La aproape trei ani de la invazia Ucrainei, unul din șapte ucraineni a fugit din țară. În total, 6,8 milioane au plecat peste hotare, în timp ce alți 3,7 milioane sunt la acest moment strămutați intern. Alți 4,2 milioane de oameni care s-au adăpostit în vestul Ucrainei s-au întors acasă.
4,3 milioane de ucraineni sunt încă refugiați de război „cu acte” în Europa. Peste un sfert dintre ei sunt în Germania, iar a doua comunitate ca mărime este în Polonia.
Aproape jumătate dintre ucrainenii care se bucură de protecția statelor europene sunt femei, în timp ce copiii sunt aproape o treime. Doar 23% dintre ei sunt bărbați.
În multe țări, însă, viitorul refugiaților – inclusiv al celor ucraineni - începe să devină neclar. Chiar dacă UE a extins Directiva de protecție temporară a ucrainenilor timp de încă un an, permițându-le celor patru milioane de oameni să rămână legal în Europa, multe țări taie din ajutoarele pentru refugiați.
În Germania, unde s-au stabilit 1,1 milioane de ucraineni, sunt reduse cu 30% ajutoarele acordate persoanelor apte de muncă, în cazul în care acestea resping o ofertă de muncă. Rolul măsurii ar fi să „încurajeze” refugiații să se integreze în câmpul muncii.
Partidul Creștin-Democrat (CDU-CSU), care are șanse de a ieși pe primul loc în alegerile din 23 februarie, propune tăieri și mai drastice ale ajutoarelor pentru ucraineni.
În Irlanda, refugiații care ajung în țară după martie 2025 nu vor mai primi cazare gratuită, iar cei care au beneficiat de cazarea gratuită în adăposturile de stat vor fi evacuați. În plus, statul irlandez oferă ajutoare doar timp de 90 de zile.
Norvegia nu va mai accepta automat solicitările de azil ale oricărui ucrainean; pentru cei din vestul țării - regiuni mai puțin atinse de război - vor considera aplicațiile de la caz la caz. Statul norvegian nu va oferi ajutoare decât celor care stau în adăposturile de stat.
În Slovacia, unde premierul Robert Fico este nemulțumit de decizia Kievului de a nu mai permite tranzitul gazului rusesc după 1 ianuarie, guvernul său amenință să taie ajutoarele pentru refugiații ucraineni. Mai exact, guvernul de la Bratislava, țară care împarte o graniță cu Ucraina și prin care au trecut sute de mii de refugiați, amenință să taie complet ajutoarele financiare pentru cei 130.000 de ucraineni care au rămas în țară.
Încă din decembrie, guvernul slovac anunțase că, pentru a face economii la bugetul de stat, va reduce perioada în care refugiaților le este permis să stea în adăposturile de stat și că va reduce ajutoarele financiare pentru aceștia.
În Ungaria, în jur de 3.000 de femei și copii veniți din vestul Ucrainei, mai ales romi vorbitori de maghiară, au fost evacuați din adăposturile de stat în august. Mulți dintre ei au ajuns în stradă.
În septembrie, guvernul României a redus valoarea și condițiile de acordare a sprijinului pentru refugiații ucraineni, astfel că aceștia mai primesc bani pentru acoperirea cheltuielilor de cazare maximum trei luni consecutiv. În trecut, autoritățile române acordau ajutoare prin intermediul cetățenilor care se ofereau să găzduiască refugiații, însă și acel program a avut probleme, cu plăți întârziate sau oprite luni la rând.
Se fac schimbări și în mai bine
Însă, în unele țări, apar măsuri pozitive. În Lituania, li s-a extins dreptul la transport gratuit, în Polonia au chiar permise de reședință, iar Letonia a crescut valoarea ajutoarelor.
La rândul său, guvernul ucrainean vrea ca mai mulți refugiați să se întoarcă acasă, pentru a preveni criza economică care se adâncește în lipsa forței de muncă. Industrii cheie, de la energie la construcții, au un deficit major de lucrători, astfel că autoritățile ucrainene le promit celor care vor să se întoarcă că nu ar fi mobilizați pe front.
În Moldova, aproape 67.000 de ucraineni din cei 85.000, care s-au preînregistrat pentru protecție temporară au obținut acte de identitate, adică sunt recunoscuți legal ca refugiați și au acces la toate serviciile necesare. Doar 7.000 de cetățeni ucraineni au permise de ședere în Moldova.
În octombrie 2024, moldovenii au primit o mențiune de onoare în cadrul Premiului Nansen pentru Refugiați 2024 al agenției pentru refugiați ONU pentru că „și-au făcut mai mult decât datoria pentru a proteja refugiații care au căutat siguranță în Republica Moldova după ce au fugit de războiul din Ucraina”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
