Atât președinta Sandu, cât și vicepremierul Popșoi, au salutat, în postări publicate pe X, progresele înregistrate la Jeddah de delegațiile SUA și Ucrainei „pentru obținerea unei păci juste și durabile”. Rezultatul negocierilor a fost salutat și de alți lideri mondiali.

Secretarul american de stat, Marco Rubio, a spus că SUA „vor lua legătura cu rușii” astăzi. El a declarat că speră să primească un răspuns pozitiv și „îi îndeamnă cu fermitate pe ruși să pună capăt tuturor ostilităților”, potrivit The Guardian.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a spus că ideea unui armistițiu de 30 de zile este „un pas important și corect către o pace justă pentru Ucraina”.

„Acum depinde de (președintele Vladimir - n.r.) Putin”, a spus cancelarul Scholz într-o postare pe X. Șeful interimar al guvernului german a reiterat și cererile similare pentru un răspuns din partea Rusiei.

Premierul britanic, Keir Starmer a salutat un „progres remarcabil” în negocierile dintre SUA și Ucraina.

Prim-ministrul, care a condus eforturile europene pentru a construi o misiune de menținere a păcii în cazul în care se ajunge la un acord pentru încheierea războiului, a spus că „mingea este acum în terenul Rusiei”.

China a spus miercuri că speră la „o pace durabilă și de lungă durată”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez a spus că Beijingul „a luat act de rapoartele relevante” și speră că „toate părțile prin dialog și negociere, vor găsi un plan de pace durabil și de lungă durată, care să țină cont de preocupările fiecărei părți”, scrie AFP.

• Te-ar putea interesa și: Mingea e în terenul Rusiei după ce Ucraina acceptă propunerea SUA de încetare a focului

Presa internațională scrie că președintele american, Donald Trump, s-a arătat dispus să-l invite din nou în vizită la Casa Albă pe liderul ucrainean, Volodimir Zelenski. Trump a mai transmis că plănuiește să discute săptămâna aceasta cu președintele rus, Vladimir Putin.

Kremlinul a spus miercuri că așteaptă să fie informat de către SUA cu privire la rezultatul discuțiilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită înainte de a comenta dacă un posibil armistițiu este acceptabil pentru Rusia, a notat Reuters.

În urma negocierilor, SUA au fost, de asemenea, de acord să reia sprijinul militar și schimbul de informații cu Ucraina, anterior suspendate de președintele Donald Trump. Ministerul polonez de Externe a confirmat miercuri, 12 martie, că ajutoarele americane au început să fie trimise din nou spre Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Responsabilii de organizarea testării-pilot vor participa, în perioada 12-14 martie 2025, la o serie de instruiri, în parteneriat cu un grup de experți din Estonia.

Specialiștii estonieni vor oferi instruiri privind platforma digitală utilizată pentru desfășurarea testării și vor explica aspectele tehnice și funcționale legate de aceasta. De asemenea, experții vor împărtăși din experiența lor, privind educația digitală.

„Implementarea testării digitale reprezintă un pas important în procesul de modernizare a sistemului educațional din Republica Moldova. Suntem mândri să colaborăm cu specialiști din Estonia, un exemplu de succes în educația digitală, pentru a asigura o tranziție eficientă spre o evaluare modernă, accesibilă tuturor elevilor”, a spus Lilia Ivanov, directoarea ANCE.

• Te-ar putea interesa și: Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume

În perioada 24-28 martie 2025, elevii din instituțiile participante la programul-pilot vor avea oportunitatea de a testa platforma digitală, pentru a se familiariza cu procesul, dar și pentru a fi identificate eventualele dificultăți tehnice.

Testarea națională la matematică pentru învățământul primar va avea loc pe 13 mai 2025.

Testarea în format digital pentru clasa a IV-a a fost realizată pentru prima dată anul trecut. La ea au participat câte 25 de elevi ai clasei a IV-a din liceele „Mircea Eliade” și „Gheorghe Asachi” din municipiul Chișinău.

Elevii au rezolvat la calculator, pe o platformă specializată, un test la matematică, în format digital, constituit din 14 itemi, timp de 60 de minute. Suplimentar, elevii au răspuns la un chestionar cu privire la gradul de înțelegere a itemilor/sarcinilor propuse în test.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit raportului Curții de Conturi, examinat la 11 martie, unitatea de terapie intensivă a Spitalului Clinic de recuperare și îngrijiri cronice, în trecut spital al Ministerului Sănătății, a fost reparată cu fonduri provenite dintr-un credit de 77,7 milioane de euro oferit R. Moldova pentru implementarea proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19”.

Auditorii au stabilit că pentru reparația secției de terapie intensivă din strada Gheorghe Cașu din Chișinău, au fost contractate lucrări în valoare de 25,4 milioane lei, costurile fiind ulterior majorate cu circa un milion de lei. Deși lucrările au fost încheiate, iar secția dată oficial în exploatare la 25 februarie 2024, pacienții nu sunt încă aduși în unitatea reparată.

Potrivit directoarei interimare a spitalului Rodica Scutelnic, secția nu este funcțională din cauza că „prizele din pământ nu corespund normelor în vigoare și asta pune în pericol securitatea pacienților”.

„A fost efectuat un proiect de împământare a prizelor din spital, care este în proces de execuție și urmează să fie finalizat în luna mai”, a declarat Scutelnic în cadrul ședinței Curții de Conturi în care a fost întrebată ce măsuri au fost luate pentru a remedia situația.

