La principalul eveniment anual al Rusiei dedicat investițiilor în afaceri, o manifestare plină de promisiuni și oportunități finanțată de Kremlin, ministrul rus Economiei al țării a cam strict atmosfera sărbătoreasscă. „Potrivit datelor, da, avem o răcire (a economiei) în acest moment”, a declarat Maksim Reșetnikov la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. „Judecând după sentimentul actual al mediului de afaceri, am impresia că suntem pe punctul de a intra în recesiune.”
Ca și cum asta nu era suficient, șefa Băncii Centrale a Rusiei a susținut sentimentul pesimist. „Am crescut timp de doi ani într-un ritm destul de ridicat datorită faptului că am mai avut de unde lua forță de muncă”, a declarat Elvira Nabiullina în cadrul aceleiași mese rotunde din 19 iunie. „Dar trebuie să înțelegem că multe dintre aceste resurse s-au epuizat, pe bune. Trebuie să ne gândim la un nou model de creștere.”
Și a mai a fost și această declarație a lui Gherman Gref, șeful gigantului bancar de stat Sberbank, în marginea forumului: „Ne confruntăm cu o serie de probleme pe care astăzi le putem numi o furtună perfectă.”
Arme, drone, uniforme
De mai bine de 40 de luni, de la începutul invaziei totale a Ucrainei, economia Rusiei se află pe picior de război, înregistrând o creștere robustă - uneori prea „încălzită” - și dând dovadă de rezistență - neașteptată pentru mulți experți occidentali - în fața sancțiunilor.
Kremlinul a reorganizat economia pentru a-și alimenta războiul, investind bani în industria de apărare pentru arme, tancuri, drone și uniforme. A investit bani în salariile lucrătorilor din industria de apărare și a plătit soldaților salarii și beneficii exorbitante pentru a-i atrage să lupte în Ucraina.
Acest lucru a transformat economiile locale din multe regiuni sărace și îndepărtate ale țării și a „cumpărat”, de asemenea, sprijin popular pentru conflict.
Dar salariile ridicate au alimentat inflația, iar Nabiullina a încercat să o reducă majorând rata dobânzii de referință la 21% în octombrie. În ciuda plângerilor publice din partea lobby-ului industrial al țării, ea a rămas fermă, angajându-se să încetinească inflația și să reducă ritmul economiei.
Măsurile dau roade, iar Rusia se confruntă acum cu prima încetinire economică semnificativă de la începutul războiului pe scară largă.
„Cred că mulți indicatori arată că creșterea economică se oprește sau este pe cale să se oprească”, a declarat Iikka Korhonen, director de cercetare la Institutul pentru Economii Emergente al Băncii Finlandei. „Industria prelucrătoare încă crește, dar majoritatea celorlalte sectoare nu.”
„Timp de doi ani, economia rusă a fost supraîncălzită și a crescut într-un ritm mult peste rata normală de creștere”, a declarat și Alexander Kolyandr, expert în economie la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene din Washington. „Așadar, ceea ce se întâmplă acum este că economia revine la nivelul la care ar trebui să fie. Pentru moment, este vorba de o corecție, de o revenire la rata de creștere pe termen lung.” „Principala provocare pentru guvern în acest moment este să asigure o aterizare lină, în locul unei prăbușiri brutale”.
Ce urmează?
Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,4% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit statisticilor guvernamentale. În ultimele șase luni ale anului 2024, economia a mers cu turație încă mare, cu o creștere medie de aproximativ 4,4%.
Estimările oficiale prevăd acum o creștere a PIB-ului de aproximativ 2% în 2025. Fondul Monetar Internațional prevede o creștere și mai mică, de 1,5%. Rata șomajului se situează la un nivel istoric de aproximativ 2,3%, ceea ce subliniază cât de distorsionată a devenit piața muncii, bărbații fiind atrași din locurile de muncă civile pentru a lupta în Ucraina.
