Într-un discurs descris de Reuters ca „pasional”, Zelenski a făcut apel la crearea unei armate europene, susținând că Europa nu mai poate fi sigură de protecția din partea Statelor Unite și că va obține respectul Washingtonului doar cu o armată puternică.
De asemenea, el a declarat că Kievul nu va accepta niciodată niciun acord pentru încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia, încheiat pe la spatele său. El a prezis că președintele rus Vladimir Putin va încerca să îl aducă pe președintele american Donald Trump la parada de aniversare a victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial de la Moscova, din 9 mai, „nu ca un lider respectat, ci ca o recuzită în propriul său spectacol".
Zelenski a mai spus că un discurs al vicepreședintelui american JD Vance din ziua precedentă a arătat clar că relația dintre Europa și Statele Unite se schimbă.
„Să fim sinceri - acum nu putem exclude posibilitatea ca America să spună NU Europei în chestiuni de securitate", a declarat Zelenski, vorbind când războiul declanșat de invazia Rusiei în țara sa va intra în curând în al patrulea an.
El a spus că o armată europeană - care ar include Ucraina - este necesară astfel încât „viitorul continentului să depindă doar de europeni - iar deciziile cu privire la europeni să fie luate în Europa". El a continuat: "Are America nevoie de Europa ca de o piață? Da. Dar ca aliat? Nu știu. Pentru ca răspunsul să fie da, Europa are nevoie de o singură voce, nu de o duzină de voci diferite."
Oficialii administrației Trump au afirmat clar în ultimele zile că se așteaptă ca Europa să își asume responsabilitatea principală pentru propria apărare, deoarece Statele Unite au acum alte priorități, cum ar fi securitatea frontierelor și contracararea Chinei. Cu toate acestea, ei au declarat, de asemenea, că rămân angajați față de alianța militară transatlantică NATO.
Zelenski este îngrijorat, ca și aliații europeni ai Ucrainei, că Trump este înclinat să încheie un acord bilateral cu Rusia pentru un armistițiu în Ucraina, fără să se consulte cu Kievul sau cu europenii. Liderul ucrainean a avertizat la München, din nou, că țara sa va respinge orice asemenea acord care nu îi va respecta interesele.
Europenii reacționează la discursul lui Vance
Discursul lui Zelenski de la München a venit la o zi după ce vicepreședintele SUA, JD Vance, a lansat de la aceeași tribună un atac neașteptat la adresa guvernelor europene, acuzându-le că ar cenzura și limita nejustificat sentimentele și partidele de extremă-dreapta.
El a dat ca exemplu principal anularea primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut din România, câștigate de pro-rusul Călin Georgescu. Bucureștiul a demonstrat astfel, ca și alte capitale din UE, potrivit lui Vance, că „se teme” de alegători.
Oficialul american a criticat și alte țări pentru limitarea dreptului de exprimare al sentimentelor de extremă-dreapta, inclusiv țara-gazdă, Germania, unde vor avea loc alegeri parlamentare anticipate peste o săptămână, iar partidele tradiționale nu discută și nu au de gând să facă alianțe cu extremiștii naționaliști din Alternativa pentru Germania (AfD), o formațiuni cu rădăcini neonaziste.
Vance s-a întâlnit de altfel vineri la München cu șefa AfD, Alice Weidel, mărind și mai mult indignarea forțelor politice tradiționale germane.
Cancelarul german Olaf Scholz, un social-democrat, a respins sâmbătă atacul lui Vance la adresa poziției Europei față de discursul instigator la ură și față de extrema dreaptă, afirmând că nu este corect ca alții să spună Germaniei și Europei ce să facă.
„Acest lucru nu este adecvat, mai ales nu între prieteni și aliați. Respingem cu fermitate acest lucru", a declarat Scholz la conferința de sâmbătă, adăugând că există „motive întemeiate" pentru a nu colabora cu AfD.
„Niciodată din nou fascism, niciodată din nou rasism, niciodată din nou război agresiv. Acesta este motivul pentru care o majoritate covârșitoare din țara noastră se opune oricărei persoane care glorifică sau justifică național-socialismul criminal", a declarat Scholz.
Mai înainte, vineri, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a dat tonul unei reacții europene rezervate față de discursul lui Vance, spunând: „Ei ar vrea să ne luăm la harță, dar noi nu ne certăm cu prietenii”.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a apărat și el sâmbătă politicile europene. „Libertatea de exprimare este garantată în Europa", a declarat Barrot pe X, după ce Vance a afirmat că aceasta este „în retragere". „Nimeni nu este obligat să adopte modelul nostru, dar nimeni nu ni-l poate impune pe al său", a adăugat ministrul francez.
Dar președinta Elveției, țară din afara UE, a declarat sâmbătă că împărtășește multe dintre „valorile liberale" exprimate de Vance, considerând discursul drept o „pledoarie pentru democrația directă" - pe care se întemeiază viața politică elvețiană.
Karin Keller-Sutter, ministra de finanțe al Elveției, care deține în prezent președinția rotativă de un an a țării, a îndemnat la calm și a lăudat „principiile foarte liberale" exprimate în discurs de Vance. Într-un interviu cu cotidianul Le Temps publicat sâmbătă, ea a declarat că „într-un anumit sens, (discursul) a fost foarte elvețian în apelul său de a asculta populația".
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