• Te-ar putea interesa și: Echipamente medicale de milioane de lei stau nefolosite în depozitele Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”

În cadrul proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19”, de asemenea, au fost achiziționate teste și vaccinuri Covid-19, echipamente medicale, au fost renovate unități de terapie intensivă din mai multe spitale raionale, dar și edificiul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și alte centre de sănătate publică.

Creditul, oferit de Asociația Internațională pentru Dezvoltare, urmează să fie rambursat, pe tranșe, începând cu octombrie 2025, iar ultima plată este prevăzută pentru aprilie 2050.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă din 12 martie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că în ultimele două săptămâni, pe șantierele liniei electrice au fost aduși 45 de muncitori din Turcia, iar alți 15 urmează să ia parte la lucrări în următoarea perioadă.

Junghietu a mai precizat că procesul de compensare a terenurilor aferente construcției liniei electrice s-a extins în toate cele 8 raioane afectate și este în derulare în 32 din cele 34 de localități implicate, procentul general de achitare a despăgubirilor fiind de circa 80%.

Accesul în teren pentru desfășurarea lucrărilor de construcție este permis în 29 de localități din totalul de 34, a precizat oficialul.

Șantierul de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău, a fost vizitat marți, 11 martie și de speakerul Parlamentului Igor Grosu, care a spus într-o postare pe rețele, că linia „va fi funcțională până la sfârșitul anului.”

La finele lunii februarie, premierul Dorin Recean a cerut „mai multă viteză” la implementarea lucrărilor, care în prezent, sunt realizate în proporție de circa 50%.

Autoritățile moldovene doresc să finalizeze lucrările la linia de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești, de 400 kV, până la finalul acestui an, pentru a importa curent din România, ocolind regiunea transnistreană, așa cum se întâmplă în prezent.

Guvernul a precizat anterior că linia va avea 158 de kilometri, iar de-a lungul ei vor fi instalați 508 stâlpi pentru susținerea și întinderea conductoarelor.

Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au început efectiv în aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania KEC International Limited din India.

Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cel mai mare bloc comercial din lume, UE, se aștepta la introducerea tarifelor americane și s-a pregătit din timp, notează Associated Press, însă măsurile afectează chiar și așa o relație transatlantică deja tensionată. Luna trecută, Washingtonul a avertizat Europa, mai vocal ca oricând, că va trebui să aibă grijă de propria securitate în viitor.

Măsurile UE vor viza bunuri din Statele Unite în valoare de aproximativ 26 de miliarde de euro, și nu doar produse din oțel și aluminiu, ci și textile, electrocasnice și produse agricole.

Între timp, Marea Britanie - care nu face parte din UE - a declarat că nu va impune propriile măsuri de ripostă împotriva Statelor Unite. Guvernul britanic a calificat, totuși, drept „dezamăgitoare” decizia Washingtonului.

„Întrucât SUA aplică tarife în valoare de 28 de miliarde de dolari, noi răspundem cu contramăsuri în valoare de 26 de miliarde de euro”, a declarat, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Vom rămâne întotdeauna deschiși la negocieri. Credem cu tărie că, într-o lume plină de incertitudini geopolitice și economice, nu este în interesul nostru comun să ne împovărăm economiile cu tarife vamale”, a mai declarat von der Leyen.

Comisia a mai spus că vor fi afectate „la schimb” produsele din oțel și aluminiu, dar și textilele, articolele din piele, aparatele electrocasnice, uneltele de uz casnic, materialele plastice și lemnul. Produsele agricole vor fi de asemenea afectate - inclusiv carnea de pasăre, carnea de vită, unele fructe de mare, nuci, ouă, zahăr și legume.

Viziuni diferite

Președintele Donald Trump spune mereu că taxele sale vor ajuta la crearea de locuri de muncă în SUA, dar von der Leyen a spus: „Locurile de muncă sunt în joc. Prețurile vor crește. În Europa și în Statele Unite”.

„Regretăm profund această măsură. Tarifele sunt taxe. Sunt rele pentru întreprinderi și chiar mai rele pentru consumatori. Aceste tarife perturbă lanțurile de aprovizionare. Ele aduc incertitudine pentru economie”, a mai spus ea.

Companiile siderurgice europene spun că s-au pregătit pentru această lovitură.

„Sigur, asta va înrăutăți și mai mult situația industriei europene a oțelului, exacerbând un climat de piață deja dezastruos”, a declarat luna trecută Henrik Adam, președintele asociației europene a oțelului Eurofer.

El a afirmat că UE ar putea „pierde” exporturi de oțel de până la 3,7 milioane de tone. Statele Unite sunt a doua mare piață de export pentru producătorii de oțel din UE, reprezentând 16% din totalul exporturilor de oțel ale UE.

„Pierderea unei părți semnificative a acestor exporturi nu poate fi compensată de exporturile UE către alte piețe”, a mai spus Adam.

Trump a impus tarife similare pentru oțelul și aluminiul din UE în timpul primului său mandat, înfuriind aliații SUA. UE a impus contramăsuri ca represalii și atunci, majorând tarifele la motociclete, whiskey, unt de arahide și blugi produși în SUA, printre alte articole.