În condițiile unei inflații de peste 10% în prima jumătate a anului 2025, șefa Băncii Centrale, Nabiullina, a avertizat în repetate rânduri cu privire la o „economie supraîncălzită”. La începutul lunii iunie, ea a orchestrat o mică reducere a ratei dobânzii, la 20%, pe care experții au calificat-o ca fiind în mare parte simbolică.
Însă impactul ratei ridicate a dobânzii se reflectă în statisticile oficiale, potrivit datelor și previziunilor Centrului de Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt, un grup de cercetare afiliat guvernului.
Pentru unii oficiali de la Kremlin, o aterizare ușoară ar fi o corecție binevenită după cei doi ani torizi care au precedat-o. Pericolul este ca aceasta să se transforme într-o aterizare dură.
„Menținând rata dobânzii de referință la un nivel foarte ridicat, în ciuda faptului că statul continuă să pompeze bani în economie, rușii au reușit să încetinească creșterea economică”, a declarat Maria Snegovaya, cercetătoare principală în cadrul programului Rusia al Centrului pentru Strategii și Relații Internaționale din Washington.
„Nu este clar cât de bună este situația pentru Kremlin dacă economia este de fapt în declin. Ei nici asta nu își doresc, de fapt", a spus ea în timpul unei discuții online pe 17 iunie. „În general, echipa macroeconomică rusă pare să fie destul de îngrijorată".
Ce înseamnă acest lucru din punct de vedere politic este mai greu de prezis.
Până în prezent, președintele Vladimir Putin i-a dat binecuvântarea sa lui Nabiullina și altor înalți responsabili economici pentru modul în care gestionează economia.
La o zi după panelul de discuții de la forumul din Sankt Petersburg, Putin a intervenit el însuși, cu o notă de precauție într-un discurs la forumul de afaceri:
"Unii specialiști, experți, indică riscurile de stagnare și chiar de recesiune", a spus el. „Desigur, acest lucru nu ar trebui permis în niciun caz".
„Cea mai importantă sarcină a noastră în acest an este trecerea economiei la o creștere echilibrată", a mai spus Putin.
Având în vedere că alte sectoare ale economiei sunt afectate de sancțiuni, vistieria Kremlinului depinde și mai mult decât în trecut de veniturile din petrol și gaze. Însă prețurile petrolului au scăzut de la începutul anului, iar Ministerul de Finanțe și-a redus previziunile privind veniturile legate de petrol pentru 2025.
„Dacă nu vom asista la o scădere a prețului petrolului, [sau] la o creștere semnificativă a aplicării sancțiunilor și la o scădere generală a producției civile, atunci cred că va fi o aterizare ușoară", a declarat Kolyandr.
Creșterea echilibrată - sau mai lentă - se va răsfrânge asupra economiei, punând frână creșterii salariilor. De asemenea, va reduce bugetele gospodăriilor, într-un moment în care rușii s-au obișnuit cu portofelele mai mari, ceea ce ar putea alimenta nemulțumirea.
Potrivit ziarului Nezavisimaya Gazeta, un număr tot mai mare de companii și fabrici au rămas în urmă cu plata salariilor către lucrători . Și un număr tot mai mare de regiuni au început să reducă bonusurile de recrutare pentru noii soldați voluntari - o tendință care reflectă înrăutățirea condițiilor economice la nivel local.
Cu toate acestea, Putin pare hotărât să continue războiul -indiferent de pierderile masive de vieți omenești, estimate la un milion. Guvernul intenționează să cheltuiască aproximativ 13,1 trilioane de ruble (144 de miliarde de dolari) pe cheltuieli legate de apărare și securitate în 2025. Aceasta reprezintă 6,3% din PIB-ul său, unul dintre cele mai ridicate niveluri de după Războiul Rece.
„Din păcate, acest război nu se va opri din motive economice, iar Rusia poate continua să producă [armament] la nivelul actual pentru o bună perioadă de timp", a declarat Korhonen. „Singurul factor economic care ar putea împiedica cu adevărat efortul de război al Rusiei este prețul petrolului".
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
