele cu finanțare americană care au fost afectate de suspendarea asistenței externe oferite de SUA, se numără în special cele din domeniul justiției, dar și cel energetic.
Într-un răspuns oferit anterior Europei Libere, Ministerul moldovean al Energiei spunea că sunt afectate proiecte precum construcția celei de-a treia linii de interconexiune dintre Moldova și România de 400 kV Strășeni - Gutinaș. La aceasta se mai adaugă și achiziționarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, dar și motoare cu ardere internă.
În prima sa zi de mandat, președintele american, Donald Trump, a dispus suspendarea aproape integrală pentru 90 de zile a ajutoarelor externe oferite de SUA, iar administrația sa a concediat o mare parte din angajații la nivel mondial ai USAID. Casa Albă a acuzat instituția de fraude la scară largă.
Subiectul sistării ajutoarelor externe americane a ajuns și pe agenda reprezentanților opoziției pro-ruse de la Chișinău. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a cerut la mijlocul lunii februarie, printr-o scrisoare adresată ambasadei SUA, informații despre cine a primit, în Moldova, fonduri prin USAID, o structură de asistență externă americană a cărei activitate a fost suspendată de președintele Donald Trump.
Printre primii care s-au bucurat public că țările lor nu mai primesc sprijin prin USAID au fost liderii partidului de guvernământ, Visul Georgian, de la Tbilisi, dar și figuri de frunte din regimul populistului naționalist din Ungaria, Viktor Orbán.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