Războiul giganților

UE estimează că volumul anual al schimburilor comerciale dintre cele două puteri economice este de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, reprezentând aproximativ 30% din comerțul mondial. Deși blocul comunitar înregistrează un excedent substanțial al exporturilor de bunuri, acesta este parțial compensat de excedentul SUA în comerțul cu servicii.

Comisia afirmă că schimburile de bunuri au atins 851 de miliarde de euro în 2023, cu un excedent comercial de 156 de miliarde de euro pentru UE. Comerțul cu servicii a fost în valoare de 688 de miliarde de euro, cu un deficit comercial de 104 miliarde de euro pentru UE.

Între timp, secretarul (ministrul) britanic pentru afaceri, Jonathan Reynolds, a declarat miercuri că guvernul său va continua să colaboreze „strâns și productiv” cu SUA pentru a apăra interesele de afaceri ale Regatului Unit. El nu a exclus viitoare tarife britanice la importurile din SUA.

Prim-ministrul de centru-stânga, Keir Starmer, amintește AP, a depus eforturi pentru a strânge legăturile cu Trump, în speranța de a evita un război comercial de felul celor declanșate de el cu alți aliați.

Reynolds a declarat că guvernul de la Londra rămâne „concentrat pe o abordare pragmatică și negociază rapid un acord economic mai amplu cu SUA pentru a elimina tarifele suplimentare și pentru a aduce beneficii întreprinderilor din Regatul Unit și economiei noastre”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Saakașvili, care a fost președinte al Georgiei între 2004 și 2013, nu se află la prima condamnare. El a fost anterior condamnat pentru abuz de putere, iar în prezent execută, începând din 2021, o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru abuz de putere.

Tribunalul l-a găsit vinovat miercuri de cheltuirea nejustificată a circa 5,4 milioane de dolari pentru ceea ce procurorii au numit „scopuri personale”.

Fostul șef de stat al Georgiei a respins acuzațiile care i s-au adus și a susținut că procesul are un „caracter politic”. Alături de el, a fost condamnat și fostul șef al serviciului special de protecție al demnitarilor.

Televiziunea georgiană, care a transmis imagini de la proces, a surprins haos în sala de judecată după anunțarea verdictului, susținătorii fostului președinte georgian numindu-l pe judecătorul care l-a condamnat drept „sclav” al actualei guvernări, scrie Reuters.

În prezent, Saakașvili rămâne o figură profund polarizantă în Georgia de astăzi. Pe rolul tribunalelor georgiene se mai află alte două dosare în care fostul șef de stat este judecat.

• Vezi și: Moldova și Georgia sunt asociate la UE de 10 ani. Li se despart cărările?

Ajuns la putere în urma Revoluției Trandafirilor din 2003, în timpul mandatului său, Saakașvili a reorientat Georgia spre Occident și a inițiat un ambițios program de reformă a sectorului public, care a adus îmbunătățiri rapide în această țară caucaziană cu 3,7 milioane de locuitori.

Cu toate acestea, ultima parte a guvernării sale a fost marcată de autoritarism, brutalitate polițienească și un război dezastruos cu Rusia în 2008. În 2012, partidul său, Mișcarea Națională Unită, a pierdut alegerile în fața unei coaliții conduse de Bidzina Ivanșvili, un om de afaceri miliardar care rămâne, de facto, liderul Georgiei și în prezent.

De la adoptarea legii „agenților străini”, urmată de parlamentarele din octombrie anul trecut, marcate de acuzații de fraudă electorală la scară largă, relațiile Georgiei cu Uniunea Europeană s-au răcit vizibil. Atât blocul comunitar, cât și guvernul de la Tbilisi au anunțat că procesul de aderare a fost suspendat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, marți, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale programate pentru 4 mai. Decizia vine după ce Biroul Electoral Central (BEC) a refuzat să îi valideze candidatura pe 9 martie, iar Georgescu a contestat hotărârea în instanță.

Judecătorii constituționali nu au acceptat niciuna din contestațiile la decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu la președinție.

Lângă CCR au fost pe parcursul ședinței sute de susținători ai acestuia.

Ei au fost revoltați la aflarea deciziei, dar au început să plece la scurt timp. La ora 19:45 mai erau la proteste circa 150 de persoane, potrivit reporterului Europa Liberă România.

Reacții în România

Profesorul de științe politice Cristian Pîrvulescu a declarat pentru Europa Liberă România că decizia Curții era „previzibilă și normală”.

„Orice altă decizie ar fi pus CCR într-o situație imposibilă. Decizia este o dovadă că România mai poate spera încă să fie un stat de drept”, a explicat Pîrvulescu.

În ceea ce privește viitorul extremei drepte în alegeri, expertul subliniază că „decizia BEC și a Curții limitează marja de manevră a polului de extrema dreaptă. Doar candidații care respectă ordinea constituțională vor putea trece de examenul de constituționalitate”.

Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe rețelele de socializare, criticând hotărârea Curții:
„Rușine CCR! Rușine! Rușine! Nu ne veți învinge! Deja poporul român s-a trezit! Și va fi învingător!”, a scris el pe Facebook.

• Vezi și: Atmosferă tensionată în România după ce autoritățile au respins candidatura lui Georgescu

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că alegerile din România fără Călin Georgescu sunt „ilegitime”.

„Desigur, în acest context, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, orice alegeri care vor avea loc fără el (Georgescu - n.r.) vor fi ilegitime”, a afirmat Peskov într-o discuție cu jurnaliștii.

În același timp, oficialul rus a negat orice legătură între Kremlin și Georgescu: „Ne acuză țara că ar avea ceva de-a face cu Georgescu, este o prostie totală. Este o acuzație absolut nefondată”, a insistat el.

Argumentele lui Călin Georgescu

În contestația sa depusă la CCR, Georgescu a susținut că decizia BEC este „vădit nelegală”, acuzând instituția că „nu și-a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond” prevăzute de lege.

De asemenea, el a reclamat că BEC „și-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale a României de a interpreta legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond”.

Georgescu a contestat și faptul că BEC s-a bazat pe o decizie precedentă a CCR, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale de anul trecut. Potrivit acestuia, hotărârea nu ar trebui să producă efecte pe termen nelimitat.

El a invocat și cazul Dianei Șoșoacă, căreia CCR i-a interzis anul trecut să candideze la președinție, susținând că decizia luată de judecătorii BEC duminică nu este aplicabilă în procesul său electoral.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Oficiul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii „Moldova-Proiect”, a semnat, pe 11 martie, un acord de colaborare pentru repararea celor șapte cămine.

Printre căminele care vor fi reabilitate se numără căminul nr. 2 al USM, situat pe strada Tighina 2, cu o capacitate de 172 de locuri, precum și căminul nr. 5 al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, de pe strada Suceava 154/2, care dispune de 210 locuri. De asemenea, vor fi renovate căminele „Luceafărul” și „ABC” ale Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.

Anterior, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că prioritate în cazarea în aceste cămine vor avea studenții care urmează specializări cu profil pedagogic, inginerești, în tehnologii informaționale și medicină veterinară.

Potrivit autorităților din educație, în total, circa 730 de tineri din întreaga țară vor beneficia de cămine modernizate, adaptate standardelor europene.

• Te-ar putea interesa și: Cum vrea Ministerul Educației să păstreze 17.000 de tineri în universitățile din Moldova

Implementarea acestui proiect este posibilă datorită suportului financiar al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei care a oferit R. Moldova circa 7 milioane de euro sub formă de grant și 20 milioane de euro ca împrumut.

De asemenea, vor fi acordate două granturi, în valoare totală de aproximativ 7 milioane de euro, care vor fi investite în măsuri de eficiență energetică.

Programul de reabilitare a căminelor face parte din proiectul de modernizare și internaționalizare a învățământului superior din R. Moldova, implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială în perioada 2020-2025. Valoarea totală a proiectului depășește 35 milioane de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pentru s-au pronunțat 499 de europarlamentari din 660 prezenți. Mecanismul va intra oficial în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

„Votul istoric de astăzi, cu o majoritate clară, arată că suntem uniți la nivelul Parlamentului European în a sprijini și mai mult Republica Moldova în următoarea perioadă”, a declarat după vot europarlamentarul român Siegfried Mureșan, negociatorul-șef privind asistența acordată Chișinăului.

Autoritățile moldovene au salutat votul din Parlamentul European. Președinta Maia Sandu a scris pe X că asistența europeană este „un vot puternic de încredere în viitorul” R. Moldova.

Premierul Dorin Recean a subliniat că cei 1,9 miliarde de euro vor finanța „proiecte mari cu beneficii importante”, cum ar fi 3.000 de km de drumuri reparate, 35 de școli model, dar și platforme industriale.

În esență, Mecanismul este un plan de creștere economică a R. Moldova, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului despre aderare la UE din octombrie 2024.

Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului sau poduri peste Prut, și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea unor linii electrice.

Mecanismul european mai prevede că R. Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, accesul la zona unică de plăți în euro SEPA, la care R. Moldova a aderat deja săptămâna trecută.

• Te-ar putea interesa și: Moldova a aderat la Sistemul unic de plăți în euro

20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.

Membrii Parlamentului European au stabilit și un cadru de supraveghere consolidat, care va stabili un dialog între Parlament și Comisia Europeană pentru a revizui periodic progresul implementării mecanismului.

Din suma totală, 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă.

Autoritățile moldovene au mulțumit pentru votul Parlamentului European. Președinta Maia Sandu a scris pe X că asistența europeană este „un vot puternic de încredere în viitorul” R. Moldova. Premierul Dorin Recean a subliniat că banii europeni vor fi investiți în „proiecte mari, cu beneficii importante”, precum 3.000 km de drumuri reparate, 35 de școli-model, dar și platforme industriale.

Primii bani ajung la Chișinău în câteva săptămâni

Primele 300 de milioane din ajutor vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie, a promis la Chișinău președintele Consiliului European, Antonio Costa, care la începutul acestei luni a efectuat o vizită oficială în R. Moldova. El a anunțat că în cursul anului curent, UE va mai oferi suplimentar 60 milioane de euro pentru a „spori capacitățile de apărare”.

Votarea pachetului de asistență pentru R. Moldova vine la o zi după vizita președintei Maia Sandu la Paris, unde în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, oficialii moldoveni și francezi au semnat câteva acorduri de colaborare, inclusiv un acord de împrumut prin care R. Moldova va primi un credit de 30 milioane de euro din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare Internațională destinat domeniului energetic.

Ceva mai devreme, în februarie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat la Chișinău o strategie cuprinzătoare pentru independența energetică a R. Moldova.

Embed Răspândește

Comisara pentru Extindere: „Viitorul european al R. Moldova nu trebuie să fie ținut ostatic de conflictul transnistrean”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:47 0:00

Unul dintre obiectivele noii strategii este decuplarea R. Moldova de aprovizionările nesigure cu energie din Rusia și integrarea deplină a acesteia pe piața energetică a UE. Strategia este răspunsul european la criza energetică provocată la începutul acestui an de Gazprom, care a oprit livrările de gaze către regiunea transnistreană, care evitat o criză umanitară cu suportul UE și a Chișinăului.

Documentul prevede că „sprijinul global” european pentru Republica Moldova se va ridica la 250 de milioane de euro în 2025, dintre care 100 de milioane vor fi oferite până la jumătatea lunii aprilie, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Actualizare 20:50 - Emmanuel Macron spune că este nevoie de garanții de securitate credibile pentru Ucraina

„Având în vedere accelerarea negocierilor de pace”, președintele francez Emmanuel Macron a cerut șefilor militari europeni și ai NATO să elaboreze un plan „pentru a defini garanții de securitate credibile” pentru Ucraina în cazul unei încetări a focului, a anunțat președinția franceză.

Macron a declarat că este necesar să se înceapă planificarea pentru „definirea unor garanții de securitate credibile” pentru Ucraina, a declarat președinția franceză după o reuniune la Paris a șefilor militari din 30 de țări europene și NATO.

Actualizare 20:30 - SUA speră că Rusia va spune „da” păcii

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în urma discuțiilor cu partea ucraineană că urmează să prezinte această ofertă Rusiei, exprimându-și speranța că Moscova „va spune da păcii”.

„Nu există nicio soluție militară la acest război”, a completat el.

„Înainte de a negocia, trebuie să încetezi focul. Ucrainenii au fost de acord cu acest lucru. Sperăm că rușii vor spune «da», astfel încât să putem pune capăt războiului într-un mod care să fie acceptabil pentru ambele părți”, a menționat oficialul american.

Rubio a subliniat că președinții Ucrainei și Statelor Unite „și-au instruit echipele să finalizeze acordul privind mineralele”.

Consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a adăugat că discuțiile s-au schimbat de la „trebuie să punem capăt războiului” la „cum punem capăt războiului”.

Actualizare 20:15 - Volodimir Zelenski confirmă discuțiile: Statele Unite trebuie să convingă Rusia

Într-o postare pe Telegram, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Ucraina este pregătită să accepte propunerea SUA de încetare a focului pentru 30 de zile.

„Suntem pregătiți să facem un astfel de pas. Statele Unite trebuie să convingă Rusia să o facă. Adică, noi suntem de acord, iar dacă rușii sunt de acord, atunci liniștea va exista. [...] Ucraina este pregătită pentru pace. Rusia trebuie să își arate disponibilitatea de a pune capăt războiului sau de a continua războiul. Este timpul pentru adevărul complet”, a spus Zelenski.

El a menționat că încetarea focului acceptată de Ucraina este totală, nu doar maritimă și aeriană, așa cum oferise Ucraina înainte de discuții.

Actualizare 20:05 - Ucraina este de acord cu o încetare a focului de 30 de zile, SUA vor relua furnizarea de informații militare

Delegațiile Ucrainei și Statelor Unite care s-au întâlnit marți la Jeddah au transmis o declarație comună potrivit căreia „Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, temporară, de 30 de zile”.

Rusia nu a răspuns deocamdată cu privire la această propunere.

De asemenea, declarația comună mai prevede că pauza de 30 de zile de la lupte „ar putea fi prelungită de comun acord, cu condiția ca Federația Rusă să accepte și să se conformeze simultan”.

„Statele Unite vor transmite Rusiei că reciprocitatea din partea Rusiei este esențială pentru obținerea păcii”, prevede comunicatul.

În plus, potrivit declarației, Statele Unite vor începe din nou să furnizeze informații militare și vor relua asistența de securitate pentru Ucraina, oprite ca urmare a dorinței președintelui Donald Trump de a se ajunge imediat la o încetare a războiului declanșat de Rusia.

„Delegațiile au discutat, de asemenea, importanța eforturilor de ajutor umanitar ca parte a procesului de pace, în special în timpul încetării focului menționate anterior, inclusiv schimbul de prizonieri de război, eliberarea deținuților civili și întoarcerea copiilor ucraineni transferați forțat”, mai prevede declarația comună.

Potrivit declarației comune, ambele delegații au convenit să își numească echipele de negociere și să înceapă imediat negocierile pentru o pace durabilă care să asigure securitatea pe termen lung a Ucrainei.

„Statele Unite s-au angajat să discute aceste propuneri specifice cu reprezentanții Rusiei. Delegația ucraineană a reiterat faptul că partenerii europeni vor fi implicați în procesul de pace”, se menționează în comunicat.

Știrea inițială:

În orașul-port Jeddah de la Marea Roșie, în Arabia Saudită, jurnaliștii au fost lăsați să intre pentru scurt timp într-o încăpere în care o delegație ucraineană de rang înalt s-a întâlnit cu șeful diplomației SUA, pentru discuții privind încheierea celui mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a zâmbit pentru camerele de filmat și a ridicat degetul mare, sugerând că este optimist.

AP a relatat că de cealaltă parte a mesei, oficialii ucraineni, inclusiv miniștrii apărării și externelor, au așteptat „fără nici o expresie facială” începutul reuniunii, la un hotel de lux.

Consilierul prezidențial ucrainean Andri Iermak, participant la discuțiile de la Jeddah, a declarat reporterilor că cel mai important lucru era „cum să obținem o pace justă și durabilă în Ucraina”. El a declarat că garanțiile de securitate sunt importante pentru a împiedica Rusia să invadeze din nou în viitor.

SUA a spus mereu - pe un ton vehement la întâlnirea Zelenski-Trump din 28 februarie - că nu este dispusă să ofere garanții - cel mult să promită că va apăra investițiile sale economice în Ucraina, dacă vor prinde contur.

Între timp, la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Statele Unite vor informa Rusia cu privire la rezultatele discuțiilor de la Jeddah, ceea ce el a descris ca fiind „o practică normală”.

O șansă de redresare a relațiilor

Întâlnirea de la Jeddah, notează Associated Press, oferă oficialilor de la Kiev oportunitatea de a repara relațiile Ucrainei cu administrația Trump, după cearta fără precedent din timpul vizitei președintelui Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 28 februarie.

În primul rând, scrie AP, Ucraina trebuie să convingă Washingtonul să pună capăt suspendării de către SUA a ajutorului militar și a unor schimburi de informații după „explozia” din Biroul Oval. Oficialii americani au declarat că dacă discuțiile de la Jeddah vor fi bune, asta ar putea însemna că suspendarea ar putea fi de scurtă durată.

Luni, oficiali ucraineni au declarat pentru Associated Press că vor propune o încetare a focului care să acopere Marea Neagră, ceea ce ar duce la o navigație mai sigură, dar ar aduce și încetarea loviturilor cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei. Altă propunere ar fi legată de eliberarea prizonierilor de război.

Cei doi înalți oficiali au declarat - citați tot de AP - că Kievul este, de asemenea, pregătit să semneze un acord cu Statele Unite privind accesul la mineralele Ucrainei - un acord pe care președintele american Donald Trump dorește mult să îl obțină.

În drum spre Jeddah, Rubio a declarat că delegația americană nu va propune nici o măsură specifică pentru a asigura încetarea conflictului, ci mai degrabă dorește să audă de la Ucraina ce ar fi dispusă să ia în considerare.

„Nu am de gând să pun nici o condiție cu privire la ceea ce trebuie să facă sau trebuie să facă”, a declarat Rubio reporterilor care îl însoțeau. „Cred că vrem să ascultăm pentru a vedea cât de departe sunt dispuși să meargă și apoi să comparăm asta cu ceea ce vor rușii și să vedem cât de departe suntem cu adevărat.”

Rubio a declarat că acordul privind pământurile rare și mineralele critice ar putea fi semnat în timpul reuniunii, dar a subliniat că nu este o condiție prealabilă pentru ca Statele Unite să continue discuțiile cu Ucraina sau cu rușii.

El a spus că ar fi mai logic să se ia ceva timp pentru a negocia detaliile exacte ale acordului, care este acum un memorandum de înțelegere general, care nu conține multe detalii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Duterte, în vârstă de 79 de ani, se confruntă cu acuzații de „crime împotriva umanității prin omor”, conform CPI. El a fost reținut la revenirea sa dintr-o scurtă vizită în Hong Kong. Într-un videoclip postat pe contul de pe rețele al fiicei sale, Duterte a pus sub semnul întrebării „baza legală” a detenției sale.

Reuters a relatat marți, citând surse de la CPI, că mandatul de arestare a fost emis pentru uciderea din ordinul lui Duterte a 43 de oameni între anii 2011-2019.

Avocatul Israelito Torreon din Filipine a anunțat că a contestat la Curtea Supremă arestarea fostului președinte, care a fost reținut alături de fostul șef al Poliției. El a cerut judecătorilor să ordone autorităților încetarea cooperării cu CPI, scrie Reuters.

CPI îl investighează pe Duterte din 2018 pentru „războiul său împotriva drogurilor”, care a dus la moartea a mii de oameni în perioada în care el a fost președinte al Filipinelor între 2016 și 2022 și, anterior, primar timp îndelungat al orașului Davao, din sudul țării. Multe dintre victime erau tineri săraci.

Associated Press a citat un fost ofițer de poliție din Davao, care a declarat că până la 10 mii de suspecți au fost uciși de poliție și de escadroanele morții civile în timpul campaniei brutale a lui Duterte.

Familiile victimelor și organizațiile pentru drepturile omului au salutat arestarea lui Duterte ca un moment istoric, Human Rights Watch descriind-o drept „un pas esențial pentru responsabilitate în Filipine.”

Organizația a cerut, de asemenea, guvernului să „îl predea rapid pe Duterte Curții Penale Internaționale.”

Duterte a retras Filipinele din CPI în 2019, dar instanța afirmă că are jurisdicție asupra presupuselor crime, comise înainte ca țara să părăsească tribunalul.

Duterte a fost primar al orașului Davao timp de 22 de ani, înainte de a câștiga președinția în 2016 cu promisiunea unui război împotriva traficului ilegal de droguri, care afecta profund țara.

El este cunoscut și pentru retorica sa populistă și ieșirile împotriva elitelor și a Occidentului, numindu-l pe președintele rus, Vladimir Putin, „idolul” său.

În timpul președinției sale, Duterte a orientat politica externă a țării către China, îndepărtându-se de vechiul aliat, Statele Unite.

Supranumit „Donald Trump al Estului”, Duterte rămâne popular în Filipine.

În ciuda problemelor sale de sănătate, Duterte s-a înregistrat în octombrie pentru a candida la funcția de primar al orașului Davao. Fiica și moștenitoarea sa politică, Sara Duterte, ocupă în prezent funcția de vicepreședintă a Filipinelor și este considerată o posibilă candidată la președinție în 2028.

Marți, Sara a scris pe rețele că tatăl ei este „dus cu forța” la Haga, pentru judecată și că „asta nu este justiție, ci persecuție politică”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul „condamnă ferm” așa-zisele proiecte de legi „ilegale” care încalcă standardele dreptului internațional și „au menirea de a leza și mai mult drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, au spus Europei Libere, pe 11 martie, reprezentanții Biroului politici de reintegrare al guvernului moldovean.

Cu o zi în urmă, Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra faptului că de la începutul lunii martie, Tiraspolul intenționează să adopte mai multe legi „de inspirație rusească”.

Așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat șase proiecte de lege similare cu cele adoptate în noiembrie 2024 de Duma de Stat din Federația Rusă, care a interzis „propaganda vieții fără copii”. Promo-Lex a semnalat că proiectele de lege nu definesc clar ce înseamnă „propaganda vieții fără copii”, ceea ce ar putea permite aplicarea lor arbitrară.

• Vezi și: Tiraspolul vrea să introducă sancțiuni pentru „propaganda vieții fără copii”, după modelul rusesc (Promo-Lex)

De exemplu, pentru „organizarea de acțiuni publice sau distribuirea de informații despre viața fără copii”, o persoană va putea fi amendată cu până la 1.600 de lei, iar dacă aceleași acțiuni sunt desfășurate de cetățeni străini, aceștia ar putea ajunge în „arest administrativ” de până la 15 zile.

Biroul Politici de Reintegrare a precizat că a sesizat „de urgență” partenerii internaționali ai R. Moldova, inclusiv Misiunea OSCE în Moldova, cu apelul de a utiliza „toate pârghiile disponibile” pentru a obține anularea acestor inițiative.

Misiunea OSCE în Moldova nu a răspuns imediat solicitării Europei Libere.

Nu este pentru prima dată când Tiraspolul încearcă să reproducă unele legi rusești ce limitează drepturile omului. În ianuarie 2024, autoritățile separatiste au anunțat că vor introduce sancțiuni împotriva „propagandei relațiilor sexuale netradiționale”, care par să copieze legea adoptată în 2013 în Federația Rusă.

Respectarea drepturilor omului e una dintre principalele condiții cerute de Chișinău pentru asigurarea tranzitului de gaze spre regiunea transnistreană. În prezent, regiunea separatistă primește gaze de la firma cu origini ungurești MET, achitată, potrivit administrației de la Tiraspol, dintr-un credit rusesc.

În particular, autoritățile moldovene au cerut celor separatiste să „elibereze deținuții politici, să rezolve problema liceului din Râbnița, să păstreze televiziunea publică moldovenească în grilă și să scoată posturile de control, instalate în 2022”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus că autoritățile își doresc să extindă acest program în raioane pentru a oferi tinerilor cât mai multe posibilități de dezvoltare, să contribuie la orientarea lor profesională și să-i ajute să capete deprinderi de viață.

„Prin acest program ne dorim să extindem rețeaua centrelor de tineret și să ne asigurăm că serviciile oferite tinerilor în afara școlii sunt relevante și le oferă posibilitatea să își petreacă timpul în mod calitativ”, a spus ministrul în cadrul conferinței de lansare.

Din cele 4,5 milioane de lei oferite de autorități, 3 milioane de lei sunt destinați pentru dezvoltarea resurselor umane și pentru programe de instruire ale lucrătorilor de tineret. Alte 500 mii de lei vor fi alocați pentru îmbunătățirea infrastructurii centrelor, încă 500 mii pentru înființarea de centre noi și aceeași sumă pentru extinderea programelor oferite tinerilor.

Programele oferite sunt gratuite și sunt destinate tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Centrele de tineret existente pot aplica la aceste finanțări prin intermediul consiliilor raionale, care, la rândul lor, vor trebui să vină cu o contribuție financiară nespecificată, inclusiv pentru salarizarea angajaților.

• Vezi și: Granturi de peste jumătate de milion de lei pentru organizațiile de tineret

Nona Mihalcean este directoarea Centrului de Tineret din Bălți, care funcționează deja de 20 de ani. Ea spune că, în toți acești ani, Centrul a reușit să ghideze sute de tineri și să îi implice în diverse proiecte de mentorat și orientare în carieră.

„Un centru de tineret este o comunitate, o oportunitate de socializare pentru tineri. Îi ajutăm să se adapteze la viața de zi cu zi. Organizăm școli de vară, unde își pot găsi un mentor care să îi ajute să se integreze mai ușor în societate”, a precizat Nona Mihalcean.

Printre partenerii programului se numără Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) care, de asemenea, va contribui cu circa 1,6 milioane de dolari până în 2026.

Anul trecut, peste 30 de mii de tineri din R. Moldova au beneficiat de serviciile centrelor de tineret din țară.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zeci de drone au atacat Moscova și regiunea capitalei Rusiei. Clădiri rezidențiale au fost avariate. O persoană a murit și trei au fost rănite, potrivit Serviciului Ucrainean al RFE/RL.

În total, apărarea aeriană a Rusiei a distrus 337 de drone ucrainene peste noapte, a precizat marți ministerul rus al Apărării, scrie agenția de presă Reuters.

Ministerul mai susține, într-o postare pe Telegram, că 126 de drone au fost distruse deasupra regiunii Kursk, care se învecinează cu Ucraina, în timp ce restul dronelor au fost doborâte peste alte opt regiuni rusești.

Atacul ucrainean, cel mai mare care vizează Moscova în ultimele luni, a avut loc în timp ce o delegație a Kievului urmează să se întâlnească cu șeful diplomației SUA, Marco Rubio, în Arabia Saudită, pentru discuții legate de oprirea războiului.

• Vezi și: Patru lucruri de urmărit la discuțiile SUA-Ucraina, din Arabia Saudită

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe canalul său de Telegram că forțele de apărare aeriană au distrus peste 60 de drone ucrainene care zburau spre Moscova.

Locuitorii Moscovei și din regiunea învecinată publică fotografii și videoclipuri cu clădirilor rezidențiale lovite de drone, notează RFE/RL.

Numeroase videoclipuri cu explozii în regiunea Moscovei sunt publicate pe canalele Telegram ucrainene.

Aeroporturile din Moscova, Jukovski și Domodedovo, au suspendat zborurile din cauza unui atac cu drone, a anunțat marți dimineață Agenția Federală de Transport Aerian.

Reprezentanții Căii Ferate din Moscova au anunțat că infrastructura feroviară a fost avariată la gara Domodedovo.

Lângă Moscova, locuitorii regiunii Riazan au relatat despre un atac cu drone asupra unui aerodrom militar.

Guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a scris pe Telegram că apărarea aeriană „a rezolvat” raidul cu drone, nu au existat victime, iar clădirile rezidențiale și facilitățile de infrastructură socială nu au fost avariate.

Distrugerea a opt drone a fost anunțată și de autoritățile din regiunea Kaluga. Nu au existat victime.

Potrivit ministerului rus al Apărării, 337 de drone au fost doborâte deasupra teritoriului Federației Ruse peste noapte:

• 91 deasupra regiunii Moscova,
• 126 deasupra regiunii Kursk,
• 38 deasupra regiunii Briansk,
• 25 deasupra regiunii Belgorod,
• 22 deasupra regiunii Riazan,
• 10 deasupra teritoriului regiunii Kaluga,
• Au fost interceptate drone deasupra regiunilor Lipețk, Orel, Voronej și Nijni Novgorod.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la o conferință de presă comună după o întâlnire de lucru cu președinta moldoveană, pe 10 martie, liderul francez a denunțat tentativele rusești „tot mai neinhibate” de a destabiliza R. Moldova, vizând mai ales instituțiile ei democratice.

Liderul francez a spus că Franța „s-a mobilizat pe deplin alături de Ucraina”, dar că R. Moldova se află și ea, alături de alte țări, „în prima linie a amenințării” rusești.

„Am decis să ne întărim din nou cooperarea pentru a spori rezistența Moldovei în fața ingerințelor externe”, a spus Macron.

Între tentativele rusești de destabilizare, el a inclus și criza gazelor din regiunea transnistreană, spunând că a fost creată de Rusia, dar că UE a sprijinit financiar R. Moldova. Președintele francez a mai promis că „Franța și Europa vor rămâne mobilizate” pentru a o sprijini în problemele energetice „pe termen lung ”.

Maia Sandu s-a pronunțat pentru solidaritate europeană cu Ucraina, spunând că R. Moldova oferă și ea țării vecine sprijin în fața agresiunii rusești, inclusiv prin faptul că rămâne stabilă și orientată spre integrarea europeană.

În prezența celor doi președinți, oficial moldoveni și francezi au semnat câteva acorduri de colaborare, inclusiv un acord privind protecția socială și un acord de împrumut prin care R. Moldova va primi un credit din partea Agenției Franceze pentru Dezvoltare Internațională destinat domeniului energetic. A mai fost semnată o scrisoare de de intenție privind colaborarea împotriva dezinformării.

• _{Citește și: Liderii UE adoptă planuri de apărare noi și-i promit, cu o excepție, sprijin lui Zelenski}

Vizita președintei moldovene la Paris are loc la câteva zile după ce liderii europeni au aprobat la un summmit special creșterea cheltuielilor pentru apărare și au promis să sprijine mai departe Ucraina, în condițiile în care viitorul ajutorului SUA este incert.

Înainte de summitul european, la care s-au aprobat 800 de miliarde de euro pentru „reînarmarea” Europei, Emmanuel Macron a spus într-un discurs televizat că Rusia este o „amenințare” pentru toate țările din Europa și că propune, spre dezbateri, eventuala extindere a „umbrelei nucleare” franceze pe continentul european.

Macron a spus printre altele, în chiar deschiderea discursului, că Rusia manipulează alegerile din România și R. Moldova.

R. Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, în perioada președinției franceze a UE, iar președintele Macron a sprijinit demersurile moldovene de integrare europeană.

Președintele francez a primit-o pe Maia Sandu la Paris și cu un an în urmă, pe 7 martie 2024, când a spus că Franța va continua să sprijine Moldova încă mai mult decât în trecut și a anunțat trimiterea unui atașat militar la Chișinău, într-o misiune permanentă. Cu câteva luni mai devreme, Franța furnizase Republicii Moldova un radar pentru monitorizarea spațiului aerian.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te